6,632 matches
-
C.com. contractul sinalagmatic nu se consideră încheiat "dacă acceptarea n-a ajuns la cunoștința ofertantului". Totuși în practică se prezumă relativ că la primirea de către ofertant a acceptării (corespondenței) acesta a luat cunoștință de acceptare. Această prezumție relativă poate fi răsturnată prin proba contrară, ofertantul putând face dovada că fără a fi în culpă, nu a luat cunoștință de acceptarea ofertei. Este necesar ca acceptarea ofertei să ajungă la cunoștința ofertantului în termenul stabilit prin ofertă sau, dacă nu s-a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
120, ce privește spre viitor la o supraveghere virtuală. Facebook, Yahoo, Google? În spatele acestei puteri se proiectează sufletul 121, devenit un vizibil al ei! Efectul major al acestei puteri moderne este remanierea dintre subiect și individ 122. Profesorul francez a răsturnat viziunea despre geneza științelor umane moderne. Dacă, până la el, contribuțiile diverșilor autori și gânditori celebri au fost analizate și prezentate de către istoricii culturii și ai ideilor, Foucault a văzut formarea științelor omului în "arhivele lipsite de glorie, în care s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vizare a vieții cotidiene, dacă nu cumva tele-imbecilizare, a ceea "ce se întâmplă" într-un loc societatea românescă unde nu se întâmplă nimic esențial la nivelul conducerii social-politice. România e locul sălbăticit de exploatare umană și materială. Ar fi de răsturnat teza tezistă și pervers-politic lansată: societatea e oglinda școlilor (a gimnaziilor, a liceelor și a universităților). E chiar invers raportul. Școala e oglinda societății din care face parte. Ea nu poate fi nici rea, nici bună. Școala este așa cum este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie și bogheți*, să te legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră părete, copilul moare. Covata din care s-a vărsat scăldătoarea de la botez se răstoarnă cu fundul în sus - și toți joacă cu un șip* de băutură în mînă împrejurul pomului lîngă care s-a vărsat apa, ca nou-nă scutul să fie vesel și jucăuș, iar moașa joacă pe dosul coveții, ca copilul să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi, aducînd cineva vreun fapt*, acesta se prinde de dînsa. Dacă află cineva vreo turnătură, adică vreun fapt în cărare, apoi e bine să ia foc viu, adică cărbuni aprinși, și ceva sare și să ia un hîrleț, și să răstoarne acea turnătură zicînd: „Nu ră storn lut, ci fapt pe capul celui ce l-a adus.“ Fașă Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Față Se crede că oamenii cu pete pe față sînt buni. Dacă femeia însărcinată va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că de nu, apoi șede Maica Domnului în genunchi. Leagăn Cînd se răstoarnă copilul în leagăn, să-l ferești de foc și de opăreală. Să nu vinzi leagănul în care au crescut mai mulți copii, că nu e bine. (Gh.F.C.) Dacă legeni leagănul gol, copilul nu mai crește. (Gh.F.C.) Legumă Legume și mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi beau, ca să le iasă focul de la inimă cum iese din căldare în apă. Vasul în care se face mămăliga, îndată ce se toarnă, se pune apă în el, căci de-l vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-ți mai moară. în casa unde se află un mort, nu se mătură pînă nu se înmor mîntează mortul, fiind rău de moarte și pentru alții din acea casă. Albia sau vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în jos și nu se mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind rău de moarte și pentru alții. Cînd se încălzește apă pentru scăldatul unui mort, să nu se împingă tăciunii de foc sub vas, că ci e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
blidele din casă. Să nu leși oala la soare, căci cînd vei mai fierbe în ea va mirosi urît. Cînd scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine a mătura imediat după el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască. Pește Fuior de la crucea popii la Bobotează îi bun de pus la pînza volocului* sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă fata noroc de băiat bun. Ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cea a reformelor, militînd doar ulterior pentru soluția reformelor. Trebuie precizat că Marx, deși fusese foarte dornic în a oferi prognosticuri istorice, nu a dat prea multe indicii cu privire la acțiunea politică. În anul 1848, cînd valul revoluționar european părea să răstoarne toate regimurile politice, Marx s-a dovedit mai degrabă ezitant, îndemnînd pe muncitori la răbdare. Unii dintre urmașii săi socialiști au continuat această linie de expectativă (atendiștii), la ei raportîndu-se diferite alte orientări. Semnificativ pentru ceea ce înseamnă Internaționala a II
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
program anticapitalist, propunîndu-și să elibereze societatea de "părțile rele" ale capitalismului. Un Stat cu puteri întărite, niște organizații sindicale și cooperative destinate să controleze acest proces vor fi instrumentele necesare în vederea realizării acestui program. Problema nu este aceea de a răsturna capitalismul, ci "de a face presiune asupra lui pentru a-l devia, cu toate forțele unite și cu toate ocaziile folosite". Plasîndu-se în mod deliberat într-o perspectivă reformistă, Déat insistă asupra posibilităților de acțiune sporite, oferite de Stat după
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dar și a conținutului uzanțelor incumbă părții interesate, care a invocat uzanța. Pentru a facilita sarcina probei se instituie o prezumție legală referitoare la existența uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate. Prezumția este relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Precedentul judiciar (jurisprudența) poate să fie și el un izvor de drept în privința raporturilor juridice aferente statutului organic al societății comerciale 9. Hotărârile anumitor instanțe, în anumite condiții, pot avea valoarea unui izvor de drept dar mai
