5,253 matches
-
până în tălpi: femeia asta îl auzise vorbind grecește în Sinai. S-a apropiat de ei, zâmbind. Ianache i-a prezentat-o folosind limba română. Ea s-a înclinat, apoi a ridicat capul și, privindu-l atent pe spătar, s-a scuzat în grecește că trebuie să plece de pe punte și, ca și cum ar fi încheiat o convorbire, spuse către Ianache: — Dragă unchiule, egumenul mi-a spus să sporesc negustoria cu cereale și să țin legătura cu toți cei care aduc grâu la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o bătrână aduceau tăvi cu cafele, fructe, alune și covrigi uscați smălțuiți cu susan și fel de fel de mirodenii, compoturi în vase transparente, vin și apă rece. Când slugile ieșiră, Mihai își privi gazda atent și, oarecum stânjenit, se scuză: — Este drept că m-am întrebat, dar fără să trec peste cuviință. Și nici acum nu vreau să știu. Mi s-a părut doar stranie întâmplarea de acolo din pustie, iar acum când privesc icoana mi se pare minunată. Dumneata
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
așteptăm pe sfinția sa Theodosie mitropolitul și pe ieromonahul Ștefan cu testamentul mamei, îl informă printre dinți marele stolnic. Fine, mărturia domniei tale are mare greutate. — Aș sta lângă fereastră, nașule, am luat caftanul ăsta căptușit și-mi este cald, se scuză Brâncoveanu. Stolnicul îl privi abia acum cu atenție și se miră de calmul care respira din expresia feții și din atitudinea indiferentă a lui Constantin. Acesta se îndreptă spre fereastră și se sprijini de pervaz, cu spatele la ușa prin care trebuia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scump Sângele lui Hristos. Când te scufunzi în frământări lumești, crezi oare că eu nu mă simt singur? Mai ții minte cum stăteam în tinerețe, pe vremea când întăream biserica mânăstirii de la Mărcuța? Te frământa întrebarea dacă într-adevăr scopul scuză mijloacele și întorceai pe o parte și pe alta vorbele iezuiților, iar eu visam să aud clopotele răsunând la Istanbul. Abia ne întorsesem amândoi de acolo și eu tot mai sufeream amintindu-mi de pădurea de minarete care rănesc cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
gândul ăsta m-a ajutat. Îți mulțumesc că ai stat cu mine. Grijile m-au abătut, dar totdeauna mi-am dorit un ceas ca acesta. Să mulțumesc lui Dumnezeu că m-am simțit bolnav? — Dar cu iezuiții cum rămâne, scopul scuză mijloacele? — Știu eu... În fața lui Iisus Judecătorul cred că da, atunci când scopul este supraviețuirea. — După părerea mea, tocmai atunci nu. Altfel, martirii, adică mucenicii care au murit pentru credință, ar putea fi acuzați de prostie. Supraviețuirea nu poate justifica compromisul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care au murit pentru credință, ar putea fi acuzați de prostie. Supraviețuirea nu poate justifica compromisul, adică mijlocul fariseic. Ca să admiți practicarea unor mijloace ticăloase trebuie să-ți propui un scop foarte înalt, doar unul ca acesta ar putea să scuze. — Și atunci cum rămâne cu apostolii? Ei urmăreau cel mai înalt scop din câte se pot imagina vreodată, dar nu au pus în slujba lui nici un fel de compromis. Așa că... Vorbe din tinerețe, spuse vodă șoptit. Domnul deschise ușița unei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vremea, mai gândi vodă și adormi. Iar dimineața când se trezi cu mult înainte de a se lumina avu senzația că toată noaptea în vis s-a căznit să-i explice marelui său prieten mitropolitul că nici un scop nu va putea scuza mijloacele folosite de diplomația iezuită franceză care asmute continuu pe turci împotriva domnitorilor țărilor române. Nu avea în gură amărăciunea aceea îngrozitoare cu care se scula în diminețile ce au urmat înmormântării Smărăndiței. Se simțea sănătos și voios, hotărât să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
astăzi. Un argat, ca să intre în voia mitropolitului, aduse sfeșnicul, cu nisip proaspăt pus pe tăblia de sus și aprinse la capul mortului o lumânare. Este de ceară curată? se trezi Theodosie întrebând, apoi în mod ridicol prinse a se scuza în fața slugii. O să plec și eu că trebuie să înceapă divanul cel mare. Nu se ține fără mine. Dacă îl lași singur, și făcu semn spre mort, să stingi lumânarea, că o nenorocire nu vine niciodată singură... Omul privi spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
