4,646 matches
-
și în afara operei literare, dar în alt mod ; însă într-un poem sau într-un roman izbutit ele sunt antrenate în relații polifonice de dinamica scopului estetic. Se poate oare evalua literatura în mod adecvat după criterii pur formale ? Vom schița un răspuns. Criteriul pe care formaliștii ruși îl 'consideră principal apare și în alte evaluări estetice : el constă în noutate, în surpriză. Exprimarea lingvistică obișnuită, "șablon", nu generează o percepție imediată : cuvintelor nu li se acordă atenție în calitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
repugnat întodeauna lui Michel Bréal, care i-a imputat o asemenea concepție prietenului sau Darmesteter în termeni plini de respect, desigur chiar și după moarte (vezi Bréal 1887/1913, p. 3 și 280)12. Nu este intenția mea de a schița aici o istorie a influenței științelor naturale ori, în speță, a biologiei asupra lingvisticii. Lucrul acesta a fost făcut de altii (și, într-o măsură, chiar și de mine, vezi Munteanu, 2011, pp. 230-239). Am vrut doar să atrag atenția
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fi făcut-o. Timpul i-a dovedit că nu se înșelase deloc, fiindcă, ulterior, a fost descoperită o "gramatică mexicană" (pe care avea să o editeze tot un discipol coșerian, Manfred Ringmacher) scrisă de Humboldt însuși, în care învățatul german schițase o tipologie a limbii aztece exact așa cum ar fi făcut-o Coșeriu. Savantul român își încheie relatarea surprinzând cu umor (și cu satisfacție) paradoxul situației: "Acum, nu știu, eu l-am imitat pe Humboldt, Humboldt m-a imitat pe mine
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
III din Secondo Ex. Mendelssohn - Variațiuni op. 83, Var. 1, măs. 1-2 I mâna dreaptă - plan de acompaniament prin scurte intervenții de câte două 32-imi Detimbrată, fără greutate, în nuanța pp sau ppp Primo II mâna stângă - plan de acompaniament schițat de o 32-ime Lejer, fără profunzime în nuanța de ppp III mâna dreaptă - expune motivul principal În clapă, cu greutate, în mf fără forța sunetului Secondo IV mâna stângă - plan armonic fundamental punctat de octave. Atac de jos, destul de sonor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
la partida care are pauze. Această consemnare se realizează de regulă printr-o scriitură cu note mici. Ca în exemplul de mai jos, din sonata în La major de J. C. Bach. A doua frază de la Primo, măs. 4-8, este schițată la Secondo și mai departe aceeași frază expusă la Secondo, măs. 12-15, este creionată la Primo F. Mendelssohn-Bartholdy - Allegro Brillant op. 92, Editura Breitkopf & Härtel, nr. 13.876, Leipzig: Ex. Ex. Același mod de notare se întâlnește și în Allegro
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea principalelor coordonate ale învățământului secundar românesc interbelic, următorul pas va fi cel de a reconstitui rolul formator al școlii în evoluția intelectualului din provincie. Voi schița, în acest sens, istoricul instituțiilor de învățământ nord-moldovenești, cu trasarea principalelor momente din viața școlii. În măsura în care am avut acces la informații, am evidențiat dublul rol al liceelor, atât ca instituție formatoare, cât și ca lăcaș în jurul căruia pivotează activitățile cultural-științifice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de către Ilie E. Toruțiu, fost elev, devenit profesor și proprietar al tipografiei Bucovina 143. 3.3.10 Liceul de fete "Doamna Maria", Suceava Tinerele bucovinence frecventau cursurile secundare în cadrul Liceului de fete "Doamna Maria". Istoricul liceului de fete sucevean este schițat de directoarea Maria Cristureanu în anuarul școlii întocmit în 1928144. Până la 1900, fetele puteau frecventa în localitate școala complementară de trei clase administrată de profesorii de la liceul de băieți. Instituția nu reușea totuși să ofere educația necesară tinerelor, astfel că
