17,708 matches
-
nevoie de milă, căci noi, păcătoșii, nu putem pretinde iubire.” În altă ordine de idei, Sfinții Părinți, Biserica în totalitatea ei consideră mare păcat judecarea altuia. Uite, în Postul Mare, la slujbe se zice rugăciunea Sfântului Efrem Sirul și se rostește în tot timpul Postului Mare, în afară de sâmbăta și duminica. Se rostește de câte 8-9 ori și se spune în Tipic ca preotul să o rostească cu mâinile ridicate și cu metanii și închinăciuni. Această rugăciune se încheie cu cuvintele: „Dăruiește
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
altă ordine de idei, Sfinții Părinți, Biserica în totalitatea ei consideră mare păcat judecarea altuia. Uite, în Postul Mare, la slujbe se zice rugăciunea Sfântului Efrem Sirul și se rostește în tot timpul Postului Mare, în afară de sâmbăta și duminica. Se rostește de câte 8-9 ori și se spune în Tipic ca preotul să o rostească cu mâinile ridicate și cu metanii și închinăciuni. Această rugăciune se încheie cu cuvintele: „Dăruiește-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
altuia. Uite, în Postul Mare, la slujbe se zice rugăciunea Sfântului Efrem Sirul și se rostește în tot timpul Postului Mare, în afară de sâmbăta și duminica. Se rostește de câte 8-9 ori și se spune în Tipic ca preotul să o rostească cu mâinile ridicate și cu metanii și închinăciuni. Această rugăciune se încheie cu cuvintele: „Dăruiește-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
națiuni și față de poporul român. Lambert a vrut să-l lingușească, să-l perie pe realizatorul Laurent Ruquier pentru că l-a invitat în emisiune. Spunîndu-i că-i aduce salutul suprem, a executat „salutul românesc”, cu mîna întinsă, precum cerșetorii și rostind replica „S’il vous plait, Messieurs, Mesdames!”. Laurent Ruquier a continuat reprezentația, replicînd: „O să ne trezim cu Ambasada României pe cap”. Un alt actor francez, pe numele său, Jamel Debbouze, invitat la o emisiune a postului de radio „Rire et
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
cu Regina Elenă și cu șefii ortodocși și catolici ai vremii, în demersul de salvare a populației evreiești din fața Holocaustului. Vainer a povestit că a urmărit „din sală”, în urmă cu aproape 20 de ani, discursul de recepție în Academia Română rostit de Marele Rabin Safran, declarându-se „uluit” de personalitatea acestuia, „un excelent vorbitor de limbă română”. Anul acesta s-a împlinit un deceniu de la dispariția fostului șef-rabin, iar în 12 septembrie vor fi 106 ani de la nașterea să. Doctorul Alexandru
Lumina unui simbol: Alexandru Şafran [Corola-blog/BlogPost/93111_a_94403]
-
an înainte în revista Luceafărul, prezentată de Octavian Soviany. Alexandru Matei vorbește despre „autenticitatea spunerii”, Aurel Pantea scrie despre „voluptatea deziluzionării, ce trimite în limbaj impulsurile unei feminități ce-și calmează toate libertățile și toate decomplexările”. Toate aceste elogii sunt rostite cu jumătate de gură, cu anumite rezerve subtextuale. Aceste constatări, unele laudative, nu reprezintă în niciun fel garanția valorii. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat „Pauza dintre vene”, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească, descoperim un
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
pf. Jozsef Csaba Pâl- arhidiacon al Banatului Montan, sfințirea monumentului și rostirea primei rugăciuni au fost punctul de plecare în primă procesiune VIA CRUCIȘ în inima Banatului Montan, la Gărâna. La fiecare dintre cele 14 stații un preot romano-catolic a rostit o rugăciune iar unul dintre grupurile vocal instrumentale prezente la eveniment : FIAMA al Bisericii Romano-Catolice “Maria-Zăpezii” din Reșița, AMADEEA de la Tirol și Corul Bisericii din Gărâna au susținut un moment muzical. VIA CRUCIȘ de la Gărâna, traseu cu o lungime de
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
