6,157 matches
-
aduc aminte și că această șansă interzisă n-a însemnat aproape nimic pentru mine. S.A.: Atunci erai la „olimpiada” de limba română. Mergeai la mai multe? M.I.: Da, la română, matematică, la alte câteva. Incidentul povestit survenise la cea de română, cred. Mi-aduc aminte, cum spuneam, că povestea nu m-a afectat prea mult: n-am plâns, nu m-am revoltat. Dar m-am simțit într-un fel jignit. În fine, nu a fost totuși ceva adânc. S.A.: Cum așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nu semănam până la urmă cu nimeni: profesorii știau că sunt bun la câteva obiecte - la română eram foarte bun, iar la limbi destul de bun... S.A.: Destul de bun? Să vedem: ai învățat la școală rusă, franceză, latină; știai de-acum perfect româna, vorbeai idiș din familie, aveai ceva cunoștințe de ebraică. „Destul de bun” nu e cea mai bună descriere a pregătirii tale lingvistice de licean... M.I.: În fine... Cât despre premii, din când în când am avut și așa ceva, dar pentru mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dar pentru mine idiș nu era o limbă de cultură. Pe la șapte-opt ani citeam bine românește, iar pe la nouă am început să citesc mica filozofie, ce găseam și eu. Nu a mai existat deci nici un fel de distanță internă față de română, nici un fel de reținere sau complex. Pe la vârsta de nouă-zece ani, practic știam perfect românește. Trebuie înțeles, în același timp, că în acea perioadă vorbim de o schimbare treptată a proporției dintre evrei și români în populația târglui. Tot timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
XI-a - acolo se termina după a XII-a, normal. Și am dat iar de greu. Nu înțelegeam decât foarte puțin din ce se preda și discuta... S.A.: Semăna cu experiența de la școala primară, când ai trecut de la idiș la română? M.I.: Nu! Acolo fusese nimica toată Aici predau... S.A.: ...aha, materiile avansate, matematica, științele... M.I.: ...sigur, dar trebuia să învăț în același timp și ebraica, și istoria, literatura, engleza, educația cetățenească, și alte lucruri despre care nu auzisem niciodată. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
spuneai și tu. Să începem cu studenții lui imediați: Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , Larry Sullivan XE "Sullivan, Larry" , Bruce Lincoln XE "Lincoln, Bruce" , precum și alți oameni care au fost foarte legați de el. Sullivan XE "Sullivan, Larry" a învățat româna ca să înțeleagă “afacerea Eliade XE "Eliade, Mircea" ”; Lincoln XE "Lincoln, Bruce" a făcut la fel. Ei au fost discipolii hard core ai lui Eliade, nu există ceva mai aproape de ei decât Eliade XE "Eliade, Mircea" . Dar s-au distanțat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
am ieșit cu câțiva colegi la un restaurant. După ce am mâncat și toți ceilalți au plecat, Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" a rămas. Și ne-am dus la hotelul meu, unde am avut o conversație foarte lungă, la început în română, după care am decis să vorbim în engleză. S.A.: De ce să vorbiți în engleză? M.I.: Nu știu. Așa s-a întâmplat. S.A.: Înțeleg. Am avut și eu experiența asta: cu Cioran XE "Cioran, Emil" nu am vorbit decât în franceză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
eu experiența asta: cu Cioran XE "Cioran, Emil" nu am vorbit decât în franceză, cu excepția unor înjurături neaoșe, precum și a unor bârfe prea suculente ca să nu fie exprimate în română. Dar vorbesc adesea în alte limbi, mereu sau alternând cu româna, chiar cu unii compatrioți care nu au plecat de prea mult timp din țară. M.I.: Cum zic, nu știu cum am ajuns la decizia asta. Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" a fost de la început defensiv. Desigur, știa de la Wendy XE "Doniger, Wendy
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ci care este metoda. Metoda lui Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" era pur și simplu alta. Mi-aduc aminte că am avut o scurtă conversație cu el pe tema asta, pornind de la Eminescu. Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" a predat româna la Groningen, dar a predat-o într-un fel foarte diferit decât ar fi făcut-o Eliade XE "Eliade, Mircea" . Dacă amândoi ar fi vorbit în aceeași sală de clasă, tot nu ar fi semănat deloc. Sigur că el știa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de cărți, nu doar românești - Diogene Laertius, de pildă, și tot felul de lucrări care mă interesau, din toate domeniile. Treptat, biblioteca mea românească se mărea, iar eu continuam să citesc despre cultura română și să ajung cultura universală prin română! Au fost momente când m-am gândit la faptul că dacă aș fi avut altă limbă, nu româna, poate era mai bine. Dar și româna e bună, mi-am spus, tot mai sunt câteva cărți pe care le pot citi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
