4,867 matches
-
cînd m-oi libera/ să-mi moară familia/ viața ta eu ți-o voi lua". Și în timp ce ea se distrează, se recăsătorește sau profită de dragostea altor bărbați, deținutului nu îi rămîne decît masturbarea: "Eu fac harta României/ pe cearceaful pușcăriei". De multe ori pușcăriașul e surprins încercînd să dialogheze cu Dumnezeu, reproșîndu-i destinul pe care I l-a dat: "Nu știu Doamne ce-i cu mine/ ce caut la pușcărie/ cu ce Doamne Ți-am greșit/ tare rău m-ai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi rămîne decît masturbarea: "Eu fac harta României/ pe cearceaful pușcăriei". De multe ori pușcăriașul e surprins încercînd să dialogheze cu Dumnezeu, reproșîndu-i destinul pe care I l-a dat: "Nu știu Doamne ce-i cu mine/ ce caut la pușcărie/ cu ce Doamne Ți-am greșit/ tare rău m-ai pedepsit/ m-ai băgat la pușcărie/ viață grea mi-ai dat Tu mie/ Doamne, rău m-ai pedepsit/ că ziua mi s-a-mplinit/ s-a-mplinit la pușcărie/ să fiu singurel pe lume
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
surprins încercînd să dialogheze cu Dumnezeu, reproșîndu-i destinul pe care I l-a dat: "Nu știu Doamne ce-i cu mine/ ce caut la pușcărie/ cu ce Doamne Ți-am greșit/ tare rău m-ai pedepsit/ m-ai băgat la pușcărie/ viață grea mi-ai dat Tu mie/ Doamne, rău m-ai pedepsit/ că ziua mi s-a-mplinit/ s-a-mplinit la pușcărie/ să fiu singurel pe lume". În alte cîntece, i se explică lui Dumnezeu situația tristă din pușcărie: "Doamne, libertatea mea/ e
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu mine/ ce caut la pușcărie/ cu ce Doamne Ți-am greșit/ tare rău m-ai pedepsit/ m-ai băgat la pușcărie/ viață grea mi-ai dat Tu mie/ Doamne, rău m-ai pedepsit/ că ziua mi s-a-mplinit/ s-a-mplinit la pușcărie/ să fiu singurel pe lume". În alte cîntece, i se explică lui Dumnezeu situația tristă din pușcărie: "Doamne, libertatea mea/ e la maior la curea/ mi-e dor tare de-un copan/ dar nu pot de Moș Prodan/ că e
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
m-ai băgat la pușcărie/ viață grea mi-ai dat Tu mie/ Doamne, rău m-ai pedepsit/ că ziua mi s-a-mplinit/ s-a-mplinit la pușcărie/ să fiu singurel pe lume". În alte cîntece, i se explică lui Dumnezeu situația tristă din pușcărie: "Doamne, libertatea mea/ e la maior la curea/ mi-e dor tare de-un copan/ dar nu pot de Moș Prodan/ că e pe tură pîndar/ și mă arde c-un bulan". Creatorul e invocat uneori chiar și pentru a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se adresează divinității, iar invocarea lui Dumnezeu se face uneori la fiecare strofă, ca o formă de suport moral și de accentuare a sentimentelor de părăsire, neputință, tristețe sau răzbunare: "Doamne, numai eu mă zbat cu gîndul... Doamne, sînt la pușcărie... Doamne, a secat sufletu-n mine... Doamne, mîncat sînt de lanțuri grele... Doamne, pușcăria m-a mîncat/ Doamne, mă mir, Doamne, cum am să scap". Disperarea dusă pînă la sinucidere, ca formă de evadare și de răzbunare pentru viața grea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o formă de suport moral și de accentuare a sentimentelor de părăsire, neputință, tristețe sau răzbunare: "Doamne, numai eu mă zbat cu gîndul... Doamne, sînt la pușcărie... Doamne, a secat sufletu-n mine... Doamne, mîncat sînt de lanțuri grele... Doamne, pușcăria m-a mîncat/ Doamne, mă mir, Doamne, cum am să scap". Disperarea dusă pînă la sinucidere, ca formă de evadare și de răzbunare pentru viața grea suportată după gratii, e cîntată într-unul din cele mai frecvent întîlnite cîntece de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
