11,435 matches
-
dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și în O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (1976), ambele cărți fiind alcătuite în colaborare cu Ana Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată în cronici și eseuri publicate inițial în reviste, apoi ca substanță a volumelor La început n-a fost cuvântul (1977), Arta fără muză (1980), Filmar
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
și Eva, o carte căreia i-a păstrat o afecțiune specială. E un roman al iubirii, văzută ca formă esențială de viață cosmică. Sunt urmărite două suflete, căutându-se prin epoci istorice diferite, în întrupări succesive. Reconstituirile de civilizații apuse relevă o putere imaginativă flaubertiană, care face din episoadele narațiunii nuvele relativ autonome, cu numeroase scene crude (o jupuire în Hastinapur, un masacru caldeean al prizonierilor, o flagelație romană, o execuție pariziană prin ghilotinare) și culoare locală. Ciuleandra e un mic
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
romanelor. Optica aplicată consecvent și fidel realității avea să displacă postum unui critic precum I. Negoițescu, atras, în schimb, de Dinu Nicodin, bunăoară. Firește că unora R. le poate părea plat și cenușiu. Cercetat din unghiul criticii profunzimilor, universul său relevă însă o structură ascunsă, foarte unitară și plină de semnificație. Scriitorul are o imagine interioară anume a timpului și îl reprezintă repetându-se într-o circularitate mereu degradată; altfel spus, lumea lui reface trecutul căzând. E o dovadă cât de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
face tot în virtutea unor criterii axiologice. (Să mai observăm cum contrapunerea individual/social este reflexul unei anumite mentalități și ideologii, marcată ea însăși valoric.) O privire globală asupra pretențiilor actuale de a înțelege axiologicul strâns legat - prea strâns - de biologic relevă, în opinia noastră, câteva semnificative și interdependente neajunsuri. În primul rând, e detectabilă o dilatare exagerată - și deci o distorsionare - a conceptului de valoare, incluzându-se în sfera lui propensiuni primare ca aceea de evitare a durerii, explorare, agresivitate etc.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interșanjabil cu cel de „simpatie” (a se nota că, în literatura de specialitate, „simpatie” nu înseamnă doar că cineva este „simpatic”, ci ar desemna o nuanță în sensul românescului „simpatetic”). Rezonabil mi se pare ca, dincolo de multiplele înțelesuri atribuite, să relevăm dimensiunile principale ale conceptului (Baron și Byrne, 2000): - dimensiunea cognitivă, care înseamnă că ești capabil să înțelegi ce simte o anume persoană și de ce; - dimensiunea afectivă, ceea ce presupune că nu numai îți reprezinți ce trăiește celălalt, dar trăiești și tu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ocolească și să ignore problema a fost că, la patru săptămâni după lectura întâmplării respective, acestea și-au amintit mult mai puține detalii din scenariul violului, comparativ cu persoanele „senzitive”. În afara acestor principali factori ce influențează actele prosociale, au fost relevate și alte variabile. Atractivitatea fizică („cât de bine arată”) este una destul de importantă. S-a constatat, apoi, o simetrie între sexe cu privire la comportamentul prosocial: bărbații sunt înclinați să ajute mai mult femeile, în timp ce acestea se ajută mai mult între ele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiectivitatea lor. Zece ani mai târziu, în 1982, un alt comitet, format numai din cercetători neangajați în rețeaua TV, conchidea că legătura dintre violența televizată și comportamentul agresiv este clară și evidentă (apud Sears et al., 1991). Studiile de laborator relevă și ele o influență semnificativă a expunerii la scene vizuale violente asupra creșterii agresivității. Cercetările în condiții de observație riguroasă asupra unor tineri delincvenți (internați în instituții speciale) din SUA și Belgia nu au ajuns la rezultate univoce; la același
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ai secolului XX). A asculta autentic înseamnă nu doar a fi atent fizic la ce spune celălalt, ci și a depune toate eforturile pentru a-l înțelege cu adevărat și a-i da semnale că faci asta. Carl Rogers (1961) relevă și principalele bariere ce pot interveni în comunicarea verbală, printre care esențiale sunt: tendința de a-l critica pe celălalt și de a-i vorbi în termeni moralizatori, de a-l judeca, punându-i etichete, începând de la unele foarte grave
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
