6,798 matches
-
pod Țiganca 56, iar Ioan, mezinul, un tânăr falnic ca și brazii în mijlocul cărora crescuse, deși fusese mobilizat pe loc la intervenția doamnei Hagiaturian, părăsise casa pe furiș într-o noapte și se înrolase ca voluntar. Dispăruse fără urmă sub ruinele Sevastopolului. Să-mi fie cu iertare dacă un bătrân căpos ca mine nu pricepe astfel de lucruri, dar așa am auzit la bunul meu, apoi la tata și cred că așa este normal să continui și eu. Dacă nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să se deplaseze către Gara de Nord, pentru a da ajutor echipelor deja aflate acolo. Multe dintre ele nu mai făceau față, copleșite de numărul mare al morților și răniților. Străbat străzile în flăcări, croindu-și cu greutate drum prin marea de ruine. Din loc în loc, țâșnesc jeturi înalte de apă. Miroase a moloz încins și a latrină. Peste tot mișună oameni, pe jumătate dezbrăcați, mulți dintre ei încă șocați, bâiguind cuvinte fără rost. Unul dintre aceste spectre vii se apropie de Marius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
periculos. Cu acel instinct specific al femeilor Smaranda simte tensiunea bărbatului, perfect camuflată de altfel sub o atitudine deferentă. Mai ușor cu băutura Iorgule! Deja e mai multă decât poți tu suporta, ești turtă! Eu, beat? Trece cu mâna prin ruina frezei lui de malagambist,95 căzută dezordonat peste fruntea asudată. Doar dintr-o sticlă de șampanie și câteva coniacuri? Nici pe departe! A, de aceea ai trecut pe votcă.... De ce nu? O băutură pe care cât de repede vecinii ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
simplu soldat, în nici într-un caz criminal cu acoperire legală. Trece lent cu luneta puștii peste clădirile mutilate îngrozitor ce formaseră odată localitatea cehoslovacă Turna. O priveliște obișnuită care nu-l mai impresionează. Ochiul indiferent al luptătorului înregistrează negrele ruine ale zidurilor mai degrabă ca locuri prielnice unor ambuscade sau atacuri prin surprindere. În totală discordanță cu vacarmul luptelor din ultimele zile un calm nefiresc plutește în aer. Ninge des, glacial, cu fulgi mari, pufoși, ce încearcă timid să acopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sau prost gândite. Minutele așteptării încordate se scurg greoi, însoțite de palpitațiile date de certitudinea că undeva, în apropiere, se află un pericol la fel de mortal precum o viperă înfuriată. Mirosul cadavrelor intrate în putrefacție, emană parcă din fiecare cărămidă a ruinelor din jur. În fața lor, turnul zvelt și prelung al clopotniței se ridică asemeni unui uriaș deget către cer. Bâzâitul unui avion care survolează orașul la joasă înălțime face pe toți să ridice capul sus. Înainte să se trântească la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fără să le privească. Iese grăbit, fuga se transformă într-o goană disperată prin labirintul străzilor pustii. E în viață dar, Dumnezeule, ce sinistru succes! Trece pe lângă cei căzuți fără alegere din unitățile care se înfruntaseră în ultimele zile. Sub ruine, se ghicesc multe alte trupuri. Duhoarea grea a cadavrelor în descompunere este insuportabilă, se insinuează copleșitor. Simțurile lui nu mai rezistă și cu un icnet scurt se îndoaie de mijloc eliberându-și convulsiv și violent conținutul stomacului, după care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tranșează colonelul. Ești la dispoziția domnului căpitan Apostol. Sunt sigur că o să vă înțelegeți foarte bine. Domnilor, sunteți liberi. Afară, cei trei trec prin punctul de control coborând spre străzile înguste, transformate, ca cea mai mare parte a orașului, în ruine. Pe creanga unui copac golaș, o cucuvea stă nemișcată, parcă amorțită de gerul puternic al nopții. Deranjată de apariția lor bruscă, își desface aripile mari si negre, în timp ce aruncă un strigăt spre ei. Huhuhuu! buhuhuuu! Semn rău! spune Iorgu. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
spală efectele, citesc sau scriu acasă. Câțiva încropesc din niște cârpe ceva ce închipuie o minge și pornesc cu chiote și strigăte vesele o partidă de oină, spre amuzamentul celor care se îmbulzesc bucuroși să privească. Și toate acestea printre ruine, mașini distruse, cratere de bombe și mirosul parșiv al morții care aluneca peste ei nebăgat în seamă. Priveliștea comună a războiului, care arată barbaria și sălbăticia omului față de om. Mai rău ca fiarele. Homo homini lupus est148 spunea poetul latin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