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au finalizat ultima clasă de liceu, în 1927 și 1928, acestea au însumat 14 elevi. 3.3.12 Liceul de băieți "Eudoxiu Hurmuzachi", Rădăuți În Rădăuți, tineretul dornic de educație frecventa Liceul de băieți "Eudoxiu Hurmuzachi". Istoria acestei instituții este schițată în anuarul pe anul școlar 1921-1922 - singurul anuar publicat, de altfel. Școlii îi sunt dedicate și două monografii: un compendiu istoriografic pentru perioada 1872-1997 și o lucrare mai vastă ce o continuă și o completează pe prima - Colegiul național Eudoxiu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc." Într-o caldă evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: "La Sburătorul, patronat de figura proconsulară a lui E. Lovinescu, tăiată în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de o distincție
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea simfonică a întregului." În controversatul și controversabilul volum consacrat poeziei române contemporane din proiectata și fabuloasa sa O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: "Era un domn tăcut, grav, poate prea solemn, cu aerul acela care mă obliga să-i spun de câte ori mă adresam: Domnule profesor, pentru că era înainte de toate un dascăl de literatură. L-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
iar la senioare, au fost doar 3 echipe participante. La 4x400 la seniori, 6 echipe participante, la senioare numai 3 echipe. Nu sunt comentarii. În încheierea acestei comparații, privind nivelul sprintului mondial și cel din țara noastră, este util să schițăm perspectiva apropiată, în funcție de nivelul actual al juniorilor mari (I), nivel care rezultă din ultimul tabel, care conține datele necesare în acest scop. Decalajul valoric în raport cu cel mondial, dar și cu cel european, este evident și nu chiar ușor de redus
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
să prevadă apariția formelor (morfologiilor) pe care le Întâlnim, cum ar fi: Teoria catastrofelor a lui René Thom, Teoria Fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, Teoria structurilor disipative a lui Prigogine, Teoria haosului și a stucturilor stranii elaborată de Ruelle. Ele schițează un nou profil al cunoașterii. Aceste teorii nu tratează probleme despre lumea pe care o locuim, lumea vizibilă cu ochiul liber. Ele se ocupă de fenomene familiare, forma norilor sau a munților, aspectul țărmurilor (țărmul Marii Britanii - Mandelbrot), curgerea unui torent
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spiritualității în publicistica românească de la începutul anilor treizeci, grupuri pe care Vulcănescu le individualizează prin nume și le descrie sumar în textul din Criterion 40. Pentru ca, după un an, într-o Conferință rostită la Fundația regală "Carol I", Vulcănescu să schițeze nucleul a ceea ce va numi "Paradoxele vieții spirituale moderne"41. Aici pleca de la premisa, una dintre ele, că viața spirituală, dincolo de pericolul confuziei terminologice, mai putea fi amenințată și de caracterul paradoxal pe care-l îmbrăcau cele mai banale propoziții
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu vrea să devină o mare națiune, care nu iubește forța și elanurile de viață, ci trăiește în umbra odihnitoare a unor iluzii vulgare, îndoindu-se de toate pentru a nu risca nimic"146. În antropologia pe care Cioran o schița în tinerețe, personajul fundamental, omul, avea o fizionomie aparte. Nu un animal rațional, adică un tip "mediocru, cumpănit, echilibrat sau cu dorința de echilibru", ci mai degrabă, în acord cu maximalismul practicat de filosof, "unul absurd, cu fantezii periculoase, ce
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aceste trei Însușiri are Însemnătatea ei; caracteristica principală rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare. Munca de creație parcurge mai multe etape: 1. Perioada de preparare când se adună informații, se fac observații, se delimitează scopul sau problema, se schițează o ipoteză sau un proiect general. 2. Incubația este timpul Încercărilor sterile, când nu se găsește soluția, incubația poate dura foarte mult, ani de zile! 3. Iluminarea este momentul fericit când apare soluția, se vorbește de intuiție adică o cunoaștere
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
de-a face cu probleme filosofice adevărate în legătură cu succesul matematicii aplicate. Unul dintre cele mai importante puncte ale capitolului 4. este reprezentat de argumentele împotriva platoniștilor și nominaliștilor de pe poziția problemei aplicabilității. (capitolul 4.) În capitolul 5. am încercat să schițez un răspuns la problema aplicabilității. În principal, ce mi-am propus a fost să arăt că putem răspunde la problema aplicabilității dacă adoptăm o viziune empiristă în filosofia matematicii. Strategia mea de răspuns s-a bazat în mare parte pe