strânsă asociere cu monitorizarea de sine (Baron et al., 1998; Iluț, 2001). Punând în evidență o combinație de însușiri și abilități, tipică potențialului lider, sunt necesare următoarele precizări: „lista” rămâne, în principiu, deschisă, nu doar fiindcă practicile cotidiene și studiile relevă noi trăsături, ci mai ales pentru că expresii diferite sunt folosite pentru conținuturi psihosociale identice sau foarte apropiate. Greu putem găsi distincții reale, de pildă, între „originalitate” și „creativitate” sau „înțelegerea corectă și rapidă a situației” și „inteligență”, între „energie și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce așteaptă liderul de la membrii grupului și ce așteaptă aceștia de la el. Suntem astfel în miezul teoriei rolurilor, ce operează atât de pregnant în această problematică a conducerii. A. Neculau (1983), analizând-o în termenii dinamicii de rol proprii conducătorului, relevă existența a trei situații: a) nepotrivirea evidentă dintre așteptările de rol și comportamentul efectiv; în acest caz, grupul relevă decalajul, eventual sancționează și cere ajustarea; b) suprapunerea cvasitotală între așteptările grupului și conduitele liderului, acesta făcând din respectarea cerințelor și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
operează atât de pregnant în această problematică a conducerii. A. Neculau (1983), analizând-o în termenii dinamicii de rol proprii conducătorului, relevă existența a trei situații: a) nepotrivirea evidentă dintre așteptările de rol și comportamentul efectiv; în acest caz, grupul relevă decalajul, eventual sancționează și cere ajustarea; b) suprapunerea cvasitotală între așteptările grupului și conduitele liderului, acesta făcând din respectarea cerințelor și prescripțiilor un scop în sine, ceea ce duce la rigiditate, rutină, stereotipizare, deci la incapacitatea de a face față unor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai frumos templu din lume pentru slava lui Dumnezeu”. Nu e greu de recunoscut care dintre ei a fost afectat de carismă prin „încadrare” și care va depune deci un efort mai mare în activitatea la care participă. Studiile empirice relevă, de asemenea, că liderii carismatici sunt maeștri în managementul impresiilor, arta de a obține de la ceilalți imaginea despre tine pe care o dorești. Relația de carismă, însuflețită de masă, percepția liderului ca vizionar, credibilitatea lui nelimitată conțin și riscul ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a fost confirmat de numeroase alte studii experimentale și s-a demonstrat că favorizarea membrilor propriului grup se petrece cu privire la o serie de aspecte, inclusiv percepția înfățișării fizice, a trăsăturilor de personalitate și a actelor comportamentale. Mai mult, s-a relevat că subiecții tind să adopte strategia diferențierii maximale de profit in-group/out-group, adică in-group-ul să aibă cât mai mari avantaje asupra out-group-ului, indiferent dacă aceasta înseamnă un profit maxim absolut pentru in-group sau nu. Se sacrifică într-un fel beneficiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doar o imagine trunchiată despre vitalitatea etnolingvistică. O contribuție importantă o au și rețelele individuale de comunicare, țesătura fină de relații socioafective ce funcționează în comunitatea respectivă, care pot fi și ele măsurate prin metoda analizei de rețea (network analysis), relevându-se nodurile lor centrale, densitatea și profilul lor (vezi și Postelnicu, 2003a). Acordând o mare semnificație explicativă cadrului de factori obiectivi enumerați mai sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la Editura Literatura Artistică, redactor-șef la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și, din 1995, redactor-șef al Editurii Arc. Scrie cronici despre literatura contemporană, articole de sinteză referitoare la fenomenul literar basarabean și la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică. Portretist de excepție, L. este fenomenologul optzecismului în antologia Portret de grup (1995) și al creației poeților din epoca Eminescu în antologia
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
motivul Meșterului Manole; Cele patru Marii (în Teatru, 1968) stăruie asupra domniei lui Ștefan cel Mare, propunând patru ipostaze posibile ale feminității; Alb și negru, Rachierița (1934) și Chiajna (în Teatru, 1968) dezvoltă subiecte din trecutul istoric național, ultimele două relevând puternice caractere feminine; Dumitra (Fata din flori) (1958), Cuza-Vodă (în Teatru, 1968) și Leana vrăjitoarea (în Teatru, 1968) evocă evenimente și personalități din secolul al XIX-lea; Javra pământului (1942) așază în centrul acțiunii figura enigmatică a lui Rasputin; Neliniștea
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut al împlinirii și al continuității, iar oamenii se mișcă sub semnul zeului solar Ra, care înseamnă viață. Pe căi diferite, marele preot Bubasta și faraonul Amenhotep caută să-și apropie dragostea frumoasei preotese Ti, ființă fragilă, din
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
