7,371 matches
-
al multor utilități, cum ar fi electricitatea, apa, încălzirea, bunurile de folosință îndelungată etc. Aceste două efecte sunt luate în calcul în scala de echivalență folosită la calcularea numărului de adulți echivalenți ai fiecărei gospodării din această anchetă. Formula acestei scale este cea mai nouă pentru acest calcul, recomandată în Molnar (2002): AE = (A + αC)θ, unde A = numărul adulților din familie - persoane peste 14 ani; C = numărul copiilor, persoane sub 14 ani; α = coeficientul de echivalare a copiilor cu adulții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele două modalități de calcul al agregatelor Fig. SEQ Figura \* ARABIC 1. Histograma consumului simplu Fig. SEQ Figura \* ARABIC 2. Histograma consumului cu bunuri și locuințe O comparație simplă între cele două histograme indică faptul că distribuțiile sunt asemănătoare, doar scala fiind modificată din cauza valorilor mult mai mari pe care le presupune cel de-al doilea mod de calcul. Fig. SEQ Figura \* ARABIC 3. Consumul pe adult echivalent pe decile Fig. SEQ Figura \* ARABIC 4. Consumul pe adult echivalent pe decile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
datelor reprezintă totodată și tehnici de intervenție, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor colective. Chestionarul Am folosit chestionarul pentru a surprinde opiniile angajaților cu privire la nevoile personale și la modul cum sunt acestea satisfăcute în cadrul organizației. S-a utilizat o scală de atitudine care a cuprins un set de 20 întrebări închise,câte patru pentru fiecare categorie de nevoi, cu 7 grade de apreciere (acord total, acord, acord parțial, nu știu, dezacord parțial, dezacord, dezacord total). Chestionarul este o adaptare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se referă la ideile, credințele, interesele, cunoștințele, obișnuițele ce determină comportamentul uman și direcționează acest comportament spre un anumit obiectiv și cum anume este susținut acest comportament, inclusiv din perspectiva percepției satisfacerii nevoilor. După cum se poate vedea în tabelul 1: Scala de măsurare a satisfacerii nevoilor (la începutul intervenției) și tabelul 2: Scala de măsurare a satisfacerii nevoilor (după finalizarea intervenției), fiecare membru al organizației a înregistrat o scădere a scorurilor legate de nevoia de securitate. Cu cât scorul este mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și direcționează acest comportament spre un anumit obiectiv și cum anume este susținut acest comportament, inclusiv din perspectiva percepției satisfacerii nevoilor. După cum se poate vedea în tabelul 1: Scala de măsurare a satisfacerii nevoilor (la începutul intervenției) și tabelul 2: Scala de măsurare a satisfacerii nevoilor (după finalizarea intervenției), fiecare membru al organizației a înregistrat o scădere a scorurilor legate de nevoia de securitate. Cu cât scorul este mai mic, cu atât oamenii percep că nevoia este mai satisfăcută. Scorul maxim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
maxim ce poate fi exprimat pentru fiecare tip de nevoie este 12. Prin schimbarea percepției se schimbă însăși realitatea, de aceea, pentru a schimba mediul organizațional, trebuie să schimbăm modul în care percep oamenii motivația, implicit satisfacerea nevoilor. Tabelul 1. Scala de măsurare a percepției satisfacerii nevoilor (la începutul intervenției) Subiecți Autoactualizare Stimă Securitate Apartenență Nevoi de bază Subiectul 1 4 7 10 8 4 Subiectul 2 6 2 11 9 5 Subiectul 3 6 5 8 6 6 Subiectul 4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
5 8 6 6 Subiectul 4 5 6 9 8 4 Subiectul 5 7 8 9 9 3 Subiectul 6 4 7 7 6 4 Subiectul 7 6 9 9 7 2 Total 38 44 63 53 28 Tabelul 2. Scala de măsurare a percepției satisfacerii nevoilor (după finalizarea intervenției) Subiecti Auto-actualizare Stima Securitate Apartenenta Nevoi de baza Subiect 1 3 6 6 6 4 Subiect 2 4 4 6 8 4 Subiect 3 2 5 5 8 5 Subiect 4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th edition ECAS Epidemiologic Catchement Area Study FFM Five Factor Model FFT Five Factors Theory ICD-10 International Classification of Disease, 10th edition IIP Inventory of Interpersonal Problems IIP-PD Inventory of Interpersonal Problems - Personality Disorders Scale IPDE International Personality Disorders Examination IPDS Iowa Personality Disorder Screen KAPP Karolinska Psychodynamic Profile KSP Karolinska Scale of Personality Disorders MCMI The Millon Clinical Multiaxial Inventory MCMI-III The Millon Clinical Multiaxial Inventory - III MMPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory MMPI-I
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
