5,266 matches
-
socială în general. Figura 4. Expectanțele comunității față de afacere În concluzie, dezvoltarea comunitară pornește, în primul rând, de la educație, informare și formarea atitudinilor asociative în beneficul tuturor. Rezultatul dezvoltării comunitare înseamnă simultan identitate și autoîmputernicire comunitară, precum și crearea polilor de prosperitate. Dezvoltarea comunitară este fezabilă prin programe defalcate pe proiectarea de politici de dezvoltare socială, economică și de mediu. Aceste demersuri ample implică alianțe și colaborări public-private, între decidenți politici, instituționali și alți actanți economico-sociali. Scopurile urmărite de aceste programe depășesc
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
celei cognitive a generat plasarea teoreticienilor în trei curente de gândire, ale căror idei de bază le vom expune succinct, după cum urmează: Teoriile juridico-financiare ale guvernării Aceste teorii, plecând de la ipoteza că sistemul financiar deține rolul central în creșterea și prosperitatea organizațională subliniază prevalența protecției drepturilor financiare ale investitorilor. Un exemplu ilustrativ îl reprezintă explicația lui Levine 76 (1997) despre rolul sistemului financiar în relația cu costul și tranzacțiile de informație. Influența sistemului financiar se exercită asupra următoarelor cinci funcții organizaționale
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și credibilitate lor și rezultatelor funcționării lor. Așteptările sociale față de afaceri s-au extins, de la de jure la de facto, de la respectarea legilor cu semnificația de complianță și conformism la asumarea voluntară de către afaceri a scopurilor celor dintâi ale omenirii: prosperitatea umanității. Pentru înțelegerea voluntarismului moral actual al marilor corporații voi face apel la o teorie, pe nedrept uitată de sociologi: praxiologia. În urmă cu 50 de ani, Talcott Parsons și Tadeusz Kotarbinski vorbeau despre maximizarea eficienței acțiunii umane praxiologia și
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
bune. Un punct de vedere integrativ pentru modul de a face afaceri sustenabile are următoarea semnificație: optimizarea operațiilor pentru minimizarea impactului asupra mediului și pentru maximizarea performanțelor sociale. Acest deziderat cere înțelegere mutuală, relaționarea colaborativă în vederea unui înțeles comun al prosperității, atât pentru societate cât și pentru afacere. 7.5. De ce au devenit afacerile pozitiv reactive la rolul distribuit de societate? Comparațiile sub aspect social între companii pe plan mondial sunt dificil de realizat din lipsa unor indicatori omogeni, din cauza diferențelor
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care crearea unei valori în afaceri înseamnă totodată și crearea de valoare pentru societate, dincolo de piețe. Comunitățile zilelor noastre au nevoie de rețele și infrastructuri colaborative, au nevoie de buni vecini care să coopereze conștient și voluntar pentru propria lor prosperitate. Cei mai capacitați economic dintre vecinii unei comunități sunt organizațiile-afaceri. De modul cum își vor asuma afacerile responsabilitatea civică depinde prezentul nostru al tuturor și mai ales viitorul celor care vor veni. Deși relativ nou, conceptul și practicile de responsabilitate
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Druker, traducere de Brândușa Scarpet, Editura Teora, București, 1998, p. 119. 8 Milton Friedman, "The social responsibility of business is to increase its profits", în New York Times, septembrie 13, 1970, pp. 122-126. 9 Francis Fukuyama, Încredere. Virtuțile sociale și crearea prosperității, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet XX Press, București, 1999, pp. 5-17. 10 Marschall McLuhan, Gutenberg Galaxy, Wikipedia Enciclopedia, http://en.wikipedia.org/ wiki/McLuhan, Marshall, accesat 27.10.2011. 11 Zigmunt Bauman, Globalizarea și efectele ei sociale, traducere de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la criza în care se găsesc actualmente localitățile românești. Impactul acestor fenomene asupra potențialului de dezvoltare a satului este diferit: a) retromigrația, prin selecția negativă pe care o presupune, contribuie la degradarea capitalului uman al satului: b) migrația externă induce prosperitate individuală și familială, deocamdată doar în rândul celor implicați în munci sezoniere în străinătate: în viitor se întrevede o contribuție și asupra prosperității satului printr-o diferită strategie de utilizare a resurselor valutare care intră în țară în scopul implementării
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
selecția negativă pe care o presupune, contribuie la degradarea capitalului uman al satului: b) migrația externă induce prosperitate individuală și familială, deocamdată doar în rândul celor implicați în munci sezoniere în străinătate: în viitor se întrevede o contribuție și asupra prosperității satului printr-o diferită strategie de utilizare a resurselor valutare care intră în țară în scopul implementării unor unități economice lucrative în sat. Pentru aceasta este însă nevoie de o conlucrare între actorii migrației externe și autoritățile locale și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
