KorAP: Find »[drukola/base=scriitură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...152 153 154 ...165 >

4,117 matches

Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

un răspuns ar fi: "nu transpune noțiunea de scriitură caracteristicile autorului astfel încât, chiar și atunci când îl expulzează deschis din alcătuirea sa, ea îl revalorizează într-un mod subtil?" Răspunsul apare tot sub forma unei întrebări retorice: "într-adevăr, a atribui scriiturii un statut originar nu reprezintă, oare, un mod de a traduce în termeni transcendentali pe de o parte afirmarea teologică a caracterului său sacru și, pe de altă parte, afirmarea critică a caracterului ei creator?"296. Această interogație include atenționarea

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
traduce în termeni transcendentali pe de o parte afirmarea teologică a caracterului său sacru și, pe de altă parte, afirmarea critică a caracterului ei creator?"296. Această interogație include atenționarea asupra riscurilor majore la care se expune teoretizarea conceptului de scriitură, dintre care cel al transferului caracteristicilor unui termen considerat absent asupra altuia este unul important, pe care fiecare cercetător al postmodernismului trebuie să-l aibă în vedere. Criticii americani au sesizat de asemenea aceste riscuri, considerând că limbajul are menirea

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
bănuiala asupra rezistenței vechiului mod de gândire, a unei scheme care își păstrează funcțiile, dar își schimbă reprezentanții sau a unui anumit joc de reprezentări care păstrează anumite imagini sau funcții ale unor concepte considerate depășite. 3.2.3.8. Scriitura ca absență a autorului Un ultim scenariu, care înglobează o caracteristică a scriiturii întâlnită la toți autorii menționați aici, îl oferă scriitura ca lipsă a autorului, ca diminuare a forței legitimatoare și a autorității scriitorului. Cultul creatorului și al geniului

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
funcțiile, dar își schimbă reprezentanții sau a unui anumit joc de reprezentări care păstrează anumite imagini sau funcții ale unor concepte considerate depășite. 3.2.3.8. Scriitura ca absență a autorului Un ultim scenariu, care înglobează o caracteristică a scriiturii întâlnită la toți autorii menționați aici, îl oferă scriitura ca lipsă a autorului, ca diminuare a forței legitimatoare și a autorității scriitorului. Cultul creatorului și al geniului, dezvoltat în modernism, este supus aceleiași deconstrucții care întrerupe privilegierea anumitor concepte. Acest

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
joc de reprezentări care păstrează anumite imagini sau funcții ale unor concepte considerate depășite. 3.2.3.8. Scriitura ca absență a autorului Un ultim scenariu, care înglobează o caracteristică a scriiturii întâlnită la toți autorii menționați aici, îl oferă scriitura ca lipsă a autorului, ca diminuare a forței legitimatoare și a autorității scriitorului. Cultul creatorului și al geniului, dezvoltat în modernism, este supus aceleiași deconstrucții care întrerupe privilegierea anumitor concepte. Acest scenariu a fost etichetat fie cu sindromul "uciderii tatălui

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
la fel cum Houdebine, susținând teza intertextualității, consideră că, de fapt, un text se semnează cu un alt text, și nu cu un simplu nume. Baudry, pe de altă parte, dezvoltă un nou concept pornind de la situația autorului, cel de scriitură a-cauzală, "caracterizată mai întîi prin dispariția unui semnificat care i-ar fi în același timp origine (autorul cauză) și scop (adevărul, legea, expresivitatea)"298. Această scriitură nu mai este un instrument al reprezentării exteriorității și nu se mai referă

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
de altă parte, dezvoltă un nou concept pornind de la situația autorului, cel de scriitură a-cauzală, "caracterizată mai întîi prin dispariția unui semnificat care i-ar fi în același timp origine (autorul cauză) și scop (adevărul, legea, expresivitatea)"298. Această scriitură nu mai este un instrument al reprezentării exteriorității și nu se mai referă, chiar și atunci când utilizează persoanele, decât la alte texte. Ea și-ar găsi originea simbolică în întrebuințarea pseudonimului ca început al diminuării auctorității. Barthes a dezvăluit metaforele

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
reducerii sale la semn sau la text; or, acesta trebuie să-și accepte o triplă identitate: etologică, mitologică și fantasmatică. Scriitorul se relevă ca fantasmă a unui text obiectivat și cvasi-independent, astfel încât ambele concepte, cel de autor și cel de scriitură, au un caracter aporetic. După cum putem observa din La mort de l'auteur, Barthes (spre deosebire de Foucault) vede în însuși conceptul de scriitură o cauză a dispariției autorului, din moment ce scriitura este concepută ca o "distrugere a oricărei voci, a oricărei origini

