4,002 matches
-
inscripția pe cinci rânduri încadrată, sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 - 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997, este realizată din inițiativa Societății Medicilor Scriitori și Publiciști și este opera gravorului Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță. Aversul (fig. 129av) prezintă imaginea bustului sculptat, orientat spre stânga, al lui Gr. Ț. Popa, având în câmpurile laterale anii 1892 / 1948. În spațiul exerga este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în câmpurile laterale anii 1892 / 1948. În spațiul exerga este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos, inițialele gravorului M.F. (cu litere mai mici). Reversul (fig. 129rv) cuprinde două registre: cel din dreapta are inscripția pe zece rânduri SOCIETATEA / MEDICILOR / SCRIITORI / ȘI PUBLICIȘTI / DIN ROMÂNIA / SIMPOZIONUL / GR.T.POPA / ESEIST, PROZATOR / ȘI PUBLICIST / 13 DECEMBRIE 1997, iar cel din stânga o interesantă și sugestiva compoziție alcătuită din jumătate de cupă cu șarpe încolăcit, având jumătatea cealaltă sub forma unui condei stilizat în poziție verticală. Impresionează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos, inițialele gravorului M.F. (cu litere mai mici). Reversul (fig. 129rv) cuprinde două registre: cel din dreapta are inscripția pe zece rânduri SOCIETATEA / MEDICILOR / SCRIITORI / ȘI PUBLICIȘTI / DIN ROMÂNIA / SIMPOZIONUL / GR.T.POPA / ESEIST, PROZATOR / ȘI PUBLICIST / 13 DECEMBRIE 1997, iar cel din stânga o interesantă și sugestiva compoziție alcătuită din jumătate de cupă cu șarpe încolăcit, având jumătatea cealaltă sub forma unui condei stilizat în poziție verticală. Impresionează în mod deosebit compoziția din registrul stâng, care sugerează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
verticală. Impresionează în mod deosebit compoziția din registrul stâng, care sugerează personalitatea medicului, dublată de cea a scriitorului. Trebuie să remarcam că inscripția reversului ignoră veleitățile poetice ale lui Gr. Ț. Popa, etalându-le pe cele de eseist, prozator și publicist. Acesta este și motivul mottoului și preambulului nostru, susținut de istoricul și criticul literar de prestanta incontestabila care a fost George Călinescu. Nu putem încheia fără să pomenim măcar în treacăt despre medalia realizată în 1999, la 120 de ani
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
U.M.F. Iași, medalie care, la o apreciere superficială, poate părea complet lipsită de originalitate. Medalia această reia atât imaginea aversului, cât și pe cea a reversului de pe alte medalii, chipul lui Gr. Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști, din 1997 și fațadă clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia centenarului U.M.F., din 1979. Acest fapt credem că nu exclude medalia respectivă din categoria realizărilor care onorează personalitatea lui Gr. Ț. Popa. Credem, în același timp, că abia acum s-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
136rv) este prezentat chipul omagiatului în profil jumătate dreapta (stânga privitorului), având în partea de sus inscripția semicirculara PROFESOR CONSTANTIN DISSESCU. NICOLAE TITULESCU Splendoarea, măreția, luxul și onorurile ar părea să fie aspecte care caracterizează întreaga viață a profesorului, juristului, publicistului și omului politic Nicolae Titulescu. Era, de fapt, un spirit fin, cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voința fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus că maestru neîntrecut al elocintei, blând, dar și vehement, caustic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
, Grigore (25.I.1821, Giurgiu - 29.I.1893, București), publicist, poet și traducător. Este fiul lui Panait Serrurie, originar din insula Egina, ostaș în armata rusească, stabilit apoi în Muntenia. În preajma revoluției de la 1848 era locotenent în garnizoana Giurgiu și devenise om de încredere al comandantului său, Christian Tell. Ridicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Poliție a Bucureștiului. Mai târziu avea să fie ajutor de primar al Capitalei. Din 1866 până în 1877 colonelul S. este comandantul Legiunii a IV-a de Gardă Civică. În ultimii ani ai vieții trăiește mai mult retras. Om politic și publicist, S. se dovedește un temperament combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