marea sală a palatului. — Se vor servi bucate preparate de bucătarul turc al măriei sale, respectând regulile impuse de muftiu. Selin nu putu să refuze, deși își dădea seama că prânzul va întârzia câteva ore trimiterea veștilor spre Adrianopol. Ștefan se scuză că nu participă la prânz, dorind să supravegheze îngrijirea părintelui său bolnav. De fapt alergă la grajduri după Turculeț. Acesta peste un sfert de ceas ieșea în galop pe poarta curților domnești spre Turtucaia. Avea ordin de la stăpânul său să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ținea divanul, dădu onorul la voievod și ceru să-i spună ceva beizadelei Ștefan, ieșind apoi grăbit pe sală. Marii boieri și voievodul erau consternați de atâta îndrăzneală. Chiar și Ștefan era stupefiat, dar se ridică de la locul lui și, scuzându-se, ieși pe sală. — Ce-i, mă? Nu mai așteptă răspunsul dorobanțului, îl zărise pe Turculeț și, după cum arăta acesta, înțelese că a galopat zi și noapte până la București. — Moare Smardalac, strigă Turculeț și arătă spre buzunarul de la piept al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de a prezenta drept necesară lipsa de moralitate a politicii unui principe autoritar bine intenționat care străbătea opera maestrului florentin i se părea acum după atâția ani de ședere în Valahia ca un fel de absolutizare a principiului iezuit: scopul scuză mijloacele. — Scopul scuză mijloacele? se pomeni secretarul întrebându-se în italienește, ca să continue în gând: dar mijloacele pe care le folosește vodă nici măcar nu trebuie scuzate și, râzând din toată inima de unul singur, Del Chiaro se îndreptă spre ușă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
drept necesară lipsa de moralitate a politicii unui principe autoritar bine intenționat care străbătea opera maestrului florentin i se părea acum după atâția ani de ședere în Valahia ca un fel de absolutizare a principiului iezuit: scopul scuză mijloacele. — Scopul scuză mijloacele? se pomeni secretarul întrebându-se în italienește, ca să continue în gând: dar mijloacele pe care le folosește vodă nici măcar nu trebuie scuzate și, râzând din toată inima de unul singur, Del Chiaro se îndreptă spre ușă și ieși din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bănuise meschin pe finul lui rămas văduv. De fapt așa era drept, averea Bălașei să treacă asupra Măriuței, Ștefan este tânăr, o să se însoare din nou, curând alți copii vor veni, dar partea Măriuței să rămâie de la maică-sa, se scuză bătrânul în sinea lui. Doar marele spătar Mihai tot măsura desenul îngustându-și deschiderea ochilor ca o linie. Se îndrepta de spate și privea de la distanță apoi cu degetul mic de la mâna dreaptă trasa linii imaginare pe desenul de pe pergament
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sute de ani de cabaliștii de la Roma. Oftă, trase adânc aer în piept și ridică ochii pe rând spre cei trei bărbați care deja discutau în șoaptă despre valoarea celor două cărți. Nu reușea să le pătrundă sensul vorbelor, le scuza însă patima de bibliofili, dar i se părea că i se face o mare nedreptate. Este adevărat că toată tinerețea se străduise să cumpănească și să judece lucrurile fără pasiune, dar acum față de cei trei bărbați, Cantacuzini în fond toți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rămas, din cei care s-au sfătuit în taină astă-vară, mitropolitul Antim și cu mine. Dar ce o fi cu sfinția sa, că mă face să aștept atât? Trecând un călugăr prin preajmă, spătarul Mihai își exprimă dorința de a fi scuzat în fața sfinției sale că nu mai avea răgaz să zăbovească așteptându-l. Da, evident, pe el, Constandinul Stancăi îl putea ierta, dar pe mitropolitul Antim robit de ieniceri la vârstă fragedă, cumpărat de exaporit sau de patriarhia Constantinopolului pe un preț