întins pe ceva tare și rece. Deschide ochii, clipește de câteva ori, apoi se ridică în capul oaselor și privește în jur. Artileria continuă să bată cu ritm de metronom clădirea, care nu mai este altceva decât o adunătură de ruine. Arde pretutindeni. Peste tot se văd doar ziduri sparte, cadavre și cratere uriașe. Câteva grinzi metalice lucesc umed în lumina tot mai slabă a zilei. Etajul dispăruse, parcă cineva îl decupase cu un foarfece uriaș. Un proiectil explodează și aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
urmărit, astfel, decât transformarea acestei țări într-un „pol de stabilitate și un exemplu pentru cei care aspiră la pace și libertate”. III.3.1. Scurt istoric La 11 noiembrie 1918, după primul război mondial, aproape întreaga Europă zăcea în ruine. Peste 10 milioane de oameni au fost uciși în timpul Revoluției din Octombrie din Rusia. Tratatul de la Versailles a pus capăt luptelor, iar S.U.A. au jucat, pentru prima oară, un rol de seamă în afacerile europene. Liga Națiunilor a fost înființată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
anilor ’70, ceea ce a condus la o profundă criză socială, la explozia economiei subterane (piața neagră) și a întărit atracția pentru economiile din vest, în special pentru C.E.E. m.11.3. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) Ieșită în ruine din al doilea război mondial, Europa a trebuit să facă față dificultăților reconstrucției. Între 1945 și 1947, credite în valoare de 15 miliarde de dolari au fost acordate Europei de către Statele Unite care se temeau ca situația economică a Europei să
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
participă la activitatea Grupului celor șapte țări industrializate. Nu se poate vorbi de o izolare internațională a Rusiei. După ce U.R.S.S. a încetat să mai existe ca subiect de drept internațional, Rusia și statele independente ce au luat ființă pe ruinele fostului imperiu au creat noi structuri economice, militare (acordurile de la Alma Ata, din 21 decembrie 1991 și cele care le-au urmat stau mărturie în acest sens). Statele occidentale par să aibă în vedere două aspecte. Ele se arată dispuse
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
recuperare onestă a trecutului. Fie că e în discuție amintirea tragică a actriței Jayne Mansfield, ucisă într-un accident rutier, fie că enorma Statuie a Libertății e contemplată turistic de zeci de emigranți acomodați de-a lungul timpului, fie că ruina orașului Detroit umbrește amintirea primei întâlniri. Intenția sintagmei savante de pe copertă devine inteligibilă. E ceva spirit doct, profesoral, specializat, în reconsiderarea vechilor trasee. Serii întregi de evenimente actuale repetă, diferit, alte serii de evenimente. Doar că, pe un asemenea ecran
Autor pe drum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8350_a_9675]
-
Alba Iulia, repere istorice l Literatură, arheologie, artă Potențialul turistic al municipiului Alba Iulia, așezare străveche, având rădăcini adânci în istorie, se distinge prin punerea în valoare a unor monumente istorice, arheologice și de artă - începând cu ruinele Castrului Roman, unde între anii 106 și 275 au staționat soldații Legiunii a XIII-a Gemina, și până la noua biserică de lemn ridicată în 1988, pe locul unui lăcaș înălțat de Mihai Viteazul. Itinerariul nostru începe, însă, la Cetatea Carolina
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
năvălirilor căzăcești. În 1602, pe moșia Dragomirești s-a construit o biserică mică, îmbrăcată pe alocuri în cărămidă smălțuită, în jurul căreia s-au așezat primii călugări. Ulterior, după finalizarea bisericii mari s-a înălțat un corp de chilii, ale căror ruine se pot vedea și astăzi. Biserica mare are un plan dreptunghiular, mult alungit, fără abside laterale, constituind pentru ctitor „un titlu vecinic de glorie”, pentru că până atunci nimeni nu mai ridicase un edificiu de 42 de metri înălțime pe o
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
a boicotat alegerile din 1946, războiul civil a reînceput, iar victoria forțelor de centru-stînga în alegerile din 1965 a fost urmată de puciul coloneilor, în 1967. Regimul democratic actual din Grecia datează de la răsturnarea regimului militar, în 1974. Transformare din ruine: moștenirea "grea" a totalitarismului Un regim post-comunist este o reacție la regimul anterior; în Europa Centrală și de Est, reacția a produs cererea de democratizare. Totuși, moștenirea vechiului regim face acest lucru greu de realizat. Acolo unde instituțiile de bază
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