în Eminescu un exemplu de valorificare în cadrul unei confrerii literare (Junimea), care caută să impună opțiunile sale lumii întregi. Dacă Eminescu poetul se bucură încă de la început de aprecierile mentorului junimist, care îi anticipează influența asupra unei întregi culturi, Eminescu publicistul este caracterizat prin grilă ideologică și politică de Nicolae Iorga. Deschizând seria interpreților publicisticii eminesciene prin articolul "Un nou Eminescu apăru...", Iorga deplasează discuția în spațiul dezbaterilor ideologice. Pledând pentru întoarcerea la publicistica eminesciană în cadrul mișcării sămănătoriste, istoricul notează în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Curierul de Iași, între 19 mai 1876 și sfârșitul lui octombrie 1877, iar cea de-a treia etapă vizează publicistica desfășurată la Timpul, între octombrie 1877 și iunie 1883195. Pe lângă adepții segmentării triadice, există cercetători care opinează că "activitatea de publicist a lui Eminescu poate fi împărțită în doar două etape distincte: colaborarea la Curierul de Iași și apoi la Timpul"196. Deplasând analiza în spațiul ideologic, Ibrăileanu vorbește despre trei faze ale concepției lui Eminescu în privința problemelor sociale: dacă primele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
economice, trebuie să subliniem că, de cele mai multe ori, judecățile de acest gen au fost influențate de orizontul ideologic al interpreților. Printre cei care formulează cele mai vehemente critici la adresa poetului, se numără și Zigu Ornea 281, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor român de origine evreiască, care dedică o mare parte din activitatea sa identificării unor tendințe antisemite în creația scriitorilor români. Apreciind că antisemitismul lui Eminescu era mai mult o atitudine fiziocratică față de "clasa sterilă"282, G. Călinescu își
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
agitată la momente festive! Erau constructorii unei Românii demne, deși încă vasale, în raporturile cu marile puteri, a unui stat modern tânăr, dar viguros"315. Pentru a realiza o imagine cât mai fidelă a epocii în care se afirmă ca publicist Mihai Eminescu, prezentăm succint în cele ce urmează situația politică, economică, socială și culturală din Principate. b. Crearea primelor structuri democratice în Principate. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
părea toate acestea e foarte folositor. Omul politic nu trebuie să observe totdeauna ceea ce în ochii oamenilor e virtuos; adesea pentru a se mănținea la locul lui trebuie să înfrângă buna credință, iubirea de oameni, umanitatea, religia"338. În viziunea publicistului, oamenii politici ai vremii sunt mai degrabă interesați de menținerea la putere și de sporirea averilor materiale și mai puțin de greutățile și nevoile națiunii. Componentă marcantă a vieții politice românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistica eminesciană îl ocupă idiotismele, definind expresiile sau construcțiile specifice unei limbi și care nu pot fi traduse ad litteram în altă limbă. Analizând ponderea și rolul idiotismelor în scrisul jurnalistic eminescian, Stelian Dumistrăcel remarcă: " Apreciind că mijloacele stilistice ale publicistului sunt adaptate la partener și la împrejurare, putem observa că în articolul de ziar, prin care se comunică și cu un cititor obișnuit, plasticizarea ideii se realizează frecvent prin formula de extracție populară"394. Astfel, expresii precum "câtă frunză și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și curente, ediția a II-a, Editura Viața Românească, Iași. Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic în cultura românească, Editura Junimea, Iași. Ilincan, Vasile, (2004), Stilul publicistic eminescian, Editura Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Suceava. Ilincan, Vasile, (2006), Mihai Eminescu publicist, Editura Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Suceava. Ilincan, Vasile, (2010), Istoria presei literare românești. Secolul al XIX-lea, Editura Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Suceava. Ioan, Petru, (1995), Educație și creație în perspectiva unei logici "situaționale", Editura Didactică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
