5,379 matches
-
caută dreptatea, o găsește." Ne dați voe, domnule, zice un țăran bătrân cu barba căruntă și cu fruntea încrețită. Vrem să vă spunem o întâmplare de la noi, dacă nu vi-i cu supărare... Tușește încet și se uită în juru-i. Sătenii din încăperea în care ne aflam, a școlii, știu debunăseamă cu toții despre ce-i vorba, căci îl îndeamnă, cu semne din cap, din ochi, cu glasuri șoptite. Apoi uite cumu-i, domnule, urmează săteanul, la noi s-a întâmplat că un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tușește încet și se uită în juru-i. Sătenii din încăperea în care ne aflam, a școlii, știu debunăseamă cu toții despre ce-i vorba, căci îl îndeamnă, cu semne din cap, din ochi, cu glasuri șoptite. Apoi uite cumu-i, domnule, urmează săteanul, la noi s-a întâmplat că un om a fost împroprietărit când s-au dat pământuri. La vr-un an după ce s-au dat pământurile, omul ista a plecat în lume, pribeag, că era așa, un fel de om fără căpătăiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dezlegare. În popor au prins repede; în câțiva ani s-a strâns în bănci un capital frumos. În acest scurt timp ele au luat și o nouă îndrumare prin alcătuirea obștiilor și apoi prin crearea Casei Rurale. Mai ales azi săteanul înțelege rostul economisirii în bănci, când știe că scopul final al întovărășirilor e arendarea ori cumpărarea de pământ. Făcând o mică dare de seamă a mersului băncilor și obștiilor, făcând o legătură între acestea și cercurile culturale în care necontenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înțelege rostul economisirii în bănci, când știe că scopul final al întovărășirilor e arendarea ori cumpărarea de pământ. Făcând o mică dare de seamă a mersului băncilor și obștiilor, făcând o legătură între acestea și cercurile culturale în care necontenit sătenii pun chestia pământului, am isprăvit făcând un apel călduros cătră învățători, îndemnându-i să propage în popor cât mai mult ideea întovărășirilor, să fie și pe viitor cum au fost în trecut călăuzele poporului, ajutând ca mișcarea economică să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care rezultă că țăranii aserviți erau datori să meargă la oaste. Pentru Moldova există doar trei documente, în care domnul dă scutiri privind îndatorirea țăranilor de a merge la oaste. La 1 august 1444, Petru al II-lea scutește pe sătenii din satul Balasinăuți de a merge la oaste. Satul aparținea mânăstirii Horodnic, o mânăstire de maici, fapt care explică scutirea acordată de domn. Mânăstirea avea nevoie de mână bărbătească pentru lucrările ei. Cea de-a doua scutire e din 22
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că nu exista o deosebire ca valoare între ele. O curte fortificată ar fi ridicat prețul satului, ceea ce nu se întâmplă, dovadă că nu e vorba de o fortificație, ci de o curte cu un gard bine făcut, spre deosebire de curțile sătenilor, niște curți prăpădite cu garduri din mărăcini. La 18 februarie 1445, îi era întărit logofătului Mihul satul Ciumălești „să își facă curte în acest sat”. Până în 1453, când Mihul cumpăra mai multe sate, avusese destul timp ca să ridice o curte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care fetele devin subiectul ritualului de trecere. În basm, codrul malefic este reședința infernală pentru scorpie, care absoarbe viața ființelor din apropiere. George cel viteaz caută acest spațiu infernal pentru a-i arde lemnul în pregătirea armelor. „Cum auziră sătenii, începură să-și facă cruce și să-și scuipe în sân de frică”. Numele devenit tabu este marca sacrului stâng aici, tărâm care trebuie cunoscut de neofit și redat universului. Tocmai acolo fata nubilă își va parcurge inițierea, sub formă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
comunicante cu sacrul. Cel de-al doilea aspect al condiției inițiatice, de data aceasta propriu feminității, stă în răspunsul obsesiv la întrebarea zmeilor, „fata e în pământ”, repetat de 10 ori, atât de părinți, cât și de preot și de săteni. Coeziunea femeie- glie conține decodarea pentru răspunsul fix, feminitatea se dospește în consonanță cu ritmurile vegetale și telurice, după arhetipul Demetrei. Însă moartea Florei nu este cea care duce în lumea fără umbră, fiindcă locul cerut de înmormântare este la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