m-a mîncat/ Doamne, mă mir, Doamne, cum am să scap". Disperarea dusă pînă la sinucidere, ca formă de evadare și de răzbunare pentru viața grea suportată după gratii, e cîntată într-unul din cele mai frecvent întîlnite cîntece de pușcărie, ce a circulat din 1948 și pînă în prezent în variate forme: "Dar-ar Dumnezeu să dea/ să ardă baraca mea/ să rămînă numai parii/ să se-nțepe comisarii.... Să ardă și coridorul/ pe unde venea maiorul." Persistența timp de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și pînă în prezent în variate forme: "Dar-ar Dumnezeu să dea/ să ardă baraca mea/ să rămînă numai parii/ să se-nțepe comisarii.... Să ardă și coridorul/ pe unde venea maiorul." Persistența timp de decenii a unor cîntece de pușcărie demonstrează rădăcinile adînci ale culturii penitenciare românești. Dincolo de schimbările petrecute în sistemul punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un fenomen cultural desuet, dar cu reverberații în cultura societății libere. Manelele, cîntate pînă nu demult mai ales în închisori, au trecut granițele acestora, fiind fredonate acum de mase largi de oameni care nu au avut de-a face cu pușcăria, dar care rezonează la versuri precum "Să moară dușmanii mei". În cîntecele de carceră apare tema dușmanului, aflat nu doar în afară, ci mai ales înăuntrul sistemului punitiv: "Să mă ducă în subsoluri/ și să-mi dea cu turnesoluri/ fantele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie/ Pe-afar' dată cu var/ Înăuntru chin și-amar". Sau "Aici e frig și ger/ Milă de la cin' să cer?/ Nu există îndurare/ Nici surîs de fată mare."), centru al disperării ("De la vorbitor mă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie/ Pe-afar' dată cu var/ Înăuntru chin și-amar". Sau "Aici e frig și ger/ Milă de la cin' să cer?/ Nu există îndurare/ Nici surîs de fată mare."), centru al disperării ("De la vorbitor mă-ntorc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și ger/ Milă de la cin' să cer?/ Nu există îndurare/ Nici surîs de fată mare."), centru al disperării ("De la vorbitor mă-ntorc/ Disperat și numai foc/ În cameră-ncep să plîng/ iar tovarășii mă rîd". Sau "Cît am stat la pușcărie/ Nimeni n-a venit la mine/ Nu voiau ca să mă vadă/ Ca pe-un cîine de pe stradă/ Vizită am la o lună/ Nimeni la mine n-a fost/ Trăiesc singur făr' de rost"), spațiu al privațiunilor ("fără apă și săpun
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alimentare sînt explicate într-o formă ce nu lasă nici o îndoială asupra regimului de detenție: "Ciorba zeamă este caldă/ doar insecte-n ea se scaldă/ varza-i de ultimul tip/ doar c-o mînă de nisip... Iar e bine-n pușcărie/ pentru cel care nu știe/ apă este cîtă vreți/ și-n găleți și pe pereți... Iar e bine-n pușcărie/ cum e mierla-n colivie/ pîinea de la ceai se-nmoaie/ și spinarea de bătaie/ Iar e bine-n pușcărie/ în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
insecte-n ea se scaldă/ varza-i de ultimul tip/ doar c-o mînă de nisip... Iar e bine-n pușcărie/ pentru cel care nu știe/ apă este cîtă vreți/ și-n găleți și pe pereți... Iar e bine-n pușcărie/ cum e mierla-n colivie/ pîinea de la ceai se-nmoaie/ și spinarea de bătaie/ Iar e bine-n pușcărie/ în celulă-s frați o mie/ n-ai nevoie nici de bani/ timp de 20 de ani". Iar regimul draconic din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-n pușcărie/ pentru cel care nu știe/ apă este cîtă vreți/ și-n găleți și pe pereți... Iar e bine-n pușcărie/ cum e mierla-n colivie/ pîinea de la ceai se-nmoaie/ și spinarea de bătaie/ Iar e bine-n pușcărie/ în celulă-s frați o mie/ n-ai nevoie nici de bani/ timp de 20 de ani". Iar regimul draconic din unele închisori e atît de dur încît a ajuns să fie subiect de folclor: "Fă, Doamne drumul mai lung
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
c-am mai fost la închisoare/ și pe mama rău o doare/ lasă, mamă, c-am să scap/ și nimic n-am să mai fac/ am s-ascult numai de tine/ totul o să fie bine/ Doamne, nu știu ce să fac/ de pușcărie să scap/ să merg lîngă mama mea/ că-i bătrînă, săraca". Ea este chemată să cunoască soarta în care i-a ajuns copilul: "Hai, mamă, la vorbitor/ vezi că-i un sergent major/ și cînd și-or deschide poarta/ o să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vaca Perla/ și mă scoate de la Gherla/ vinde, tată, tot ce ai/ și mă scoate din pîrnai/ că m-am săturat de stat/ și de-atîta așteptat". Dragostea față de femeia iubită este cîntată într-una din cele mai frumoase poezii de pușcărie: Și-am iubit o copiliță/ din copilăria mea/ si-am iubit-o cum iubește/ marinarul barca sa/ Și am prins-o într-o seară/ cu un alt băiat din sat/ c-un cuțit ce-aveam la mine/ inima i-am