théorie du langage, Hachette Livre, Paris, 1993, p. 34. 376 V. în acest sens lucrarea lui Jean Michel Adam, Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași, 2008. 377 Vasile Ilincan, Mihai Eminescu publicist, Editura Universității, Suceava, 2006, p. 64. 378 Patrick Charaudeau, Les médias et l'information. L'impossible trasnparence du discours, De Boeck, Bruxelles, 2005, p. 37. 379 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 110. 380
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
traducere de Lucia-Magdalena Dumitru, Editura Teora, București, 2000. 402 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 106. 403 Otilia Dragomir, "Observații asupra neologismelor latino-romanice în publicistica lui Mihai Eminescu", în Limba română, nr. 6, 1993, pp. 287-299. 404 Vasile Ilincan, Mihai Eminescu publicist, Editura Universității, Suceava, 2006, p. 83. 405 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 259. 406 Ibidem, p. 108. 407 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 124. 408 Ibidem, p. 81. 409 Ibidem, p. 98. 410 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă o lectură particulară articolelor eminesciene, jurnalistul fiind acuzat de desconsiderarea drepturilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
MARIAN, Paul B. (3.V.1906, București - 8.II.1997, București), publicist și traducător. Este fiul Charlottei (n. Löbel) și al lui Barbu Marian, ziarist. Eugen B. Marian este fratele său. A absolvit la București Liceul „Gh. Lazăr” (1917-1925) și Facultatea de Drept. Debutează la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
VIȘINESCU, Victor (4.III.1933, Podeni, j. Argeș), istoric literar, publicist și editor. Este fiul Anei Vișinescu (n. Pavelescu) și al lui Gheorghe Vișinescu, învățători. A absolvit liceul la Alexandria (1951) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1955). Doctor al Facultății de Litere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
vor fi îndreptate împotriva poeziei lui Al. Macedonski), relațiile necamaraderești existente între aleșii muzelor, spiritul de coterie, lipsa de responsabilitate a criticii ș.a. Procedeul întrebuințat frecvent este parodia. Se parodiază poezia epocii, stilul cronicarilor dramatici și al criticilor literari, stilul publiciștilor sau al politicienilor, sunt ridiculizate mai ales ambițiile nejustificate, reputațiile nemeritate. Deseori, simpla reproducere a textului unui articol, a unei poezii din gazete ca „Vocea Covurluiului”, „Vocea Botoșanilor” și chiar „Literatorul” devine un mijloc de provocare a ilarității. M. r
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
BABEȘ, Vincențiu (21.I.1821, Hodoni, j. Timiș - 3.II.1907, Budapesta), publicist. A fost crescut de un unchi al său, Mitra Babeș, prieten al lui D. Țichindeal. A urmat clasele gimnaziale la Timișoara, Seghedin și Karlowitz, iar cele liceale la Seghedin. După studii teologice la Arad, pleacă la Pesta, unde urmează cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
bătăioasă a lui B. (Critică în reflexiile asupra poeziei noastre) și din nou o punere la punct iritată din partea celui care era, de pe acum, un poet consacrat. Dacă apărarea valorii versurilor criticate era zadarnică, în schimb, principiile în numele cărora polemizează publicistul prezintă interes prin încercarea de a aduce în discuție un punct de vedere înnoitor, de rezonanță romantică, în aprecierea poeziei. Confruntarea dintre B. și A. Mureșanu este una dintre primele polemici literare din presa românească din Transilvania și dovedește creșterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
STRĂUȚ, Irimie (28.I.1932, Feneș, j. Alba), poet, publicist și prozator. Provine dintr-o familie de păstori și de mineri. Urmează școala generală la Bulzești, Hunedoara, Alba Iulia și Lupeni, iar liceul la Petroșani. Va absolvi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1954) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970). Își face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
STAMATI, Teodor (1812 - 13.XII.1852, Iași), publicist și traducător. Fiu de preot, S. învață, între 1828 și 1832, la Gimnaziul Vasilian de la Trei Ierarhi, unde va fi, în anul următor, institutor. La Viena urmează, între 1834 și 1837, studii în științe și filosofie. Își dă doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]