între acești "apostoli ai celor mai folositoare instituții din țară"17 regăsindu-se și Gh. Rădășanu. A înființat o cooperativă de dogărie; o "Societate de cumpătare", al cărei scop era lupta împotriva beției. A mai creat "Societatea flăcăilor", Cercul "Deșteptarea sătenilor" și foaia "Vestitorul satelor". Publicația avea o apariție bilunară ( după 1915 a de venit săptămânal pentru câțiva ani, apărând o dată pe săptămână, însă neregulat și în perioada interbelică) și cuprindea sfaturi, știri, informații pentru săteni, evenimente culturale. Erau publicate știri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
creat "Societatea flăcăilor", Cercul "Deșteptarea sătenilor" și foaia "Vestitorul satelor". Publicația avea o apariție bilunară ( după 1915 a de venit săptămânal pentru câțiva ani, apărând o dată pe săptămână, însă neregulat și în perioada interbelică) și cuprindea sfaturi, știri, informații pentru săteni, evenimente culturale. Erau publicate știri politice din țară și străinătate, medalioane ale unor personalități din istoria și cultura română, versuri, scurte informații publicitare despre alte reviste din mediul rural, curiozități, sfaturi pentru îmbunătățirea calității țăranilor. Exista și o pagină economică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și cultura română, versuri, scurte informații publicitare despre alte reviste din mediul rural, curiozități, sfaturi pentru îmbunătățirea calității țăranilor. Exista și o pagină economică cu prețuri la produse agricole din diverse piețe, de la bursele din Galați și Brăila. Cercul "Deșteptarea sătenilor" avea propriile sale producții literare, promovate și prin gazeta amintită, între acestea "Calendarul Sătenilor", "Cărticica de Rugăciuni", "Istorisirea patimilor și Prohodul Domnului", "Unirea Țărilor sub Cuza Vodă"18, "Povești vitejești din vremuri vechi"19. Tot Stoleriu a creat la Baia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sfaturi pentru îmbunătățirea calității țăranilor. Exista și o pagină economică cu prețuri la produse agricole din diverse piețe, de la bursele din Galați și Brăila. Cercul "Deșteptarea sătenilor" avea propriile sale producții literare, promovate și prin gazeta amintită, între acestea "Calendarul Sătenilor", "Cărticica de Rugăciuni", "Istorisirea patimilor și Prohodul Domnului", "Unirea Țărilor sub Cuza Vodă"18, "Povești vitejești din vremuri vechi"19. Tot Stoleriu a creat la Baia cea dintâi "Casă de sfat și citire" din România. El a întocmit statutul acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost membru se numea chiar "Baia". La 3 ianuarie 1910, membrii cercului "Baia" s-a întrunit la școala din satul Dumbrăvița unde a Gheorghe Rădășanu a conferențiat pe tema " Cum își poate câștiga învățătorul autoritatea morală asupra școlarilor și sătenilor"23. Tot la 1910 a avut o altă inițiativă lăudabilă. A comandat lucrarea "Boalele de urechi și vegetațiile adenoide din școală" și a demarat o campanie de sănătate în rândul copiilor 24. În februarie 1911 a împărțit copiilor săraci rechizite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și vegetațiile adenoide din școală" și a demarat o campanie de sănătate în rândul copiilor 24. În februarie 1911 a împărțit copiilor săraci rechizite școlare din fondurile "Casei Școalelor"25. A desfășurat o muncă încordată și susținută în Cercul "Deșteptarea sătenilor", înființat la 1909, și la foaia acestuia, "Vestitorul Satelor" a cărei prima apariție datează din 1912. Dacă cercetăm această publicație care a ajuns să se bucure de o mare popularitate, constatăm că Gh. Rădășanu a fost un colaborator permanent. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat pe care i-a trimis să lucreze timp de un an la pepiniera Vișan-Iași, condusă de N. Krier 62. Din 1915, Rădășanu a început să publice în revista Cercului "Deșteptarea sătenilor", înființat de învățătorul Nicolae Stoleru diferite articole pe această temă, la rubrica "Cuvinte de gospodărie". Revista intitulată "Vestitorul Satelor" a fost un organ de presă destinat cititorilor din mediul rural. Învățătorul din Bogata a scris o serie neîntreruptă de articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
erau diverse; de la recomandări pentru achiziționarea de soiuri de meri de la cele mai bune pepiniere din țară, la modul de altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole despre horticultură a publicat și în alte reviste: "Calendarul sătenilor", ""Neamul românesc pentru popor", "Duminica poporului", condusă de Simion Mehedinți sau "Lamura" lui Al. Brătescu-Voinești și Al. Vlahuță 74. Pomicultura în special, și agricultura în general era, în opinia lui Rădășanu o modalitate de a ridica nivelul de trai al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