a creat-o și împreună au obținut rezultate excelente, a creat locuri de muncă pentru mulți tineri și multe familii, aducând prosperitate și bunăstare în viețile acestora. Cunoscându-l destul de bine, îmi dau seama cât de bine se adeveresc cuvintele rostite de Cornelius din Sfânta Biblie: - „Eu m-am deprins să fiu îndestulat cu ceea ce am. Știu să fiu și smerit, știu să am și de prisos; în orice și în toate m-am învățat să fiu și sătul și flămând
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
iar al doilea juriu i-a ascultat pe recitatorii din celelalte patru categorii. Spectacolul a început cu o recitare a micuței Magdalena Spăriosu din Uzdin, apoi s-a intonat imnul Societății Literar - Artistice „Tibiscus”. Un cuvânt de salut a fost rostit de Vasile Barbu, președintele acestei societăți. A urmat Dan Laurențiu Răduța, care a recitat o poezie acompaniindu-se la chitară. În continuare au luat cuvântul Ioan Ciama în numale Societății Culturale „Avram Iancu” din Timișoara, Daniel Magdu în numele Comunității Românilor
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
Iată citatul: ,, Fiind profesor atâția ani (...), părintele a învățat că pe Dumnezeu Îl slujești mai bine prin faptă, decât prin vorbe și de aceea a ales tăcerea în locul cuvintelor”. George Crasnean conchide: ,,Întâistătătorul Episcopiei Hunedoarei, Preasfințitul Gurie Georgiu, a sintetizat: ”. Rostim și noi, alături de cei doi autori și de toți cei ce l-au respectat, admirat și iubit pe Părintele Vasile Prescure: Dumnezeu să-l ierte și cu drepții să-l hodinească! Nu putem încheia fără a sublinia că, abia acum
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
Andrei de către Mântuitorul la propovăduire (Matei 10 și urm). L-a însoțit pe Mântuitorul pe drumurile Țării Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a săvârșit, a ascultat cuvintele Sale de învățătură și parabolele pe care le-a rostit în fața mulțimilor, a suferit alături de ceilalți apostoli, atunci când Domnul a fost prins, judecat, chinuit și apoi răstignit pe cruce; s-a bucurat alături de ei când a aflat de minunea învierii din morți și L-a văzut pe Domnul înviat în
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
situație socială. Ziarul a respirat la unison cu idealurile și speranțele românilor bucovineni, chiar și în anii dictaturii comunismului, când noi, urmașii daco-romanilor, de pe această gură de rai, cedată, răpită și înstrăinată de Patria noastră istorică, nu aveam voie să rostim cuvintele „România”, „român”, „românesc”, publicând materiale pe tematică istorică, oglindind tradițiile culturale și moștenirea literară a înaintașilor - uneori fiind nevoiți s-o facă prin intermediul limbii lui Esop. „ZORILE BUCOVINEI” a fost și a rămas o adevărată oază a culturii naționale
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
lor rostită și scrisă, după percepția lor asupra dumnezeirii. Poate că nu e nevoie de cuvinte stufoase, de declarații manifeste, de închinăciuni și mătănii în mijlocul mulțimii. Nu degeaba s-a spus: Când te rogi, intră în cămara sufletului tău și rostește-ți rugăciunea. Doar tu și Dumnezeu. Atât ar fi de ajuns. Și un pic de smerenie. În același timp, nenumărate sunt modalitățile de a-L sluji pe Dumnezeu. Fiecare om își aduce ofranda, după bogăția ori sărăcia lui sufletească. Una
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
au fost ororile îndurate în timpul ocupației de sub ruși, caznele, lipsurile, batjocura și nenorocirea - multe dintre ele trecute sub tăcere de înșiși basarabenii care se tem și astăzi de represalii sau deportări și care vorbesc rusește, pentru că au teamă să mai rostească vorbele în graiul lor strămoșesc... Nu puțină a fost jalea taților luați cu forța de acasă și surghiuniți la mii de kilometri distanță, fără speranța de a se mai întoarce vreodată... Dar nimic nu i-a putut zdruncina. De ce? Pentru că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
lui Eminescu. Cele patru premii din 2014 răsplătesc personalități din rândul eminescofililor, unii dintre cei mai cunoscuți și importanți colecționari de însemne eminesciene. Într-una din sălile Parlamentului României, unde a avut loc evenimentul de decernare a Premiilor, a fost rostit câte un laudatio pentru cei distinși. Premianții au primit câte o sculptură de lemn, intitulată „Izvorul”, semnate de artistul reșițean Doru Văsiuț, dintr-o serie de lucrări inspirate de poezia lui Mihai Eminescu „unde tema Izvorului apare ca un Eden
