8,987 matches
-
au deran... O detunătură pornită ca din Infern i-a oprit șirul vorbelor locotenentului. Cerul s-a luminat ca la eruperea unui vulcan. Asta-i magazia de „amuniție” a rușilor - a remarcat Toaibă. Au stat câteva momente în extaz, admirând reușita grupului sergentului Cicoare. Da’ unde era „leitenantul” lor? Cum de nu s-a trezit? - a întrebat locotenentul. Cred că a gustat cu spor din samahoancă și dormea buștean - a răspuns Trestie. Întrebarea-i pe unde ne strecurăm la ai noștri
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cucuvea a răsunat peste vale, au rămas în așteptarea celor de sus... Nu se auzeau decât bolovanii rostogolindu-se... În cele din urmă, se aflau cu toții jos. Locotenentul a făcut totuși apelul, să fie sigur ca nu cumva datorită bucuriei reușitei să rămână vreo unul părăsit cine știe cum. Hai să trecem valea până nu se luminează. Cine merge înainte să dibuie calea cea mai potrivită și să vadă dacă nu ne așteaptă rusul cu oarece daruri? - a întrebat locotenentul. Mergem tot noi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mai pe ochi și a pornit spre casă. Viscolul nu lăsa zăpada să se așeze; o târa prin ascunzișuri încât zloata din zilele trecute se prefăcuse într-un strat de gheață lustruită ca sticla. Pentru Toaibă fiecare pas însemna o reușită. Ajunsese să se încurajeze singur: „Hai, băiete! Încă un pas! Uite că suntem aproape de casa Dochiței și de aici până la noi îi o aruncătură de băț”. Tocmai când se bucura de cele constatate, a simțit că îi fuge pământul de sub
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să-i cunoască intențiile atunci când, după ce a ocupat ducatul de Urbino, a atacat Toscana; iar regele l a făcut atunci să-și retragă trupele din această expediție. În urma acestui fapt, ducele hotărî să nu mai depindă de armatele și de reușita altuia. Și cel dintâi lucru pe care l-a făcut a fost acela de a micșora puterea familiilor Orsini și Colonna la Roma; pentru aceasta, pe toți acei partizani ai lor care erau nobili i-a câștigat de partea lui
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și el, atunci când a făcut această alegere, care a și fost cauza pieirii lui. CAPITOLUL VIII DESPRE ACEIA CARE AU DOBÂNDIT PRINCIPATUL PRIN FAPTE NELEGIUITE Dar, întrucât există și alte două moduri de a deveni principe din simplu particular, așa încât reușita în cazul acesta nu poate fi atribuită cu totul nici sorții norocoase, nici însușirilor personale, cred că nu putem trece mai departe fără a ne ocupa de ele, cu toate că despre unul s-ar putea vorbi mai pe larg într-o
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
emite o hotărâre chiar mai înainte ca Papa de la Roma să-și comunice poziția. Pentru o mai mare siguranță, Cauchon ceruse ceva mai înainte ca procesul să fie transferat în jurisdicția Inchiziției, motivându-și lapidar solicitarea: „Crimă cu erezie”. Pentru ca reușita să fie deplină, a propus ca loc al judecății orașul Rouen. Parisul era socotit ca nesigur. În componența tribunalului au intrat, pe lângă episcopul de Beauvais, cu asesorii lui, canonici englezi și normanzi, universitari parizieni și alții, toți favorabili fără
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
se zică SEDEPO fiindcă, spre deosebire de SEDEPE sună cu totul altfel iar SEDEPO e mult mai deosebit, destinația sa fiind Piața Comună care în cazul nostru e însăși Hala. Madam Pansela, ce părere aveți despre... SEDEPO ? Constat că e prima mare reușită a bioenergiei, pardon, ingineriei autohtone care, nota Bebe Merenti clasa Cum Laudanum, aparține unui alogen de-al nostru de la țară. Țăran ? Exact. Dânsul. Din păcate emoția și cele șase sute de grame de țuică l au copleșit de tot. Cum inventatorul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ați ajuns mare maestră... Da. La aritmetică. Mare maestră eroină.Acum e pe drum și al doi`șpcelea Dănuț. Zilele acestea vi-l adăugați? Ași. Abia e-n luna cincea. Hă,hă,hă. Am înțeles că o contribuție esențială în reușitele dumneavoastră a avut-o soțul. Domnul Ionescu. Mmm .. În mare parte, da, dar am apelat și la... alții. Asta explică pigmentul viu întunecat al ultimului ? Ași, nicidecum. Asta i se trage de la centură. Ia uite vezi ce neagră e ?! Dar
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