FFT Five Factors Theory ICD-10 International Classification of Disease, 10th edition IIP Inventory of Interpersonal Problems IIP-PD Inventory of Interpersonal Problems - Personality Disorders Scale IPDE International Personality Disorders Examination IPDS Iowa Personality Disorder Screen KAPP Karolinska Psychodynamic Profile KSP Karolinska Scale of Personality Disorders MCMI The Millon Clinical Multiaxial Inventory MCMI-III The Millon Clinical Multiaxial Inventory - III MMPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory MMPI-I Minnesota Multiphasic Personality Inventory - I MMPI-II Minnesota Multiphasic Personality Inventory - II MMPI-PD Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Personality Disorders MCMI The Millon Clinical Multiaxial Inventory MCMI-III The Millon Clinical Multiaxial Inventory - III MMPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory MMPI-I Minnesota Multiphasic Personality Inventory - I MMPI-II Minnesota Multiphasic Personality Inventory - II MMPI-PD Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality Disorders Scale MPD Tulburare depresivă monopolară recurentă MPQ Multidimensional Personality Questionnaire NCS National Comorbidity Survey NEO-P-I NEO-Personality Inventory NEO-PI-R NEO-Personality Inventory Revised P Persoană PCL-R Hare Psychopathy Checklist - Revised PAS Personality Assessment Schedule PDE Personality Disorders Examination PDI-IV Personality Disorder Interview - IV
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Hare Psychopathy Checklist - Revised PAS Personality Assessment Schedule PDE Personality Disorders Examination PDI-IV Personality Disorder Interview - IV PDQ Personality Disorder Questionnaire PDQ-IV Personality Disorder Questionnaire - IV PSY-S Personality Psychopathology Five PSY-5 Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality and Psychopathology Five Scale SADS Schedule for Affective Disorders and Schizophrenia SASB Structural Analysis of Social Behavior Index Questionnaire SAP Standardized Assessment of Personality SCID Structural Clinical Interview for DSM-IV SCID-II Structural Clinical Interview for DSM-IV Axis II Personality Disorders SIDP Structured Interview for
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a impus criticând psihanaliza și behaviorismul pentru maniera lor generală „nomotetică” de abordare a omului, pledând pentru înțelegerea „idiografică”. Ca metode de investigare; a propus studierea autobiografiei, a înregistrărilor verbale, interviurilor, analiza viselor și a confesiunilor, jurnalelor, scrisorilor, chestionarelor personalizate, scalelor cu ancore în direcția self-ului, testelor expresive și proiective, operelor literare și artistice create de subiect,a scrierii automate, înregistrării vocii, gesturilor corporale, scrisul de mână etc. La acestea se adaugă scalele de autoevaluare, listele de adjective, testele standardizate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și a confesiunilor, jurnalelor, scrisorilor, chestionarelor personalizate, scalelor cu ancore în direcția self-ului, testelor expresive și proiective, operelor literare și artistice create de subiect,a scrierii automate, înregistrării vocii, gesturilor corporale, scrisul de mână etc. La acestea se adaugă scalele de autoevaluare, listele de adjective, testele standardizate. Din simpla enumerare se poate observa absența unei singure idei directoare. O astfel de abordare amintește de metoda fenomenologică a lui Jaspers și, desigur, nu avea cum să aibă succes într-un univers
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pacientul prezintă criterii pentru trei sau mai multe categorii, se propune să se aplice diagnosticul de „tulburare de personalitate extensivă”. Westen și Shedler (2000; 2003Ă propun, de asemenea, să se mențină sistemul categorial, fiecare dintre categorii fiind evaluată pe o scală cu cinci puncte. Categoriile ar urma să fie reprezentate de o descriere narativă a unui caz tipic care nu se limitează la opt sau nouă criterii, ci e amplu desfășurată. Evaluarea se face cu 1 -dacă descrierea nu se aplică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
generalitate (Widiger, 2005Ă. Toate sistemele dimensionale cuprind un domeniu de tipul extroversiei sau afectivității pozitive. Un alt domeniu comun este cel al agresivității, al relațiilor interpersonale antagoniste, dissociale. Sistemele care nu reprezintă bine un astfel de domeniu nu au elaborat scale pentru a-l identifica. Tot de mare generalitate mai sunt: domeniul constrângerii, compulsivității, conștiinciozității, al controlului și reglării comportamentului, precum și domeniul disreglării emoționale, care în FFM e indicat prin termenul nevroticism. Aceste patru domenii se regăsesc în FFM, care mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1980 și au creat un chestionar care, inițial, evalua doar trei factori, dar varianta din 1992 a NEO-Personality Inventory (NEO-PIĂ se referă la toți cei cinci factori. Pentru fiecare factor se urmăresc șase fațete, astfel încât, în total, sunt 30 de scale. În evaluarea caracteriologică a persoanei din perspectiva FFT este clasică și lista adjectivelor a lui Goldberg, care are o variantă cu adjective bipolare și una cu 100 de adjective monopolare, ce descriu trăsăturile - TDA (Goldberg, 1992Ă. Chiar înainte de 1990, Wiggins
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în această direcție și programe terapeutice, în scopul atingerii unor „stări de bine” (well-beingă psihologice spirituale. Desigur, ultimul aspect nu are legătură cu tulburările de personalitate, depășind și instrumentul TCI. Concepția și instrumentele de cercetare ale lui Cloninger și ale scalei sale au, desigur, limitele lor. Există o anumită rigiditate conceptuală și de construcție, care cu greu asimilează noi contribuții în interiorul sistemului. De asemenea, deși e conceput dimensional, aplicabilitatea acestui model la psihologia persoanei normale e relativ modestă și nu are