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( IV ) [Corola-blog/BlogPost/93428_a_94720]
-
o sală mare și frumoasă a liceului, prof. Domnica Murgoci, diriginta și directoarea de altădată, o doamnă luminoasă, modestă și carismatică a strigat catalogul (cel autentic!), iar elevii-seniori, așezați cuminți și înfrigurați de emoție, s-au ridicat, rând-pe-rând, și au rostit vorbe pline de căldură, de apreciere, de recunoștință și au punctat elemente fundamentale din viața, cariera și opera lor. Toți au apreciat efortul organizatoric și au mulțumit colegului lor, prof. Dr. Dumitru V Marin, cel care a făcut posibilă frumoasa
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
lor. Toți au apreciat efortul organizatoric și au mulțumit colegului lor, prof. Dr. Dumitru V Marin, cel care a făcut posibilă frumoasa întâmplare și toți au fost răsplătiți cu aplauze. Un moment de reculegere, regrete și frumoase cuvinte au fost rostite și pentru cei trecuți în neființă. Foștii elevi, ajunși mari personalități, în cea mai mare parte, a unei clase de excepție, oamenii care știu să să adreseze mulțimilor de elevi, studenți, specialiști etc. au fost cuprinși de emoții firești. Au
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
nu tot muritorul poate capta muzica sferelor pentru a i se tălmăci pe înțelesul lui rosturile firii și deci și ale omului, va trebui totuși să-l evocăm, acum și aici, în câteva lumești cuvinte, pe care însă le vom rosti în șoaptă, spre a nu-i tulbura odihna întru Domnul. Curând vom prăznui un an de când acest rugător de performanță și ziditor de suflete a plecat să se odihnească puțin în Lumina Cea Dintâi și să depună mărturie în fața Celui
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
se opusese, fiindcă nu se îndoia, argumenta mereu, în cele din urmă îi va dăuna la școală, și e periculos, și se produseseră accidente, n-auzise de cazul fetei lui Corjan? Firește, a lui Vasile Corjan însuși!... Nu îndrăznea să rostească funcția ștabului, sau o bâiguia cu palma dusă în dreptul gurii. De unele reflexe nu se putuse dezbăra toată viața. Că apoi fusese dezamăgit de ceea ce i se dăduse pe acolo să facă, nu prea îi venise să recunoască: ordine prin
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
aici se lucrează?... Individul în trenci albastru avea zâmbetul sardonic al șoferilor care - buimac, nici nu mai știa dacă în vis ori aievea - îl luaseră în tărbacă mai deunăzi în fața Gării de Nord, fiindcă scăpase calul printre mașini. Mama voastră de nătărăi, rostise revenind în stradă, constatând că ceilalți întârziau să se arate. Așadar, atunci o întâlnise pentru prima oară pe Olga. Peste drum, în grădina publică, pe o alee în apropierea intrării. Era mult mai bine să aștepte acolo pe o bancă
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
într-un mod neașteptat la auzul lor, cu mult năduf: Uite, domnule, cu cine umblă acum Todoran! Cu Neață! Păi, firește, fiindcă s-a ajuns deunăzi decan, se grăbește orice neavenit să-i dea cu nasul în c... Și a rostit cuvântul neaoș țuguindu-și buzele în semn de dispreț. Nu ne puteam explica aversiunea lui față de domnul Neață, fiindcă nouă acesta ni se părea un om rezonabil, demn de toată considerația. În anul V am făcut cu el literatura contemporană
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
preț de câteva secunde prin ochelarii săi groși coroana unui vișin pricăjit din fundul curții. În cele din urmă, s-a răsucit brusc pe călcâie și mi-a zis răspicat, neguros, privindu-mă adânc: - Nu mai trebuie să te duci! Rostind aceste cuvinte s-a grăbit să dispară prin chenarul întunecat al aceluiași cancello dei sospiri, de unde se ivise înaintea noastră. N-a mai adresat rugămintea aceea altui student din câți se aflau în preajmă. S-a întors în sala de
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]