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un an/ să se schimbe Cod Penal/ să se pună în vigoare/ să mă scap de închisoare". Amnistia îndelung așteptată induce îndoiala în inima deținutului: "Ascultați-mă pe mine/ că decretul nu mai vine". Departe de a muri, folclorul de pușcărie este viu și se îmbogățește permanent. Teme vechi precum liberarea ("Și-ntr-o bună zi pe seară/ tot o să mă dea afară/ cu hîrtii de liberare/ cazier și baftă mare") sau visele erotice ("C-așa-i visu de pripon/ nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
versuri, poezia argotică decriptează un univers simbolic nebulos, care se prezintă cunoscătorilor cu temele și frustrările sale specifice. Genul folk, introdus în literatura mondială de Garcia Lorca și în cea română de Miron Radu Paraschivescu, își găsește teren propice în pușcărie, deoarece prezintă reacția artistică a unei părți a populației la autoritatea de tip totalitar a unor instituții. El este o replică literar-muzicală dată unui program dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acestui proces de simbolizare este calitatea ce i se conferă, aceea de a funcționa ireproșabil. În general, oamenii nu își dau seama că ei sînt cei care conferă lumii propria versiune simbolic construită. Prin intermediul simbolurilor, se facilitează cunoașterea și înțelegerea pușcăriei în diversitatea ei, oamenii fiind cei care produc noile simboluri și le transformă pe cele vechi. Prin simbolism ne dăm seama cine e puternic și cine e slab, iar prin manipularea simbolurilor cei slabi își întăresc autoritatea, impunîndu-și ideile și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să se adune în plutoane și să meargă în cadență, bătînd asfaltul din curtea penitenciarului și ocolind-o inutil de zeci de ori toate acestea, observate în primele clipe la intrarea în instituție, înlătură oricărui nou venit ideea că în pușcărie poate să-și păstreze elementele de normalitate ale comportamentului. Într-un asemenea mediu și intuind că lucrurile stau și mai rău decît a văzut la început sentimentul de autoapărare al individului se întărește, fixat pe instinctul de conservare și stimulat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru că nebunia nu poate fi controlată și provocată la comandă."97 Au existat însă și cazuri cînd deținuții au colapsat, fie din pricina bătăilor, fie din imposibilitatea de a îndura batjocura și încălcarea demnității umane (cazul directoarei de la Creditbank, înnebunită în pușcăria din Rahova, a fost intens mediatizat). Ritualurile adaptative se traduc prin expresia des întîlnită "a-ți face pușcăria ușoară", adică posibilitatea de a crea condiții normale într-un mediu anormal: a avea un pat bun, o pătură bună, a-și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au colapsat, fie din pricina bătăilor, fie din imposibilitatea de a îndura batjocura și încălcarea demnității umane (cazul directoarei de la Creditbank, înnebunită în pușcăria din Rahova, a fost intens mediatizat). Ritualurile adaptative se traduc prin expresia des întîlnită "a-ți face pușcăria ușoară", adică posibilitatea de a crea condiții normale într-un mediu anormal: a avea un pat bun, o pătură bună, a-și bea cafeaua de dimineață, a putea comunica ușor cu ceilalți deținuți și cu familia, a putea telefona oricînd
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
există modalități de exploatare a sistemului specifice fiecărei perioade petrecute în închisoare. Primele vizează reconstrucția unei minime demnități și dispariția sentimentului de insuportabilitate. În fața abandonului familial și a ostilității celor din jur, arestatul formulează frecvente cereri și plîngeri adresate administrației pușcăriei: pentru mutarea bătăușilor din celulă sau pentru mutarea lui în altă celulă, pentru obținerea unor medicamente specifice și pentru continuarea tratamentului început înaintea arestării, pentru comunicarea cu familia etc. Toate ritualurile adaptative au rolul de a-i arăta individului că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]