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Pentru fiecare au fost construite întrebări, constituindu-se astfel un chestionar. Acesta a fost apoi aplicat unor cazuri, selectate de autori pe baza experienței clinice. Pe baza prelucrării datelor, a retestărilor succesive, s-a ajuns la versiunea finală a unei scale de evaluare a tulburărilor de personalitate - Personality Assessment Scale (PASĂ. Aceasta se corelează cu o anumită concepție privitoare la tulburările de personalitate, ce are următoarele supoziții teoretice: - tulburările de personalitate sunt doar cantitativ diferite de variantele normale ale personalității; - personalitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un chestionar. Acesta a fost apoi aplicat unor cazuri, selectate de autori pe baza experienței clinice. Pe baza prelucrării datelor, a retestărilor succesive, s-a ajuns la versiunea finală a unei scale de evaluare a tulburărilor de personalitate - Personality Assessment Scale (PASĂ. Aceasta se corelează cu o anumită concepție privitoare la tulburările de personalitate, ce are următoarele supoziții teoretice: - tulburările de personalitate sunt doar cantitativ diferite de variantele normale ale personalității; - personalitatea e caracterizată prin trăsături ce sunt relativ constante în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deciziilor altora. Livesley și Jackson au elaborat un instrument de evaluare a tulburărilor de personalitate: „The Dimensional Assessment of Personality Pathology - Basic Questionnaire” (DAPP-BQĂ. Chestionarul evidențiază cele 18 dimensiuni și folosește 290 de itemi, la fiecare răspunzându-se pe o scală Likert cu cinci trepte. Sunt acoperiți itemi din DSM-III, dar nu e adoptat sistemul categorial al acestuia. Concepția lui Livesley asupra tipologiei tulburărilor de personalitate este una ierarhică. Se are în vedere un nivel bazal al trăsăturilor exprimate prin cei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu care a și colaborat apoi într-un fel de reunire a forțelor, pentru aceeași idee. Clark a elaborat un instrument - „The Schedule for Nonadaptative and Adaptative Personality” (SNAPĂ - care cuprinde 370 de întrebări de tipul „Adevărat/Fals”. Alături de 12 scale componente cu diagnosticele de pe Axa II a DSM, SNAP evidențiază și scala pentru temperament, IT. Sunt și itemi care se referă la tulburările de personalitate în altă formulare decât cea din DSM-III și alte congruențe cu simptome de pe Axa I.
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
forțelor, pentru aceeași idee. Clark a elaborat un instrument - „The Schedule for Nonadaptative and Adaptative Personality” (SNAPĂ - care cuprinde 370 de întrebări de tipul „Adevărat/Fals”. Alături de 12 scale componente cu diagnosticele de pe Axa II a DSM, SNAP evidențiază și scala pentru temperament, IT. Sunt și itemi care se referă la tulburările de personalitate în altă formulare decât cea din DSM-III și alte congruențe cu simptome de pe Axa I. Ideea de bază a lui Clark a fost aceeași ca și cea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interviurilor existente au fost elaborate în SUA și Canada și, de aceea, se referă la DSM-III și DSM-IV. În afara acestora se pot menționa doar: PAS-Tyrer, elaborat în Marea Britanie, care e un interviu dimensional-categorial adaptat pentru a permite diagnosticarea după ICD-10. Scala de Personalitate Karolinska (KSPĂ, elaborată în Suedia, este un instrument compozit cu elemente preluate din mai multe alte inventare și utilizat mai ales pentru tulburările de personalitate ale alcoolicilor. A fost elaborat și un „profil psihodinamic Karolinska” (KAPPĂ, care poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate ale alcoolicilor. A fost elaborat și un „profil psihodinamic Karolinska” (KAPPĂ, care poate fi folosit pentru a urmări schimbările personalității în cursul psihoterapiei. Instrumentele de asertare a tulburărilor de personalitate se pot împărți în interviuri (structurate și semistructurateă și scale (inventare, chestionareă de autoevaluare, iar din altă perspectivă în instrumente bazate pe diagnosticarea categoriilor și instrumente de măsurare a trăsăturilor. Ultima clasă, cea a inventarelor pentru măsurarea trăsăturilor, sunt, la rândul lor, de două feluri: instrumente cu punct de plecare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
are 64 de itemi și investighează problemele interpersonale, ghidate de circumplexul interpersonal (Leary, Kiesler, Wigginsă cu referire la epitetele ce califică atitudinile interpersonale (evaluate prin IPC; Wiggins, 1996Ă. Se utilizează nu atât pentru diagnostic, cât pentru orientarea psihoterapiei. Din această scală a fost dezvoltat Inventory of Interpersonal Problems - Personality Disorders Scale (IIP-PD; PILKONIS et al., 1996Ă. Aceasta cuprinde 127 itemi ce măsoară probleme de relaționare distorsionată a celor cu tulburări de personalitate. Are cinci subscale. • Millon Clinical Multiaxial Inventory - III (MCMI-III
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]