găsesc actualmente localitățile românești, fie ele urbane sau rurale. Impactul acestor fenomene asupra potențialului de dezvoltare a satului este diferit: retromigrația, prin selecția negativă pe care o presupune, contribuie la îmbătrânirea și degradarea capitalului uman al satului; migrația externă induce prosperitate individuală și familială, deocamdată doar în rândul celor implicați în activități sezoniere în străinătate, dar în viitor, printr-o diferită folosire a resurselor valutare care intră în țară, ar putea contribui și la o dezvoltare economică a satului însuși prin
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru o tot mai mare parte din populația rurală (în special, tânără). Oricum, deși pare o cale rezonabilă de rezolvare a problemelor existențiale ale populației românești actuale, totuși, această mișcare externă rămâne o migrație de criză pentru că nu contribuie la prosperitatea economică a României decât indirect, prin resursele financiare care intră în țară și care, eventual, pot fi folosite în investiții de producție și dezvoltare. De cele mai multe ori însă, aceste resurse au destinații de consum pentru subzistență și realizare personală și
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
râuri de lapte și miere, astăzi ambele produse fiind made in USA, nu mă pot împiedica să mă gândesc că o astfel de "vilă construită în mijlocul junglei" frizează irealul, ca o vitrină Hermès plasată la intrarea într-o mahala. Această prosperitate, această veselie new-yorkeză, această limbă engleză omniprezentă, aceste mici magazine cu "coloniale" ca cele de la noi nu semnalează adaptarea la canoanele lumii moderne a unui orășel arab, fie el și de dată recentă, cum este cazul Ammanului din Iordania, născut
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
puternic, pentru a intra în alta, spațioasă, igienică, cochetă, aseptizată. Chiar și mergând cu ochii închiși, nasul pe post de busolă ți-ar da imediat direcția: frontiera e una olfactivă. Miros de putreziciune și arome tari aici, aer deodorat dincolo. Prosperitatea n-are miros, în vreme ce lumea oamenilor de rând miroase, așa ca a noastră de sub Vechiul Regim, cu canalele de scurgere pe mijlocul străzii. Adăugați carcasele de oi legănându-se în cârlige, gunoaiele descompunându-se la soare, minigrătarele improvizate, trotuarele folosite
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tragă storurile în fața avântului acestui islam de piață. Când vezi la Amman supermagazinul Mekkastore, un shopping mall la pătrat, cinci etaje de societate de consum, când vezi fete purtând vălul islamic și sorbind Coca-Cola sub afișe cu filme americane, și prosperitatea băncilor islamice, îți zici că mai degrabă va cuceri America islamul decât invers. O Islamerică pentru urban professionals, o Mekka-Cola în sânul generației Internet consumeriste și neoliberale, adeptă a bogăției virtuoase? Foarte probabil, între altele și pentru că nu există un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așa a fost Isus a umplut șapte coșuri mari cu pâini și cu pește, cantitate suficientă pentru a hrăni patru mii de persoane. Cana Galileii unde Isus a făptuit marea minune... Ce poate o omonimie: să dea o speranță de prosperitate, ba chiar de răscumpărare, acestui loc blestemat de soartă, unde atâția locuitori rămași fără nicio resursă așteaptă răbdători venirea improbabilă a turiștilor și a pelerinilor care ar compensa în mod miraculos înmulțirea sângelui cu cea a vinului. * * * Supraabundență de mâncăruri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
într-un dulap, nu a fost tradus și nici pus la dispoziția experților și publicului. S-a pierdut astfel o conjunctură foarte prețioasă, perioada anilor '90, când creditele se obțineau mai ușor și mai ieftin, Occidentul mai trăia o oarecare prosperitate economică. După aceea, cine a mai încercat a avut sorți mai mici de izbândă, fiindcă noi intrasem într-un decalaj istoric crescând în raport cu celelalte sisteme educative din Europa Centrală și de Est. V. N.: Să trecem la Ministerul Culturii. Acolo
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să critic Europa Occidentală, dar vreau să-i recunoaștem și reușitele. În paralel cu reconstrucția economică, a existat această reușită politică și poate că s-au și influențat reciproc cele două. S. A.: Exact. Această restructurare a sistemului politic a favorizat prosperitatea care s-a reobținut, începând de la jumătatea anilor '50. Dar pacificarea societății occidentale în condițiile Războiului Rece a fost totuși destul de dificilă. Pe de o parte, trebuiau depășite urmările catastrofale ale războiului în termeni economici și umani. Pe de altă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