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
relevă ca fantasmă a unui text obiectivat și cvasi-independent, astfel încât ambele concepte, cel de autor și cel de scriitură, au un caracter aporetic. După cum putem observa din La mort de l'auteur, Barthes (spre deosebire de Foucault) vede în însuși conceptul de scriitură o cauză a dispariției autorului, din moment ce scriitura este concepută ca o "distrugere a oricărei voci, a oricărei origini", ca un compus neutru în care se pierde orice identitate, inclusiv aceea a subiectului. Scriitura pare a fi prezentată aici ca fiind

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
și cvasi-independent, astfel încât ambele concepte, cel de autor și cel de scriitură, au un caracter aporetic. După cum putem observa din La mort de l'auteur, Barthes (spre deosebire de Foucault) vede în însuși conceptul de scriitură o cauză a dispariției autorului, din moment ce scriitura este concepută ca o "distrugere a oricărei voci, a oricărei origini", ca un compus neutru în care se pierde orice identitate, inclusiv aceea a subiectului. Scriitura pare a fi prezentată aici ca fiind cea care scrie un text, și nu

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
spre deosebire de Foucault) vede în însuși conceptul de scriitură o cauză a dispariției autorului, din moment ce scriitura este concepută ca o "distrugere a oricărei voci, a oricărei origini", ca un compus neutru în care se pierde orice identitate, inclusiv aceea a subiectului. Scriitura pare a fi prezentată aici ca fiind cea care scrie un text, și nu autorul său. De asemenea, autorului i se neagă anterioritatea în raport cu textul, singurul timp care este acceptat fiind acela al enunțării, precum și instituirea de sensuri ascunse pe

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
care doar el le poate descoperi și interpreta în mod corespunzător. Dimpotrivă, textul nu mai este lecturat linear, din perspectiva căutării unui înțeles unic, originar, postat acolo de către autorul său, ci în termenii unui spațiu cu dimensiuni multiple, alcătuit din scriituri variate, în care pot interveni elemente precum citările, parodia, contestările. Dacă autorul pare a fi inutil în interpretarea unui asemenea text, nu același lucru se întâmplă cu cititorul, care devine una dintre cele mai importante instanțe discursive în teoria barthesiană

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
mai importante instanțe discursive în teoria barthesiană. Chiar dacă din punct de vedere textual cititorul nu este privit ca fiind un individ real, ci ca un "om fără istorie, fără biografie, fără psihologie", el este totuși un depozitar al tuturor urmelor scriiturii, un spațiu în care textele își pot găsi propria lor intertextualitate. Se observă așadar mutația centrului de greutate de la un autor absent la un cititor intertextual care pare a reîncarna ideea unității operei, din moment ce este privit ca un nucleu în

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
propria lor intertextualitate. Se observă așadar mutația centrului de greutate de la un autor absent la un cititor intertextual care pare a reîncarna ideea unității operei, din moment ce este privit ca un nucleu în care nu se pierde nimic din articulațiile unei scriituri. Barthes declară independența textului literar și "imunitatea" sa în fața sensurilor impuse de un scriitor; de unde rezultă și meritul de a fi explicat în mod clar sintagma "moartea autorului", care nu se referă în nici un caz la moartea fizică a subiectului

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
sa clasică, "în text, într-un anumit fel, eu îl doresc pe autor: am nevoie de figura sa (care nu e nici reprezentarea sa, nici proiecția sa), așa cum el are nevoie de a mea"301 de unde rezultă că la nivelul scriiturii atât autorul, cât și lectorul devin simple funcții discursive. În jocul postmodern se mai poate încă vedea în scriitor un agent provocator și chiar manipulator al receptorului, dar în condiții textuale bine definite. Caracterul contradictoriu al postmodernismului este încă o dată

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
semnificaților incluși de autor în propria operă, cu o lectură deconstructivă, derridariană, în care textul însuși își produce semnificațiile, fără a mai face referire la vreo instanță superioară. Când autoritatea a decăzut, doar colajul mai poate defini stilul actual de scriitură, lectură și comunicare. Propoziția axială "nu există spațiu în afara textului" pare a circumscrie această situație 302. Pentru Foucault, de asemenea, absența "vocii" din spatele discursului face parte din intenția de suprimare a instanțelor autoritare și a miturilor întreținute. Astfel, autorul devine

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
discursului face parte din intenția de suprimare a instanțelor autoritare și a miturilor întreținute. Astfel, autorul devine o funcție, necesară încă bunei organizări a universului de discurs, indiferența în legătură cu reprezentarea auctorială conturându-se chiar într-un "principiu etic fundamental al scriiturii contemporane". Pozițiile în care se exercită funcția autorului 303 (ca identificări de "locuri goale", dezactivate în teoria contemporană) sunt: numele autorului (care nu este nici o descripție definită, dar nici un nume propriu comun); raporturile de apropriere (autorul nu este nici proprietarul