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
lumii, dar este parte din acel cadru constitutiv care face din primul moment posibilă cunoașterea științifică. Există, însă, o mulțime de diferente între poziția acestora și cea a lui Kant. Una dintre aceste diferențe apare ca o consecință a distincției schițată în secțiunea precedentă între matematica pură și matematica aplicată și a identificării de către pozitiviștii logici a matematicii cu matematica pură. Această identificare lasă loc următoarei situații: "Dacă nu există nici un interes pentru aplicarea structurii, mulțimea particulară de axiome a sistemului
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
constituie cadrul în care aceasta are loc. Am văzut, de asemenea, că și pozitiviștii logici consideră că, pentru a avea cunoaștere, trebuie să existe un cadru a priori în care aceasta să aibă loc (secțiunea 1.2.3.1.). Pot schița pozitiviștii logici un răspuns la întrebarea de mai sus similar cu cel kantian? Cu siguranță nu! De fapt, ei nici nu pot răspunde la această problemă. Ce îi împiedică să răspundă în același fel în care a făcut-o Kant
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
anumit scop, iar efectele acestei folosiri sunt remarcabile, chiar dacă nu este deloc evidentă, trebuie să existe o explicație a utilității instrumentului (miracolul sau minunea nu sunt opțiuni). În continuare vom încerca să urmăm cea de-a doua alternativă și să schițăm un răspuns la problema aplicabilității. Spre deosebire de celelalte capitole ale acestei lucrări, capitolul de față este mult mai speculativ. În principal, ce ne propunem este să arătăm că putem răspunde la problema aplicabilității dacă adoptăm o viziune empiristă în filosofia matematicii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
diferită. Shabel semnalează problema în legătură cu raționamentele matematice, dar, după cum se vede, putem formula aceeași problemă plecând de la viziunea kantiană asupra conceptelor matematice. În continuare, cele două probleme nu vor fi tratate separat, deoarece răspunsul pe care voi încerca să-l schițez este valabil în aceeași măsură pentru ambele. 13 Ajung să am imaginea unui număr, e.g. cinci, dacă pun unele după altele cinci puncte. 14 O altă interpretare se găsește în Shabel (2006: 107-113). Shabel pleacă aici de la un fragment de la
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
asigura însușirea conștientă și activă a cunoștințelor și se va concretiza cu expunerea verbală a învățătorului. Înainte de a se efectua desenul, în mod obligatoriu, este necesar să se facă o expunere orală a fenomenului sau obiectului ce urmează a fi schițat. Învățătorul trebuie să-i învețe pe copii cum se iau notițe și cum se execută desenul. Desenele se pot folosi în orice moment al lecției și orice tip de lecție. În permanență desenul va fi sincronizat cu explicația, asigurând astfel
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Talk about communi-cation (Vorbind despre comunicare). Voi prezenta, în cele ce urmează, și până când o traducere, atât de necesară, a cărții fundamentale a lui Griffin va apărea în țara noastră, un rezumat al celor expuse de profesor în capitolul ce schițează "harta" teoretică și metodologică a domeniului Științele Comunicării. Pornind de la premisa că istoria constituie o interpretare a evenimentelor trecute, Griffin identifică, la data apariției celei de a treia ediții a lui A First Look, "șapte perioade istorice semnificative ale teoriilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
numai ca să le descoase a doua zi, de dragul, bineînțeles, al celor mai nobile scopuri. Retorica critică, deci, înainte sau, mai bine zis, în loc de a se propune drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari, o orientare generală a criticismului, care, ținând cont de neajunsurile demersurilor critice prealabile, să creeze noi posibilități de reprezentare pe scena cercetării academice. În acest sens, am văzut că McKerrow este primul care se întoarce, cu intenție
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]