4,317 matches
-
la care se adaugă unul de surfactant. Surfactantul este format din fosfolipide cu proprietăți tensioactive și are rolul de a menține forma alveolelor împiedicând supradistensia și colabarea lor reducând efortul respirator. Lipsa surfactantului produce detresa respiratorie caracterizată prin creșterea efortului respirator cu tulburări circulatorii și ale schimburilor respiratorii. Plămânul fetal nu conține aer ci lichid amniotic și nu are rol în respirație. După naștere lichidul este expulzat și plămânul se expansionează umplându-se cu aer. Vasele pulmonare se destind și rezistența
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
alveolare specializate din care se eliberează sub influența distensiei alveolare și a stimulării β adrenergice. Sinteza sa este favorizată de glucocorticoizi, estrogeni, ACTH, hormonii tiroidieni, prostaglandine, cAMP. Surfactantul are mai multe roluri: -împiedică supradistensia sau colabarea alveolară și reduce efortul respirator -ajută la recrutarea de noi alveole și la ventilația colaterală mărind porii -este parțial reponsabil de histereza buclei volum-presiune -previne extravazarea lichidiană în alveole -ajută la curățirea alveolelor. Scăderea cantității de surfactant duce la grave tulburări respiratorii ce caracterizează sindromul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
colaterală mărind porii -este parțial reponsabil de histereza buclei volum-presiune -previne extravazarea lichidiană în alveole -ajută la curățirea alveolelor. Scăderea cantității de surfactant duce la grave tulburări respiratorii ce caracterizează sindromul de detresă respiratorie, mai frecvent la prematuri. Creșterea efortului respirator, reducerea ventilației alveolare, cu hipoxemie și acumularea de CO2 se însoțesc de tulburări ciculatorii care pot provoca moartea. Administrarea de surfactant sau punerea în repaus a plămânilor până la refacerea surfactantului prin oxigenarea extracorporeală de membrană (ECMO) poate ajuta în astfel
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
aceste modificări circulatorii un rol important îl joacă kininele plasmatice cu acțiune vasodilatatoare asupra vaselor pulmonare și vasoconstrictoare asupra vaselor ombilicale și a ductului arterial. 2.2.Respirația pulmonară. Respirația se realizează prin modificarea dimensiunilor cutiei toracice sub acțiunea mușchilor respiratori care cauzează variații ale presiunii intrapulmonare și intratoracice. Spațiul mort cuprinde volumul de aer aflat în căile aeriene și plămâni care nu participă la schimburile respiratorii. El reprezintă cam 1/3 din volumul inspirator. Rezistența elastică a plămânului este generată
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de care depinde mărimea volumului de aer ventilat. Lucrul mecanic ventilator se realizează pentru a învinge rezistențele toraco-pulmonare și are o valoare de repaus de 0.3 kgm/min putând atinge 80 kgm în efort. Consumul de O2 al mușchilor respiratori reprezintă cam 0.5-1 ml/L aer ventilat la debite ventilatorii de până la 50 L/min. Capacitatea vitală reprezintă volumul maxim de aer pe care o persoană îl poate introduce și scoate din plămâni într-o respirație forțată. Se determină
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Debitele ventilatorii reprezintă volumele de aer ventilate în unitatea de timp. Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) trebuie să fie cel puțin 70% din CV și depinde de rezistența opusă de căile aeriene la trecerea aerului și de forța mușchilor respiratori. Debitul ventilator de repaus este de 6-8 L/min. Debitul ventilator maximal (Vmax) reprezintă cantitatea de aer ce poate fi ventilată și are o valoare medie de 130 L/min. Se poate calcula ca VEMS x 30. Disfuncția ventilatorie reprezintă
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
pulmonară realizează circulația unor volume de aer atmosferic spre plămâni și invers ceea ce are ca urmare continua împrospătare a O2 din aerul alveolar și eliminarea CO2 adus de sângele venos. Ventilația se realizează prin mișcările cutiei toracice sub influența mușchilor respiratori, plămânii având doar un rol pasiv. 2.2.1.1.Mișcările ventilatorii. Inspirația și expirația ce cauzează intrarea și ieșirea aerului în sau din plămâni sunt produse prin modificarea volumului cutiei toracice care se însoțește de modificări ale presiunii intrapulmonare
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
având doar un rol pasiv. 2.2.1.1.Mișcările ventilatorii. Inspirația și expirația ce cauzează intrarea și ieșirea aerului în sau din plămâni sunt produse prin modificarea volumului cutiei toracice care se însoțește de modificări ale presiunii intrapulmonare. Mușchii respiratori implicați în mișcările cutiei toracice sunt inspiratori (diafragmul și intercostalii externi în inspirația de repaus la care în efort se mai adaugă scalenul, sternocleidomastoidianul, pectoralii, trapezul sau dorsalii) și expiratori 68 (abdominali, intercostalii interni, patratul lombelor, tringhiularul sternului) care intervin
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