toate domeniile. Treptat, biblioteca mea românească se mărea, iar eu continuam să citesc despre cultura română și să ajung cultura universală prin română! Au fost momente când m-am gândit la faptul că dacă aș fi avut altă limbă, nu româna, poate era mai bine. Dar și româna e bună, mi-am spus, tot mai sunt câteva cărți pe care le pot citi. S.A.: Și eu mi-am dorit uneori să am ca limbă maternă germana, elina sau latina. M.I.: Mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mărea, iar eu continuam să citesc despre cultura română și să ajung cultura universală prin română! Au fost momente când m-am gândit la faptul că dacă aș fi avut altă limbă, nu româna, poate era mai bine. Dar și româna e bună, mi-am spus, tot mai sunt câteva cărți pe care le pot citi. S.A.: Și eu mi-am dorit uneori să am ca limbă maternă germana, elina sau latina. M.I.: Mi-aduc aminte că m-am gândit și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Capră avea și ea doi băieți: Mircea și Doru. Nu știu despre ei decât că au plecat dintre noi. Soțul doamnei Capră era și el funcționar la fabrică. Doamna era o figură impozantă; în clasa a VII-a am făcut româna cu ea. Și trebuie să spun că, la un moment dat, șia cam dat în petec: ce-o fi avut cu oala și cu chișleacul nu știu! Știu doar că a venit într-o zi în clasă și ne-a
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
n-am mai încălecat pe-o căpșună și v-am spus, oameni buni, o mare și gogonată minciună !" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (d) "Literatura pentru copii se constituie din ansamblul creațiilor literare populare și/ sau culte (aparținând literaturii române și/sau universale) accesibile, prin conținut și formă, copiilor de diferite vârste și valorificabile în formarea acestora, în cadrul activităților școlare și extrașcolare." (Literatura română și literatura pentru copii, suport de curs ID) (e) "Și merge el, și merge, până se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Sinteze de limba română. București: Editura Albatros. Iliescu, A. (2003). Gramatica aplicată a limbii române, Noțiuni teoretice de bază, Modele de analiză. București: Editura Didactică și Pedagogică, R.A. Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All. Iordan, I. (1956). Limba română contemporană. București: Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I. (1975). Stilistica limbii române. Ediție definitivă. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Guțu-Romalo, V. (1967). Structura morfologică a limbii române contemporane. București: Editura Științifică. Iordan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași: Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954). Schițe și povestiri. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Agârbiceanu Ion (1957). Din munți și din câmpii. București: Editura Tineretului. Alecsandri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pildă "categoria cazului, specifică grupului nominal, poate fi absorbită și de către morfologia pasivă sau de către un pronume clitic"27; valoarea reflexivă poate trece prin absorbție la unele verbe altfel tranzitive, ceea ce corespunde construcțiilor franceze (și din alte limbi, cum este româna) cu pronume reflexiv: engl. the stone rolled "piatra s-a rostogolit" față de Lucie rolled the stone "Lucie a rostogolit piatra". Alte asemenea verbe cu diateză bivalentă realizată prin absorbție sunt comb "a (se) pieptăna", dress "a (se) îmbrăca", shave "a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
m[eridiem] "după-amiază" etc., care în majoritatea limbilor se citesc ca sintagme întregi, dar în engleză pot fi rostite /ej εm/, /pi εm/; magh. kb. se pronunță nu numai körülbelül ("aproximativ"), ci și /kabe/; P.S. "post-scriptum" poate fi rostit în română /pese/; lat. Philosophiae Doctor se abreviază în engl. PhD și se pronunță /piejčdi/. Atunci când sunt folosite nu numai grafic, ci și în vorbire, abrevierile de acest fel devin sigle. B. Tipurile următoare de cuvinte scurtate pot fi rostite fie ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cede/ în germană și maghiară; DVD sau dvd, pe care noi îl citim /dividi/, ca în engleză, se pronunță în Franța și Ungaria /devede/, iar în Germania /defaǔde/, în conformitate cu denumirea literelor componente din alfabetele limbilor respective; NATO este rostit în română și maghiară /nato/, nu /nejtoǔ/, ca în limba de origine; ONU (< fr. O[rganisation des] N[ations] U[nies]) se pronunță în română /ónu/, iar în franceză /onǘ/; TV se citește la noi, la germani, la maghiari și la francezi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