în viziuni halucinante, coșmarești. Aceasta în special în Moralizând fără glorie (1970), carte în care profilul poetei apare deplin cristalizat. Viziunea personală îndrăzneață - alimentată, probabil, în parte și de o deschidere a imaginarului în anii debutului lui Nichita Stănescu - se relevă în tratarea temelor biblice și a traumelor interioare privite ca un spectacol de care eul pare străin și căruia i se refuză dimensiunea sacră. Aspirația către ideal se face totuși simțită, poezia născându-se sub presiunea acestuia și a demolărilor
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
în influența pe care o exercită asupra actului comunicării. ¬ Etnometodologia. Figura centrală a curentului etnometodologic este reprezentată de Harold Garfinkel, profesor la Universitatea California (și fost student al lui Parsons, la Harvard). Etnometodologia pornește de la studiul simțului comun, așa cum se relevă acesta în situațiile obișnuite de acțiune. Faptul social nu mai este dat (ca în perspectiva oferită de structuralism), ci este rezultatul activității persoanelor, schema comunicării substituindu-se celei a acțiunii. „Studiile etnometodologice urmăresc analizarea activităților de fiecare zi ca metode
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
focalizată pe indeterminarea obiectelor și natura construită a oamenilor și realității; Tabelul 2. Caracteristicile prototipurilor discursive (adaptare după Stanley Deetz) Conjugând diverse accente ale teoriilor comunicării, analiza organizațională ajunge la un instrument util de lucru; astfel, analizele discursului în organizații relevă opt elemente/caracteristici (pentru a ajunge la aceste categorii simple, autorii - Linda L. Putnam și Gail T. Fairhurst - au revăzut și clasificat literatura de specialitate din puncte de vedere diferite: sociolingvistice, analiza conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mit presupune că, dacă utilizează tehnici de comunicare eficiente, comunicatorii au în mod automat o bună comunicare. Chiar dacă este corectă premisa că cineva devine un comunicator mai bun învățând tehnici de comunicare, mai sunt și alte elemente implicate (așa cum se relevă, spre exemplu, în modelul lui David Berlo asupra comunicării), cum ar fi atitudinea pozitivă în comunicare; - O activitate pe care o vom trata la rezolvările ineficiente ale conflictului este aceea de proiecție; ea se rezumă astfel: „Nu eu sunt cel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
față cu alții; - timpul corect: presupune să nu treacă prea mult timp de la comportamentul incriminat pentru ca situația să posede actualitate, dar nici prea puțin, caz în care persoana se mai află încă sub un grad de emotivitate intensificat; - termenii personali relevă faptul că începutul discuției cu persoana care urmează să fie criticată este important; de exemplu, se poate formula astfel: „Am o problemă și vreau să discut cu tine...”, cerându-i permisiunea de a prezenta modul cum percepem noi situația într-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răspunde violent argumentelor noastre, înseamnă că a intrat în defensivă. De aceea este important ca tot ceea ce este criticat să fie argumentat de cel care îndeplinește această acțiune, iar argumentele să fie înțelese și acceptate și de persoana criticată; - comportamentul relevă faptul că trebuie criticat comportamentul, și nu persoana care are acel comportament, în integralitatea ei; în caz contrar, închidem persoana într-un conflict din care nu poate ieși decât în ciclul escaladării acestuia. Este, de altfel, credem, evident că dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
autoturismelor, majoritatea celor intervievate fiind de acord cu acest lucru. La un interval de câteva săptămâni, un alt experimentator a chestionat subiecții în privința acordului la amplasarea unui indicator mare, grotesc pe pajiște cu inscripția: „Conduceți cu grijă”. Concluziile cercetării au relevat că 55% dintre femeile care au semnat petiția au fost de acord, față de doar 17% dintr-un alt grup, cărora nu li se ceruse inițial semnarea nici unei petiții. Interesant este faptul că, potrivit lui Cialdini, și acțiunea opusă celei descrise mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vorbim despre cauze psihice (care țin de natura internă a fiecărei persoane în parte) și cauze sociale (ce sunt circumscrise interrelaționărilor specifice din cadrul grupurilor de referință pentru persoanele respective). La intersecția acestor categorii identificăm și cauze mixte (în dublu sens, relevat de modul în care societatea acționează ca un emițător pe extrem de multe canale, iar individul, drept receptor pasiv sau activ al acestor stimuli ce intră în zona sa de filtrare informațională). 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor tc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]