pentru fiecare cm apă diferență de presiune transpulmonară. Valoarea normală a complianței este de 0.2 L/cm apă. Complianța statică se determină la volume fixe în absența fluxului de aer, în timp ce complianța dinamică se determină în cursul unui ciclu respirator obișnuit. Raportarea complianței la capacitatea vitală (ea scade odată cu volumul plămânilor) reprezintă complianța specifică. Complianța pulmonară crește în emfizemul pulmonar în care reculul elastic scade datorită distrugerii pereților alveolari. Ea scade în afecțiunile care duc la fibrozarea țesutului pulmonar. Complianța
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
O2 în căile aeriene mici produc bronhodilatație. Afecțiunile bronhopulmonare sau ale toracelui pot crește rezistența la flux, la fel ca și congestia pulmonară perivasculară sau edemul pulmonar. 2.2.1.2.2.Variațiile presiunilor în sistemul toraco-pulmonar. In inspirație mușchii respiratori înving rezistențele pulmonare și măresc volumul toracopulmonar. Expirația de repaus are loc pasiv prin revenirea toracelui la dimensiunile de dinainte de inspirație însă pentru o expirație forțată este nevoie de intervenția mușchilor expiratori. Fluxul de aer prin căile aeriene este determinat
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
existentă în căile aeriene și alveolele pulmonare și este egală în repaus cu presiunea atmosferică. In inspirație această presiune scade la -3 mmHg iar în expirație atinge +3 mmHg. Aceste valori se modifică mult în respirația forțată sau când efortul respirator se face cu glota închisă. Expirația cu glota închisă (manevra Valsalva) poate crește presiunea până la +110 mmHg,în timp ce inspirația cu glota închisă (manevra Muller) scade presiunea până la -90 mmHg. Aceste manevre pot avea efecte negative asupra circulației prin afectarea întoarcerii
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
sau -15 mmHg datorită tendinței capilarelor pleurale de a absorbi lichidul din spațiul interpleural datorită presiunii hidrostatice reduse din capilare (7 mmHg). Diferența dintre presiunea intrapulmonară și cea interpleurală constituie gradientul de presiune transpulmonar care variază continuu în cursul ciclului respirator favorizând fluxul aerului și având influență asupra întoarcerii venoase. 2.2.1.2.3.Lucrul mecanic ventilator. Mușchii respiratori care prin contracția lor înving rezistențele sistemului toraco-pulmonar realizează un lucru mecanic în funcție de presiunea necesară pentru a deplasa un volum de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
capilare (7 mmHg). Diferența dintre presiunea intrapulmonară și cea interpleurală constituie gradientul de presiune transpulmonar care variază continuu în cursul ciclului respirator favorizând fluxul aerului și având influență asupra întoarcerii venoase. 2.2.1.2.3.Lucrul mecanic ventilator. Mușchii respiratori care prin contracția lor înving rezistențele sistemului toraco-pulmonar realizează un lucru mecanic în funcție de presiunea necesară pentru a deplasa un volum de aer. Cea mai mare parte (70%) din acest lucru este folosit pentru a învinge rezistențele elastice, iar restul pentru
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
o ventilație de 6 L aer pe minut lucrul mecanic realizat este în jur de 0.3 kgm/min sau 0.05 kgm/L de aer. In ventilația maximă valoarea poate atinge 70-80 kgm/min. Consumul de O2 al mușchilor respiratori nu depășește 0.5-1 ml/L aer până la volume ventilatorii de 40-50 L, dar crește brusc la debite ce depășesc 100 L/min (FIG 2.11.). La valori foarte mari ale debitelor ventilatorii (130-170 L/min) întreg surplusul de O2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
ml/L aer până la volume ventilatorii de 40-50 L, dar crește brusc la debite ce depășesc 100 L/min (FIG 2.11.). La valori foarte mari ale debitelor ventilatorii (130-170 L/min) întreg surplusul de O2 este folosit de mușchii respiratori ceea ce are ca rezultat limitarea capacității de efort chiar și la normali. Acest nivel critic este atins mult mai repede la cei cu afecțiuni toracopulmonare la care rezistențele pulmonare sunt mult crescute. Frecvența optimă a respirației este de 16-18/min
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
aer”ce se poate însoți de tulburări ale ritmului, amplitudinii și frecvenței respirațiilor. Debitele ventilatorii pot fi exprimate ca volume deplasate în unitatea de timp ce pot fi măsurate spirografic sau ca debite instantanee corespunzătoare unui anumit moment al ciclului respirator sau la un volum dat, ele putând fi măsurate pe curba flux-volum (FIG 2.13) . Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) reprezintă volumul maxim expirat în prima secundă a unei expirații forțate ce urmează unei inspirații forțate. Se determină spirografic
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
100/CV care trebuie să fie mai mare de 70. VEMS oglindește mai ales rezistența la flux în căile aeriene periferice de mic calibru care poate fi modificată prin procese inflamatorii sau alergice, dar și scăderea forței contractile a mușchilor respiratori. Scăderea VEMS se însoțește frecvent de tulburări de distribuție a aerului ventilat și creșterea VR și a CRF. Volumul inspirator maxim pe secundă (VIMS) este volumul de aer inspirat în prima secundă a unei inspirații maxime rapide care urmează unei
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