covârșesc, rezultatul acestei lupte fiind înfrângerea sau moartea personajului care a purtat-o. Tragicul este categoria estetică prin excelență legată de om. Dacă frumosul este o categorie prezentă în toate artele, tragicul nu apare, spre exemplu, în opera arhitecturală; doar ruinele, prin asociație cu ideea irosirii eforturilor umane sau a dispariției unor civilizații, implică această categorie. Arta cea mai propice manifestării tragicului este literatura, iar specia care îl valorifică preponderent este tragedia. Această categorie apare însă și în genul epic, în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
calul de dar costîndu-ne într-o singură noapte douăsprezece sau treisprezece milioane, căci, departe de-a fi un cal de dar, e asemenea calului pierzător pe care Ulis l-a introdus înlăuntrul Troiei pentru a aduce asupră-i dezordine și ruină. Reducerea, considerată ca impozit, e însă atât de apăsătoare încît nu se poate asemăna cu nici una din dările actuale, nici prin înălțimea ei, nici prin rigoarea și spontaneitatea perceperei, nici prin nedreptatea repartițiunii. Căci această dare, percepută intr-o singură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
contra ideii acesteia. Născută la Blaj, în secolul trecut, pe când la noi domneau încă fanarioții și nu era umbră de școală și de cultură națională, literați catolici crescuți în colegiul De propaganda fide, în fața cetății zidite pe șapte pături de ruine, în fața Romei, au dat-o poporului de dincolo de Carpați ca o învățătură protejată pe atunci de guvernul central, căci avea scopul îndoit, întîi de-a opune o rezistență nouă maghiarilor pe atunci în opozitie, al doilea, de-a crea în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
eroare unii au admis că locul acestei bătălii ar fi fost lângă Dunăre la Nicopolis ad Danubium, numit Micul Nicopol, care era în mînile lui Mircea. Bătălia aceasta de o epică măreție a avut loc lângă Marele Nicopol, ale cărui ruine se văd azi în satul Nichiup, 4 ceasuri depărtare de Tîrnova, 12 ceasuri de la Dunăre, unde râul Rușița se varsă în Iantra. Am arătat mai sus că, cu toată victoria turcească de la Nicopolul Mare, Mircea se numește încă la 1399
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Țara a cumpărat scump, foarte scump această liniște internă și mănținerea drepturilor constituționale. Țara a cumpărat-o cu moartea zadarnică a mii de oameni, cu 56 de milioane bani buni aruncați în Dunăre, cu dezorganizarea completă a serviciilor publice, cu ruina financiară. Douăzeci de ani să fi stăpânit un alt partid, n-ar fi lăsat în urmă golurile și dezorganizarea pe care ni le arată d-nii liberali după doi ani de guvenare. Partidul liberal-internațional de la noi n-a avut așadar decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
satelor și a proprietății mari de pământ, mai știm preste aceasta că amovibilitatea funcționarilor și arenzile moșiilor statului pun în mână guvernului două puternice mijloace de ingerințe, știm în fine că cel din urmă și cel mai netrebnic subprefect poate ruina, de voiește, pe un arendaș sau pe un proprietar mic, prin urmare din capul locului noi, oamenii adevărului, cari vedem limpede și vorbim tot atât de limpede, nu ne-am făcut iluziuni tocmai mari în privirea alegerilor. Am avut o singură bucurie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe Vornicul Moțoc și ne pune pe pământul sfânt al străvechei Suceve. Suceava! E drept că același râu al Sucevei curge la aceeași poală de deal și astăzi, dar castelul vechilor Domni e o ruină, biserica Mirăuților chiar și strămoșii generației actuale o știu tot ruinată ca o moaște de piatră din vremea lui Alexandru cel Bun, iar pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe Vornicul Moțoc și ne pune pe pământul sfânt al străvechei Suceve. Suceava! E drept că același râu al Sucevei curge la aceeași poală de deal și astăzi, dar castelul vechilor Domni e o ruină, biserica Mirăuților chiar și strămoșii generației actuale o știu tot ruinată ca o moaște de piatră din vremea lui Alexandru cel Bun, iar pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Acesta este și acesta a fost totdeauna diapazonul de care s-a servit partidu radical la noi spre a ajunge sau a se menține la putere. Au trăit din. eroare publică transfigurată și vor și de astădată, fie și pe ruinele țării, a triumfa tot prin eroare. Când vor începe acești oameni a stima această opiniune publică în numele căreia declamă? Când vor începe ei a numi cu adevăratul lor nume faptele al căror autor sânt și situațiunile ce au creat acestei zvânturate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]