unii maeștri recomandă ca respirația să se facă pe gură și cât mai incet. Respirația pe gură nu se practică seara, deoarece produce insomnie . respirațiile se practică pe nemâncate sau la distanță mare de mese. una din condițiile care garantează reușita respirațiilor este continuitatea. Avantajele respirației : plămânii, sângele, creierul sunt întinerite și umplute cu sănătate starea psihică se îmbunatațește, omul își recapătă voioșia și optimismul glandele cu secretie interna si toate organele sunt tonifiate si readuse la o functionare normala tulburarile
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
relațiilor interumane. De subliniat excelenta idee de tratare a subiectului: o mare dramă în tangență cu realitatea de după... Cartea, cred, este cel mai prețios omagiu ce se poate dedica ființei dragi răpită de Neantul mereu în devenire, dar și o reușită a genului. 10. 06. 2004
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
și astăzi mai revin cu alte explicații atenuante: Mesaj către Constantin Clisu, Canada M-am mai gândit la ce ți-am scris, dar eu tratam cartea din punct de vedere al subiectului, nu de modul cum a fost scrisă, de reușita ei, de toate fațetele care le exprimă un roman. Din punctul acesta de vedere nu-ți fă probleme. E bine scrisă, altfel nici nu mă incita la cele ce ți-am scris. Cartea copie întocmai o stare de spiritualitate românească
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
la modă umplere a timpului liber. Care se găsea din belșug la casele mari. Cu acele prilejuri, ei organizau ospețe rafinate și risipitoare, cu tot felul de bunătăți. Ei bine, câinii și șoimii erau factori importanți, care asigurau de regulă reușita unei partide de vânătoare. Iată un vultur care s-a înălțat atât de sus încât abia se mai vede. Să tot fie 1000 de metri. De jos, dresorul îl urmărește cu mare atenție. Pasărea zboară planat, cu line și ample
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
n-o descopăr. După primul antract locurile lor rămaseră goale. Plecase cu bărbatu-său, nereușind să reziste până la urmă în vecinătatea mea și a polonezei. Mi-am frecat mâinile cu o satisfacție diabolică. În noaptea aceea am chefuit până în zori. Reușitele acestea mărunte îmi gâdilau, nici vorbă, orgoliul, dar erau departe de a mă satisface. Îi dăruisem casa, transferasem pe soțul ei, îl avansasem, și de curând colaboram regulat la ziarul pe care-l citea. Egal cu zero! Simțeam nevoia să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
primii ani post ’89 să las naibii ziarele și televizorul, fiindcă „dincolo de Chitila lumea-și vede de-ale ei, nimeni nu are treabă cu vâltoarea politică a Bucureștilor“, mă invită surâzător acum la tot soiul de sindrofii legate de o reușită sau alta, cu o încredere în viitor de-a dreptul amețitoare pentru viermuiala noastră, care-și tot plânge de milă într-o abulie ce frizează cretinismul. Dar spectacolul cel mai excitant pentru mine este amploarea extraordinară pe care a căpătat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ceara și bietul Dedal a asistat neputincios la căderea fiului său. Dar cine își mai amintește de zborul lui Dedal? De la greci încoace, se discută numai despre cel ce, nesocotind și legile naturii și sfaturile tatălui său, a transformat o reușită sigură într-o sinucidere. O nebunie romantică, sfârșită rău, e cea care a înfruntat secolele, nu înțelepciunea încununată de succes. Ce a însemnat, deci, moartea lui Icar? Un eșec sau o apoteoză? Dacă e eșec, de ce acest eșec e privit
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
tinde să devină un fel de latină modernă. Apoi, lipsa mea desăvârșită de spirit practic pe care, printr-o chimie misterioasă a complexelor, am transformat-o în orgoliu nu era de natură să-mi facă simpatică mentalitatea pragmatică de la baza "reușitelor" americane. Așa cum se poate constata în jurnalul pe care-l public acum (cele din precedentele traversări ale Oceanului le-am pierdut), m-a cam sâcâit greutatea pe care o au "afacerile" în logica americană și m-a urmărit, cu o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în largul lui peste Ocean. Sunt prea de-modat pentru "Lumea Nouă" și prea conservator. Intimidat, mereu, de cei care "se descurcă" sau "reușesc" în orice condiții, am ajuns să cochetez cu ideea că eșecurile ne pot defini tot atât de bine ca reușitele, ceea ce unui american i se pare o enormitate. Am încercat, de câte ori m-am surprins prea înclinat spre frondă, să mi-o temperez, zicăndu-mi că n-are rost să mă înverșunez împ triva a ceea ce eu nu pot face, dar caracterul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cu vestigiile sale. Dacă nu va fi atentă, va sucomba înaintea acestei "noi Rome", civilizate și inculte, care reprezintă, probabil, forma cea mai civilizată a inculturii și tocmai de aceea e primejdioasă. Mai ales că "noua Romă" are și cultul reușitei și priceperea de a da la o parte ceea ce e inutil. "Homo americanus" e educat de mic să fie eficient, pragmatic, să câștige bani. Apoi, e învățat că orice repaos implică un risc. Prieteni? Dragoste? Evident, evident. Dar, înainte de toate
