4,070 matches
-
Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza proprietăților (esr) și (fid) Voi lua fiecare soluție în parte și voi discuta modul în care acestea îndeplinesc proprietățile anterior descrise. Demonstrațiile le voi oferi în secțiunea formală a acestui capitol. a) Soluțiile prin restricționarea domeniului. În ceea ce privește restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982), acestea rezolvă paradoxul lui Sen pentru cazurile cu a) doi indivizi și două strategii, b) doi indivizi și mai mult de două strategii, c) mai mult
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosim regula (rgl). Toate aceste soluții eșuează însă în eliminarea preferințelor condiționale, fiind astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima o preferință, aceasta este de asemenea nesatisfăcută. În ceea ce privește soluția Breyer (1977), aceasta funcționează pentru un număr mai mare de doi indivizi, mai mare de două alternative, mai mare de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de drepturi. Condiția de eficacitate pentru societăți reale este, așadar, îndeplinită. Condiția de fidelitate ideologică nu este însă îndeplinită din același motiv pentru care nici soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) nu o îndeplineau: restricționarea exprimării opiniei nu este admisibilă în eticile libertariene. b) Soluțiile prin alterarea condiției libertariene. Pentru celălalt grup de restricții, cel al condiției libertariene, lucrurile stau în felul următor: soluția Hillinger-Lapham (1971) funcționează pentru societăți reale și prezintă și o alocare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială fiind dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit, cel de-al treilea grup de soluții, prin alterarea condiției Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică deoarece toate ierarhizează etic condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voi considera că soluția Saari nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. La fel stau lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reale. La fel stau lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în afara consistenței condiției libertariene utilizate. Acestea sunt: soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1982), Saari (1997) și List (2003). În aceeași situație cu acestea se află și câteva dintre soluțiile introduse în secțiunea 6.1, anume restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1) și restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe (6.1.2). Dintre toate acestea, soluțiile Saari (1997) și List (2003) îndeplinesc și condiția de fidelitate ideologică. Important în ceea ce privește aceste soluții este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1982), Saari (1997) și List (2003). În aceeași situație cu acestea se află și câteva dintre soluțiile introduse în secțiunea 6.1, anume restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1) și restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe (6.1.2). Dintre toate acestea, soluțiile Saari (1997) și List (2003) îndeplinesc și condiția de fidelitate ideologică. Important în ceea ce privește aceste soluții este faptul că ele funcționează și dacă le formulăm cu o condiție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimii soluțiilor acceptabile, i.e. fiecare dintre aceste condiții a eliminat ca inacceptabile anumite soluții oferite paradoxului libertarian. Capitolul 6* Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1.* Restricții alternative ale condițiilor U, P și L 6.1.1.* Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari [d.6.1.1.1*]: Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradoxul în forma dată de Sen; b) putem considera că fiecare cunoaște preferințele reale ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema însă persistă, fiindcă, atâta vreme cât empatia tare presupune „oglindirea” preferințelor reale ale celuilalt, sfârșim în paradox. 6.1.2.* Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe [d.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU : Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se află în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor inalienabile care mă interesează în această lucrare (cea libertariană), nu se pot găsi argumente pentru restricționarea domeniului - preferințele trebuie înregistrate așa cum sunt ele. footnote>. Dacă toți preferăm (inclusiv eu) ca eu să fiu ucis, iar organele să îmi fie împărțite altor persoane care fără un transplant ar muri, atunci, potrivit condiției Pareto slabe, preferința socială ar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
altora să-l constrângă la ceea ce ei consideră a fi binele lui” [Mill, 1859, 1869, p. 277]. Altfel spus, fiecare are dreptul să-și aleagă propriul plan de viață. Pornind de la aceste idei, este dificil de argumentat în favoarea respingerii sau restricționării domeniului<footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă unei recunoașteri a înfrângerii. footnote>. Aceasta generează însă anumite probleme mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
spus, fiecare are dreptul să-și aleagă propriul plan de viață. Pornind de la aceste idei, este dificil de argumentat în favoarea respingerii sau restricționării domeniului<footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă unei recunoașteri a înfrângerii. footnote>. Aceasta generează însă anumite probleme mai puțin intuitive. Prima este cea descrisă și în secțiunea dedicată tranzitivității. Alături de aceasta din urmă, domeniul nerestricționat elimină
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
său modest era să „multilateralizeze” comerțul european, creând un fel de casă de compensații pentru debite și credite În monede europene. Ea trebuia să prevină riscul ca fiecare țară europeană să Încerce să pună deoparte dolarii atât de necesari prin restricționarea importurilor din alte țări europene, ceea ce ar fi dăunat, până la urmă, tuturor. Folosind ca agent Banca Acordurilor Internaționale, statele europene au fost stimulate să solicite linii de credit proporționale cu nevoile lor comerciale. Apoi, În loc să folosească puținii dolari pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că neagă vecinătatea esențială dintre statul asistențial democratic (oricât de inadecvat) și proiectul colectivist al comunismului (oricât de compromis). Acesta e motivul pentru care oponenții consensului postbelic erau atât de marginalizați. Cine Îndrăznea să sugereze, ca Hayek și alții, că restricționarea pieței pentru binele comun, deși bine intenționată, era nu doar economic ineficientă, ci reprezenta și un prim pas spre servitute părea să contrazică Însuși mersul secolului XX. Chiar critici ai dictaturii comuniste precum Arthur Koestler, Raymond Aron, Albert Camus sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sfârșit, iar poporul să realizeze cât de dureros va fi procesul. Așa se face că, pe 1 ianuarie 1990, primul guvern postcomunist al Polonei s-a angajat Într-un program ambițios de reforme: creșterea rezervelor valutare, renunțarea la controlul prețurilor, restricționarea creditelor și eliminarea subvențiilor (ceea ce Însemna că Întreprinderile puteau ajunge la faliment) - toate acestea În detrimentul salariilor reale, care s-au redus imediat cu 40%. Cu excepția faptului că inevitabilitatea șomajului a fost recunoscută explicit (și amortizată prin Înființarea unui fond pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