devede/, iar în Germania /defaǔde/, în conformitate cu denumirea literelor componente din alfabetele limbilor respective; NATO este rostit în română și maghiară /nato/, nu /nejtoǔ/, ca în limba de origine; ONU (< fr. O[rganisation des] N[ations] U[nies]) se pronunță în română /ónu/, iar în franceză /onǘ/; TV se citește la noi, la germani, la maghiari și la francezi /teve/, nu /tivi/, ca în engleză (de altfel, în maghiară s-a și lexicalizat, în forma tévé); Unesco, preluat din engleză, este rostit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Totuși, unele limbi sunt predispuse să preia pronunția originară, imitând modelul limbii de prestigiu în care s-a format sau din care s-a împrumutat sigla, în loc să recurgă la adaptarea rostirii după normele proprii; printre aceste limbi se află și româna: BBC (< engl. B[ritish] B[roadcasting] C[orporation]) este pronunțat /bibisi/ și în română; CD, CV, dvd, FBI, PC, PR se citesc în română /sidi/, /sivi/, /dividi/, /εfbiaj/, /pisi/, /piar/, ca în engleză, de unde au fost preluate (CD < engl. c
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
împrumutat sigla, în loc să recurgă la adaptarea rostirii după normele proprii; printre aceste limbi se află și româna: BBC (< engl. B[ritish] B[roadcasting] C[orporation]) este pronunțat /bibisi/ și în română; CD, CV, dvd, FBI, PC, PR se citesc în română /sidi/, /sivi/, /dividi/, /εfbiaj/, /pisi/, /piar/, ca în engleză, de unde au fost preluate (CD < engl. c[ompact] d[isc]; CV < lat., engl. c[urriculum] v[itae]; PC < engl. p[ersonal] c[omputer]; PR < engl. p[ublic] r[elations]). În alte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ea are o importanță secundară și nici nu este măcar obligatorie (deoarece boala respectivă se poate manifesta și la nivelul altor organe). Fr. maçon1 și maçon2, ca și tc. dalak 1 și dalak 2, substantivul roșie și adjectivul roșie din română etc., sunt, așadar, omonime, această calitate fiind confirmată și de etimologia lor distinctă (iar în cazul lui roșie, și de clasa lexico-gramaticală diferită). Felul în care sunt trecute în dicționare, sub un singur cuvânt-titlu sau drept cuvinte-titlu separate, depinde de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pot fi polisemantice, atunci când provin din mai multe compuse: rom. radio este substantiv și adjectiv cu sensuri multiple, de regulă împrumutate din franceză (cf. radiodifuziune, radiocomunicație, radioreceptor, radiofonie, radiofonic, radioelectric etc.). Deducem din cele de mai sus că nu numai româna, ci și diverse alte limbi recurg la procedeul condensării compuselor tematice, iar variantele condensate, ca și compusele originare înseși, se răspândesc rapid în lume, devenind internaționale. În condițiile date, pentru multe exemple concrete este dificil sau, uneori, chiar imposibil de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
frucht] "fruct cu coaja tare, lemnoasă", în care probabil că frucht a fost recunoscut ca purtător al sensului "fruct", dar secvența schalen nu a fost identificată cu sensul său "coajă, pieliță", de aceea cuvântului i s-a putut atribui în română un înțeles oarecum diferit. De aici rezultă că, indiferent de împrejurările care permit divizarea etimonului complex străin în constituenții săi, starea deficitară a cunoașterii limbii donatoare transpare în domeniul semantic: deși unul dintre elementele constitutive este identificat formal și, eventual
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de cașcaval" ar putea fi rezultate ale condensării paralele din germ. Schweizer[käse] (schweizer "elvețian", Käse "cașcaval, brânză"), tot așa cum nu este exclus ca fenomenul să se fi produs încă în germană sau ca termenul maghiar să fie împrumutat din română (el este folosit în Transilvania). Această nesiguranță în aprecierea etimologică provine, în fond, nu din caracteristicile elementelor rezultate prin condensare, ci din faptul că însăși terminologia tehnico-științifică și cea legată de comerț și de modă se internaționalizează astăzi cu rapiditate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]