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
putut duce la bun sfârșit nici unul din marile sale proiecte; întreaga lui operă fiind alcătuită din fragmente, împliniri parțiale ale unor ansambluri orgolioase. Cum să-l consideri ratat, când e atât de celebru? (Celebritatea reprezintă în America dovada incontestabilă a reușitei. Ești celebru, ai reușit, ai obținut o probă zdrobitoare a valorii.) Mitul "bunului civilizat". (Nu există, în America, un minister al culturii, nu există retorică pe tema culturii, nu există nici vanitatea cu care europeanul se laudă că e "cult
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
unde se vând simulacre sub formă de bijuterii, de statuete, de postere. Există o întreagă industrie a simulacrelor și se cheltuiesc miliarde de dolari pentru reproduceri, cât mai fidele, puse uneori în valoare mai bine decât originalele din Europa.) Mitul reușitei. (Credința în "succes" face această societate să prospere. Orice poate fi pus în cauză, nu succesul. Pentru "dezmoșteniții soartei", americanul are compasiune, nu și înțelegere.) Mitul performanței. (Nu întîmplător, deținătorii de performanțe se bucură de maximă considerație. "Vedetele" îi confirmă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cum zicea Whitman ("Ura! Trăiască știința pozitivă! demonstrația exactă!"). Pe de altă parte, mitinguri mistice uriașe. Poate că isteria pragmatismului american nu e decât o soluție pentru a scăpa de umbra chinuitoare a Judecății de Apoi! Mai precis, nu cumva "reușita" americană e un "remediu", nu un "scop"? în fond, multe s-ar explica prin nevoia de echilibru. Faptul că n-are trecut a determinat America să pună accent pe viitor. Energia ei nu era absorbită, ca a europenilor, de amintiri
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de a ne îndoi cumcă ideea aceasta nu va fi aprobată și de d-voastre. Junimea de pe la celelalte facultăți a îmbrățișat cu căldură ideea încît sânt în fericita pozițiune de a vă putea anunța cumcă nu putem avea decât o reușită cât se poate de bună și frumoasă. Cât despre regim, el nu ne poate împiedeca de loc, pentru că serbări de asemenea natură sânt permise în întreg-ul Austriei, și nu numai că sânt permise, ci sânt un drept esențial al
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
inteligent decât ceilalți. O atare convingere, de altminteri, n-are nici o importanță, de vreme ce o împărtășesc atâția imbecili. Nu, eram atât de fericit, încât mă simțeam, îmi vine greu s-o spun, ales. Ales între toți, pentru acea îndelungă și stăruitoare reușită. Sentimentul acesta era, la urma urmei, rezultatul modestiei mele. Refuzam să pun asemenea reușită doar pe seama meritelor mele și nu puteam crede că îmbinarea într-o singură făptură, a unor calități atât de felurite și de mari, se putea datora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
împărtășesc atâția imbecili. Nu, eram atât de fericit, încât mă simțeam, îmi vine greu s-o spun, ales. Ales între toți, pentru acea îndelungă și stăruitoare reușită. Sentimentul acesta era, la urma urmei, rezultatul modestiei mele. Refuzam să pun asemenea reușită doar pe seama meritelor mele și nu puteam crede că îmbinarea într-o singură făptură, a unor calități atât de felurite și de mari, se putea datora numai întâmplării. De aceea, trăind fericit, mă simțeam, într-un anume fel, îndreptățit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cuvântului - și să citească - în același sens - și să comenteze cu pricepere, cu înțelegere și cu emoție materialul de ample dimensiuni (volum și conținut), reușind, în cele din urmă, să adauge noi tușe la portretul frumos și amplu al Iașului. Reușita e cu atât mai valoroasă cu cât perioada de referință ( a Evului Mediu și a...uverturii la epoca modernă) implică dificultăți serioase, începând cu limba documentelor, continuând cu spiritul acelor documente, dictat deopotrivă de spiritul timpului istoric respectiv și de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]