CV și VEMS în cazul unor procese tuberculoase extinse, cifoscolioze marcate (disfuncție mixtă) (FIG 2.15). Disfuncțiile ventilatorii nu se însoțesc în mod obligatoriu de insuficiență respiratorie. Debitul expirator maxim instantaneu, măsurabil pe curba flux-volum reprezintă valoarea maximă a fluxului respirator în cursul unei expirații forțate și poate atinge 8-10 L/s în funcție de forța de contracție a mușchilor respiratori. Debitul inspirator maxim instantaneu este corespondentul inspirator al precedentului și are valori cu puțin mai mari decât acesta. Debitele instantanee variază cu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
nu se însoțesc în mod obligatoriu de insuficiență respiratorie. Debitul expirator maxim instantaneu, măsurabil pe curba flux-volum reprezintă valoarea maximă a fluxului respirator în cursul unei expirații forțate și poate atinge 8-10 L/s în funcție de forța de contracție a mușchilor respiratori. Debitul inspirator maxim instantaneu este corespondentul inspirator al precedentului și are valori cu puțin mai mari decât acesta. Debitele instantanee variază cu sexul sau vârsta dar foarte puțin cu înălțimea și pot fi măsurate la anumite volume de aer (75
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
afecțiuni pulmonare cronice și se însoțește de modificări patologice pulmonare (leziuni ale endoteliului capilar, edem interstițial, leziuni alveolare). Insuficiența respiratorie cronică se caracterizează prin incapacitatea organismului de a asigura valorile normale ale pO2 și pCO2 arteriale cu un lucru mecanic respirator rezonabil în condiții de repaus sau activitate obișnuită. Ea poate avea cauze pulmonare (obstrucții ale căilor respiratorii, bronșite cronice, emfizem sau tumori pulmonare, afecțiuni cardiace cu răsunet pulmonar) sau nepulmonare (traumatisme ce afectează sistemul nervos central, leziuni medulare, miopatii, afecțiuni
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
neoxigenat prin șunt arteră-venă (b) sau de la nivelul alveolelor neaerate (c) 78 imediat după umplerea completă a vaselor pulmonare. Creșterea este continuată în expirație pentru ca apoi să scadă la începutul inspirației. In aceste procese mai participă și conexiunile dintre centrii respiratori și cei cardiovasomotori ca și influențele chemo și presoreceptoare. Distribuția fluxului sanguin pulmonar nu este uniformă nu numai din cauze gravitaționale generate de poziția vaselor față de inimă, ci și din cauza interacțiunii dintre presiunea hidrostatică și mișcările respiratorii. S-a demonstrat
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
raportului V/P în diferitele teritorii pulmonare ca și contaminării venoase a sângelui arterial care atinge cam 2% din debitul cardiac. 2.5.Reglarea respirației și adaptarea ei în diferite condiții. Reglarea respirației se realizează prin mecanisme chemoneurologice complexe. Centrii respiratori principali se află în bulb. Aici există un grup de neuroni respiratori dorsal și unul ventral. Grupul dorsal conține neuroni cu rol inspirator situat în zona nucleului tractului solitar care controlează activitatea diafragmului prin intermediul nervilor frenici având rolul principal în
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
sângelui arterial care atinge cam 2% din debitul cardiac. 2.5.Reglarea respirației și adaptarea ei în diferite condiții. Reglarea respirației se realizează prin mecanisme chemoneurologice complexe. Centrii respiratori principali se află în bulb. Aici există un grup de neuroni respiratori dorsal și unul ventral. Grupul dorsal conține neuroni cu rol inspirator situat în zona nucleului tractului solitar care controlează activitatea diafragmului prin intermediul nervilor frenici având rolul principal în generarea ritmului respirator. Grupul ventral este situat în zona nucleilor retrofacial, ambiguu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
află în bulb. Aici există un grup de neuroni respiratori dorsal și unul ventral. Grupul dorsal conține neuroni cu rol inspirator situat în zona nucleului tractului solitar care controlează activitatea diafragmului prin intermediul nervilor frenici având rolul principal în generarea ritmului respirator. Grupul ventral este situat în zona nucleilor retrofacial, ambiguu și retroambiguu și conțin atât neuroni inspiratori cât și expiratori. In punte există centrul pneumotaxic care are rolul de a influența succesiunea inspirație expirație. Centrii nervoși superiori situați în hipotalamus, sistemul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
mai ales creșterea CO2 (hipercapnia) sunt factorii principali de care depind variațiile respiratorii. Ei acționează direct sau pe cale reflexă asupra unor grupuri de neuroni situați la diferite nivele ale sistemului nervos central care la rândul lor vor acționa asupra mușchilor respiratori prin intermediul motoneuronilor spinali. Numeroși alți stimuli plecați de la nivelul proprio, baro sau chemoreceptorilor răspândiți în cele mai variate zone ale corpului influențează respirația. 2.5.1 Centrii respiratori. Activitatea repiratorie ritmică este bazată pe alternanța descărcărilor neuronilor inspiratori și expiratori
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]