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dezvoltare. Egiptul s-a debarasat de orientarea prosovietică după 1971, când a renunțat la “serviciile” consilierilor sovietici, înlocuindu-i treptat cu cei americani și trecând în tabăra prooccidentală. Irakul a cunoscut același fenomen după 2003, dată la care a fost răsturnat regimul Saddam Hussein în urma intervenției coaliției multinaționale și înlocuit cu un guvern loial intereselor S.U.A. Somalia, aliat declarat al U.R.S.S. până în 1977, a trecut brusc alături de S.U.A. în momentul în care Moscova a susținut Etiopia în conflictul cu Somalia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din toate ascunzișurile creierului, ca niște păsări hrăpărețe, și în urechi îi răsună cîntecul ordonanței atît de limpede, de parcă ar fi cîntat sub fereastră. Atunci, spăimîntat, deschise iar ochii." Metafora rebreniană definește în chip figurat agresiunea unui subconștient pe cale să răstoarne siguranța rațională. Autorul o preferă, se vede, pentru sugestia ei terifiantă, primară. "Atacul" păsărilor gînduri apare și în alte contexte: " Acuma îl rodeau remușcări. Simțea împrejur întrebări fîlfîind cu aripi negre și nu îndrăznea să le privească." Similitudinea cu spaima
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cazul ei, spirala "de var" a cochiliei ("Cercul de izolare, care o aureola în mod obicinuit, părea întunecat...") e o treaptă în structurarea imaginii aureolare (a nimbului), individualizatoare pentru "trupul sufletesc", o eterică "pavăză", ce a inversat sensul "locuirii", a răsturnat "spirala", interiorul devenind exterior, protector ("emanațiunea noastră spirituală în jurul formei materiale"; "dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval" etc.). De comparat, la distanță, cu domiciliile "aderente" ale cunoscuților lui Lică (Concert din muzică de Bach): "...Era procesul nou de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de dinaintea lor. A tras fiecare de îndată ce-i venea rîndul cîte o carte. Din prima tură nimeni n-a reușit să obțină pereche, s-o așeze cu fața în sus, lîngă paharele cu suc de la genunchii mereu în primejdie să le răstoarne, la care Cornel se uita hipnotizat, cu o fascinație a neliniștii. Iată că a doua oară Cornel a tras un zece roșu și mai avea în mînă un zece roșu. Le-a arătat perechea celorlalți și i-a întrebat: E
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
afectiv ține de concepția estetică a Dumnezeirii (Eugen Simion). Fiind considerat un vis frumos, Dumnezeu tulbură poetul, care mărturisește: "și nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă". În următoarea secvență lirică, lângă animalul care se adapă apare imaginea cerului răsturnat în apă (demitizare). Confuzie, incertitudine în universul acvatic: stele, pești, taurul care se adapă ca semn al tulburării apei? În finalul psalmului, Dumnezeu îl înfruntă pe Iacov și din această "mare poveste" nu iese nimeni învingător. Psalmistul nu urmărește desacralizarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
polițaiul orașului, ascultă și execută, însoțind mișcările de ticuri verbale ("curat..."), cuvinte pronunțate incorect ("renumerație", "famelie", " momental", "bampir"). Din rațiuni pragmatice, se preface a fi docil, servil, acționând în numele comandamentului suprem: " datoria". Într-o societate în care valorile au fost răsturnate, rătăcește, dezorientat, Cetățeanul turmentat. El este onest, nu are pretenții și aspirații politice și așteaptă disciplinat să voteze; găsește o scrisoare cu care "tulbură apele", fiind furată de Cațavencu, dar tot el asigură liniștea, în final, când regăsește scrisoarea. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de îmbogățire a cizmarului, slăbiciunea femeiască față de farmecul banditului". Având o construcție solidă în care formula realistă însoțește analiza psihologică, Moara cu noroc are și o funcție educativă. La începutul structurilor capitaliste, relațiile sociale nu funcționau normal, iar valorile erau răsturnate. Era o lume care și-a pierdut echilibrul patriarhal, moral și acționa la întâmplare. Personajele își pierd fondul sufletesc onest. De pildă, Ghiță consideră "preceptele morale" ale mamei-soacre, anacronice, ilustrând o mentalitate arhaică. Pentru Ghiță, banul înseamnă demnitate, și e
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acestei întoarceri este practicată în proba de mixt, întrecerea de la procedeul spate la procedeul bras. În acest caz, propulsia se realizează pe o parte, revenindu-se cu fața în jos, spre fundul piscinei. Întoarcerea prin rostogolire permite înotătorului să se răstoarne cu fața în jos (decubit ventral) după ce brațul de atac a depășit mediana corpului. Dacă la celelalte tipuri de întoarceri, întoarcerea propriu-zisă se realizează către brațul de atac, în acest caz este efectuată spre partea opusă. De exemplu, dacă brațul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
după nevestele oamenilor să le facă cu ochiul.“ (Actul I, Scena I) Aceasta este premiza comediei formulată de Jupân Dumitrache, reperul cel mai important, stâlpul central al jocului. Să nu uităm totuși că această premiză va fi demontată și apoi răsturnată pe parcursul desfășurării planului dramaturgic. Jupân Dumitrache comunică ideile sale despre viața publică și cea de familie, idei bine fixate și de la care nu se abate. Așa cum notează criticul Mircea Tomuș, el este un exponent al unui fel de pre-capitalism patriarhal
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]