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
de reguli, argumente și relaționări diferit în funcție de scopurile discursive urmărite sau de curentul literar-filosofic din care fac parte, teoreticienii pe care i-am avut în vedere ajung, totuși, la o serie de concluzii similare, conturând astfel un portret coerent al scriiturii actuale. Diminuarea importanței autorului ca instituție, rolul decisiv în formarea sensului acordat intertextualității, autoreferențialitatea și autoreflexivitatea limbajului sunt trăsăturile recunoscute ale scriiturii asupra cărora s-a format un fel de "acord" tacit. Studierea acestui concept deschide posibilitatea realizării concrete a

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
am avut în vedere ajung, totuși, la o serie de concluzii similare, conturând astfel un portret coerent al scriiturii actuale. Diminuarea importanței autorului ca instituție, rolul decisiv în formarea sensului acordat intertextualității, autoreferențialitatea și autoreflexivitatea limbajului sunt trăsăturile recunoscute ale scriiturii asupra cărora s-a format un fel de "acord" tacit. Studierea acestui concept deschide posibilitatea realizării concrete a unui deziderat teoretic postmodern, acela al alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
scriiturii asupra cărora s-a format un fel de "acord" tacit. Studierea acestui concept deschide posibilitatea realizării concrete a unui deziderat teoretic postmodern, acela al alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii contopindu-se discursuri și influențe din domeniile semiotic, lingvistic, filosofic, artistic căci s-au luat în calcul sub semnul practicii discursive și scriitura filmică, fotografică, scenică. 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului Transformările sesizate la nivelul limbajului au

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
acela al alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii contopindu-se discursuri și influențe din domeniile semiotic, lingvistic, filosofic, artistic căci s-au luat în calcul sub semnul practicii discursive și scriitura filmică, fotografică, scenică. 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului Transformările sesizate la nivelul limbajului au efecte vizibile asupra teoretizării și practicii discursivității postmoderne. Intertextul, hipertextul sau colajul sunt experimente deja realizate, indicând existența unor trăsături proprii ale scriiturii

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
scriitura filmică, fotografică, scenică. 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului Transformările sesizate la nivelul limbajului au efecte vizibile asupra teoretizării și practicii discursivității postmoderne. Intertextul, hipertextul sau colajul sunt experimente deja realizate, indicând existența unor trăsături proprii ale scriiturii actuale, cum ar fi lipsa fundamentelor, descentrarea, supralicitarea. De la Nietzsche și Heidegger încoace se acceptă că în filosofie s-au instituit un suflu și un stil nou, care refuză sistematizarea, gândirea categorială și consistența, apropiind astfel scriitura filosofică de cea

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
trăsături proprii ale scriiturii actuale, cum ar fi lipsa fundamentelor, descentrarea, supralicitarea. De la Nietzsche și Heidegger încoace se acceptă că în filosofie s-au instituit un suflu și un stil nou, care refuză sistematizarea, gândirea categorială și consistența, apropiind astfel scriitura filosofică de cea literară. Acuzați de a fi epigonii acestora, postmodernii au continuat să aducă în scenă modalități de scriere, lectură și interpretare a textelor, erodând și mai mult falia sensului, noncontradicției sau locurilor comune. Chiar dacă unii critici afirmă că

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
antilogos din operele lui Deleuze implică repudierea logos-ului ca Idee platoniciană și afirmarea repetițiilor diferenței și nu ale asemănării. Derrida, de o altă manieră, introduce logos-ul în jocul diseminării și al deconstrucției, luându-i proprietatea de centru imuabil. Scriitura va incorpora, desigur, acest termen, dar după ce va fi supus unor operații textual-discursive de "purificare" a prejudecăților, presupozițiilor și credințelor pe care el le aduce cu sine. Ilustrările relației teorie logos au multiple consecințe asupra scriiturii și interpretării. Acestea nu

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
proprietatea de centru imuabil. Scriitura va incorpora, desigur, acest termen, dar după ce va fi supus unor operații textual-discursive de "purificare" a prejudecăților, presupozițiilor și credințelor pe care el le aduce cu sine. Ilustrările relației teorie logos au multiple consecințe asupra scriiturii și interpretării. Acestea nu mai pot fi decât plurale, relative, localizate, indecidabile și cvasi-indeterminate. De altfel, jocul de limbaj este o metodă ce acționează în diversele straturi ale cunoașterii și ale domeniului social, precum și un instrument veritabil al analizei științei

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]