creștere a presiunii venoase pulmonare și consecutiv congestia pulmonară. Edemul pulmonar reduce capacitatea de transport arterial a oxigenului inhibând metabolismul aerob tisular. O creștere mai mare a presiunii end-diastolice în ventriculul stâng scade gradientul de perfuzie coronariană, ceea ce determină o restricționare a funcționării cordului prin dezechlibrul iîntre necesarul de oxigen și aportul sangvin. Dacă aceste modificări sunt persistente, apare remodelarea miocardică. Ca urmare, apare hipotensiunea arterială rezistentă la vasopresoare, hipoxemia, aritmii și decesul pacientului. Scopul unui suport circulator mecanic este decomprimarea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
nu parte a societății, motiv în plus pentru a se retrage în sisteme și spații private. Sfârșitul anilor ’70 a fost primul moment de reformă semnificativă în sistemele de protecție socială. Ulterior, acestea au suferit ajustări aproape continue, în sensul restricționării suportului social prin restrângerea condițiilor de eligibilitate la un tip de beneficiu sau altul, reducerea cuantumurilor în cazul celor de tip financiar, impulsionarea dezvoltării serviciilor sociale, activizarea sectorului nonprofit, dar mai ales responsabilizarea individului pentru propria bunăstare. În apropierea anului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și al pietonilor: - Indicatoare de trafic permanente, - Borne de trafic, - Stâlpi marcatori, - Semafoare și lămpi avertizoare fixe, - Dispozitive și repere de avertizare permanente, - Indicatoare de trafic cu semnalizare variabilă. (2.15) Stâlpi de iluminare a drumurilor. (2.16) Sisteme de restricționare pentru vehicule: - Protecții contra prăbușirilor, - Bariere de trecere, - Cabluri, - Parapeți. (2.17) Sisteme de restricționare pentru pietoni incluzând parapeți pentru poduri pietonale. (2.18) Produse din ipsos: plăci din ipsos și elemente de plafon cu grosime mică, plăci din ipsos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207840_a_209169]
-
avertizoare fixe, - Dispozitive și repere de avertizare permanente, - Indicatoare de trafic cu semnalizare variabilă. (2.15) Stâlpi de iluminare a drumurilor. (2.16) Sisteme de restricționare pentru vehicule: - Protecții contra prăbușirilor, - Bariere de trecere, - Cabluri, - Parapeți. (2.17) Sisteme de restricționare pentru pietoni incluzând parapeți pentru poduri pietonale. (2.18) Produse din ipsos: plăci din ipsos și elemente de plafon cu grosime mică, plăci din ipsos armat cu fibre și panouri compozite, inclusiv produse auxiliare relevante, care se încadrează în clasele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207840_a_209169]
-
a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare. Articolul 9 Prezenta hotărâre se aplică fără a aduce atingere reglementărilor cuprinse în: a) Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restricționarea introducerii pe piață și a utilizării anumitor substanțe și preparate chimice periculoase, cu modificările și completările ulterioare; ... b) Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, al ministrului sănătății și familiei și al ministrului apelor și protecției mediului nr. 396/707/1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219051_a_220380]
-
amestecuri sau soluții compuse din două ori mai multe substanțe. ... Articolul 4 (1) Substanțele, grupele de substanțe și preparatele chimice periculoase prevăzute la art. 1 se pot introduce pe piață și se pot utiliza numai cu respectarea condițiilor specifice de restricționare stabilite în anexa nr. 1, coloana B. ... (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică substanțelor, grupelor de substanțe și preparate chimice periculoase utilizate pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și pentru efectuarea analizelor chimice în cadrul procesului de învățământ. ... Articolul 5 Lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216980_a_218309]
-
al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 932 din 10 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 28 iunie 2004. Articolul 11 Prezenta hotărâre transpune în legislația națională prevederile Directivei Consiliului 76/769/CEE din 27 iulie 1976 privind restricționarea introducerii pe piață și a utilizării anumitor substanțe și preparate chimice periculoase, precum și ale amendamentelor acesteia aprobate până la data de 24 februarie 2004 inclusiv. -------- Art. 11 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 932 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216980_a_218309]
-
și familiei, Daniela Bartoș p. Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Petre Daea, secretar de stat București, 27 martie 2003. Nr. 347. Anexă 1 SUBSTANȚE, GRUPURI DE SUBSTANȚE Sl PREPARATE CHIMICE PERICULOASE restricționate la introducerea pe piață și utilizare, condiții de restricționare Notă: - numărul CAS corespunde clasificării după Chemical Abstract Services iar - numărul EINECS corespunde Inventarului European al Substanțelor Comerciale Existente preluat prin Ordinul ministrului industriei și resurselor nr. 227/2002 privind inventarul european al substanțelor existente puse pe piată - IESCE ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216980_a_218309]
-
Substanțe, grupuri de substanțe și preparate chimice periculoase A. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. - Bifenili policlorurați - PCB cu exceptia mono-și diclorbifenililor - Trifenili policlorurați - PCT - Preparate, incluzând uleiuri uzate, cu un conținut de PCB sau PCT mai mare de 0,005% de greutate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Condiții de restricționare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B Este interzisă introducerea pe piață și utilizarea acestor substanțe și preparate chimice periculoase. Se exceptează, pe bază de derogare, introducerea pe piață și utilizarea că produse primare și intermediare pentru procesări ulterioare în alte produse, dacă o asemenea derogare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216980_a_218309]