general valabil în educația și învățământul românesc ante și interbelic dar chiar și postbelic. "Citim reviste și ziare. Năzuim să știm ce se petrece mai de seamă în țară, în lume. Ne-am abonat la câteva reviste. Organizăm șezători pentru săteni. Ne ocupăm de curte, de grădină..."80, sintetiza A. Manolache munca învățătorilor români. Deși nu a fost interesat de politică a scris o serie de articole cu tentă politică, în care și-a permis chiar să propună îndreptări vieții politice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pentru combaterea alcoolismului, măsura propusă fiind fără echivoc: "închiderea tuturor crâșmelor, cum au făcut americanii"86. Deosebit de interesant e modul cum Gh. Rădășanu a înțeles să facă o critică a unei stări de fapt. În articolul "Cuvinte de mântuire pentru săteni", ajunge la concluzia că țăranul nu-și poate găsi mântuirea decât prin muncă și prin carte. Își încheie articolul prin cuvinte pline de înțelepciune, convingătoare și care transpiră o mare dragoste față de popor: "în timp de război ați cucerit Grivița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dascălilor. Învățătorul să urmeze să "desăvârșească opera soldaților care au murit pe câmpul de bătaie pentru unirea poporului român, în sensul trezirii conștiinței naționale în suflete românilor, pentru a da imbold acestui popor; să le arătăm că ridicarea culturală a săteanului e necesară azi, când între granițele României trăiesc oameni mai avansați din punct de vedere cultural. Armele cu care trebuie să plecăm la luptă sunt sufletele învățătorilor noștri"90. A fost un adevărat model în munca de răspândire în lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a îndreptat către țărani sfaturi și îndemnuri, atacând lipsa unei educații minime din lumea satului românesc și propunând îndreptări. Despre un astfel de model de dascăl scria Simion Mehedinți pomenindu-l: "mi-aduc aminte cu drag de învățătorii îmbrăcați ca sătenii lor, de Rădășanul de lângă Baia, încălțat cu opinci (...) și de mulți alții, care vin și la Universitate cu sumanele făcute de mâna mamei lor"91. Despre învățătorul Gheorghe Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu sumanele făcute de mâna mamei lor"91. Despre învățătorul Gheorghe Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la reviste populare articole pe înțelesul tuturor, este un neîntrecut vorbitor pentru săteni, cultivă gustul cetitului în sat, unde prin străduințele dumisale are abonați la diferite foi. Este un gospodar neîntrecut, are o grădină de pomi numărând ... bucăți. Toate sunt plantate de domnia sa și se ocupă și cu cultura albinelor"92. Așa cum susținea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
școlar. Și nu i-a dat mâna ca din clasa I să vie să vorbească cu mine în clasa a III-a. Așa de mare se vedea Nătărăul. Dar în 1928 luna August când s-a ținut Congresul "Cercului Deșteptarea Sătenilor", al cărui suflet de organizare a fost vrednicul și inimosul preot Ioan Cojan, de la Măgirești județul Bacău. Domnului profesor universitar Simion Mehedinți [37] i-a dat mâna ca din clasa a I-a să vie la noi învățătorii în clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și deci ea era foarte supărată și nici de feli voioasă. Și într-o sâmbătă am plecat la Boboești singur singurel prin pădure la Boboești. Și l-am găsit pe preotul Mihai Vasiliu la un stog, unde făcuse cu niște săteni, un țarc ca să nu-i mănânce vitele satului fân. Și cu el am venit acasă. Și când am ajuns la poartă un băiat s-a dus și a spus în casă: "tata cu domnu Rădășanu la poartă". Și atunci cică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ziua bine" și "Cucoanele acuma-și fac pălăria cât mitropolia Și pe cap le șade drept ca un ceaun" și "Când la podu aceal de cheatră L-am găsit pe Rifchea bată Puțuntel îngreunată!" Și la nuntă au venit și săteni din Boboești, și au dăruit fiecare câte un ban după puterea lor. Și soacră mea a zis că banii câți se vor strânge de pe masă să-i lăsăm lor că-s năcăjiți și au de trimis băeții la școală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gradu II, inspectorul școlar general, Sachelarescu. Om foarte veninos și răutăcios. Și mi-a spus că n-am făcut nimica deosebit ca să pot lua gradu II. Și eu i-am spus: "am abonați la foița populară "Vestitorul satelor", 80 de săteni din Baea și din Bogata, 30 de abonați la "Neamul Românesc" a lui N. Iorga și 30 de abonați la "Duminica Poporului" a profesorului universitar Simion Mehedinți și 10 abonați la revista "Albina". Și ca să strângi sute de lei pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]