propriul uz. și mi-am spus: Dacă în zeci de ani de infuzie masivă de capital provenit din turism, precum și mai recent din fondurile UE, Creta a reușit să ajungă doar aici, România va avea un traseu extrem de îndelungat spre prosperitate". Am vrea noi să atingem nivelul de trai al Greciei... V. N.: La asta mă refeream. Iar de perfecțiune sau utopie e mai bine să te ferești. S. A.: Problema este că noi nu avem nici măcar turism... V. N.: Sunt conștient
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fie destul de conștiente de interesul acestor tipuri de producție sau cercetare. S. A.: Eu cred că globalizarea este sfârșitul hegemoniei occidentale. Din punct de vedere istoric, fără să aderăm neapărat la studii postcoloniale, e un sfârșit cumva meritat, o scadență inevitabilă. Prosperitatea occidentală s-a construit prin inteligență, cumpătare și sârguință, însă un factor semnificativ în construcția prosperității a fost raportul spoliator cu țările Sudului global, cum se numește Lumea a Treia. Or, în momentul de față, când Occidentul nu mai are
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
este sfârșitul hegemoniei occidentale. Din punct de vedere istoric, fără să aderăm neapărat la studii postcoloniale, e un sfârșit cumva meritat, o scadență inevitabilă. Prosperitatea occidentală s-a construit prin inteligență, cumpătare și sârguință, însă un factor semnificativ în construcția prosperității a fost raportul spoliator cu țările Sudului global, cum se numește Lumea a Treia. Or, în momentul de față, când Occidentul nu mai are puterea militară pentru a-i ține sub control pe toți acești cetățeni, nu mai există practic
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i au călăuzit în viață și pe care l-au propovăduit în credința nestrămutată, ca să vă fie urmarea cea mai firească a tot ceea ce ei înșiși au săvârșit pentru binele și prosperitatea patriei și neamului”14. Astfel, venind la Ceica și Beiuș la 1 iunie 1924, anunța restaurarea Casei memoriale “Avram Iancu” la Vidra și refacerea monumentului de la Țebea, prin fonduri însemnate de stat. Iar la 2 septembrie 1924 se afla la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-au călăuzit în viață și pe care l-au propovăduit cu credința că va fi ajuns urmarea cea mai firească a tot ceea ce ei înșiși au reușit pentru binele și prosperitatea patriei și neamului”50. Și restaurarea monumentelor istorice a reprezentat un alt punct important în programul ministerial. În 1927 a pus pe lista restaurărilor Densușul, Zlatna, Râșnovul și Casa Matei Corvin din Cluj, iar în 1928 a aprobat lucrările de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de recepție și interpretare a evenimentelor în mijlocul cărora s-a aflat. Vom înșira în cele ce urmează numele tuturor eroilor satului nostru care au făcut sacrificiul suprem, dând jertfa de sânge pe altarul patriei pentru reîntregirea ei, pentru demnitatea și prosperitatea întregului nostru popor. Să atingem cu frunțile noastre, piedestalul mausoleului, pe care politicienii, autoritățile vremii, neridicânduse la nivelul sacrificiului acestor eroi, nu s-au învrednicit să-l edifice, cu respect, pioșenie și recunoștință. I. Eroii satului căzuți pe câmpul de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
politică deschisă și agresivă de izolare și de "ieșire din Europa", occidentalizarea, europenizarea noastră reală (...) nu se va putea produce niciodată (A.Marino, Pentru Europa) Cetățeanul lumii liberal-democratice nu este numai burghezul egoist și filistin, preocupat doar de propria lui prosperitate, cum apare caricaturizat în atâtea ipostaze în literatura satirică√ ci alt tip de om (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Adolescenții îndrăgostiți, dar nu numai ei√ ci și alții, sunt așteptați diseară în Cristal Glam Club de la ora 20.00 (EZ). Între
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
la vară am să vin prin Bârlad am să iau legătura cu tine și mă vei învăța cum trebuie să procedez. Special, numai pentru această întâlnire nu cred că pot veni. Îți urez succes deplin în organizarea acestei memorabile întâlniri, prosperitate și sănătate la întreaga ta familie. Cu toată dragostea și stima, Ion Totolici. Galați, 22 IV 1972 Primită pe 24 aprilie Dragă Alecule, Datorită bunăvoinței lui Mircea Strătilă, care mi-a transmis la telefon și verbal, lăudabila inițiativă luată ca
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
se mențin legăturile: „De Anul nou 1974 îți doresc multă sănătate, noroc și fericire, precum și întregii familii”, îi scria acesta la 27 decembrie 1973 pe o felicitare tip, momentului. Apoi pe o alta nedatată, „Îți urez multă sănătate, fericire și prosperitate în familie”, cu un P.S.: „Mulțumesc de atenție și anunț, la întâlnire voi fi prezent și mă conform”. După care scria, undeva, sus, la vedere: „În 1978 devin pensionar”. Alecu era pensionar pe caz de boală din 1974. La 23
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]