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până vine popa, să intrăm, și porniră toți trei spre scara monumentală ce ducea în apartamentul domnesc. Urcară nestingheriți în sala mare. Spătarul Mihai își ridică privirea spre fresca amintind de drumul făcut la Adrianopol. Era bine zugrăvită. Ștefan se scuză că trebuie să cheme slugile și dispăru. — Spuneați de Mateiaș; unde e? — În grajd, are treabă cu caii, răspunse Stanca. — La Turbați acum o să pornim zugrăveala și doresc să iasă bine. După câte îmi aduc aminte, aci la Mogoșoaia a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui vodă făcut cu nouă ani în urmă la Adrianopol, spătarul își conduse nepoata într-o trecere intermediară dând înspre galeria care unea cerdacul de deasupra intrării de la răsărit cu loggia dinspre apus ce dădea spre lac. — O clipă, se scuză doamna Stanca, aș vrea să mai văd o dată lacul și lebedele. Doamne, cât de cenușii îmi par bobocii față de părinții lor... și un gând o întristă, apoi o lumină. Taica și maica sunt dăruiți așa cum sunt de Dumnezeu, ca să facă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu lingurița de argint puțin șerbet din cireșele amare ale anului trecut, îi admiră culoarea și, după ce îl savură, ceru unui fecior să aducă apă proaspătă, destrămând astfel vraja amintirilor. — Neică Mihai, noi trebuie să ne grăbim spre București, se scuză el. Stanca De două zile băteau clopotele la toate bisericile și mânăstirile Bucureștiului, băteau chiar și la schituri și metocuri, băteau într-o dungă de pătrundea jalea lui Io Constantin Voievod în toate inimile, în toate sufletele. Era frig și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe care o simțea plutind în jurul lui, avea nume concret. — Probabil fericirea sa Hrisant al Ierusalimului a mijlocit trimiterea scrisorii prin călărașii... — ...lui neica Mihai, completă trist Ștefan. — Nu sunt ai lui neica Mihai, sunt ai patriarhiei până la Rusciuc, se scuză vodă. — Și de la Rusciuc vin unii, fără să știm noi, spre neica Mihai și alții în simbria noastră, cu caii noștri spre noi. Poștele sunt ale domniei. Întrebarea este: neica Mihai știe ce scrisori vin la spătărie? — Hai să aflăm
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îl legau mai multe amintiri frumoase decât de Ștefan al lui neica Dinu. Se cutremură la gândul că nenorocirea lui Brâncoveanu ar putea fi mai mare.... Întotdeauna când se fac trădări grave, trădătorul își dă dreptate în baza preceptului „scopul scuză mijloacele”, dar... există și un dar. Constantin Brâncoveanu era fiul surorii sale Stanca și Ștefan Cantacuzino era feciorul lui Dinu, neica Dinu. Stanca, Dinu și Mihai s-au născut la un interval de un an și două, trei luni unul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că nu mi se cuvine, nu sunt vodă... — Iertare, am greșit, așa este. Mare cinste pentru noi, domnia sa marele spătar Mihai Cantacuzinul, ctitor și binefăcător, a pășit pragul bisericii noastre, spuse preotul fericit către cei opt sau nouă credincioși, apoi scuzându-se, reluă: În seara aceasta poporul este dincolo, la mânăstire, arătă el cu mâna în direcția în care era biserica Radu Vodă, este priveghi mare cu vlădica Antim, duceți-vă rogu-vă și domniile voastre. Priveghi mare, cu prinoase multe de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
putea menține în absența unor noi greșeli din partea noastră. Misiunea noastră este să atragem în continuare atenția asupra nihilismului, cruzimii și minciunilor lor. Dacă facem acest lucru, vom obține în cele din urmă sprijinul necesar. Chiar dacă suntem încrezători, aceasta nu scuză mulțumirea de sine. Trebuie să ne susținem cazul chiar și în fața celui mai sever public. Comisia Națională americană pentru atentatele de la 11 septembrie a concluzionat: Bin Laden și teroriștii islamiști cred cu adevărat în ceea ce spun: pentru ei, America este
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
care îl ceruse el însuși, a pretins să publice decrete de emancipare. E prudent să nu admitem fără o verificare mărturiile de satisfacție pe care și le-a oferit guvernul, fie prin înmulțirea telegramelor, fie prin discursul tronului. Cine se scuză se acuză. Ar fi o mare amăgire să se creadă că sunt de-ajuns câteva decrete, câteva articole de lege pentru a transforma dintr-odată o societate viciată în partea sa superioară, apatică în cea inferioară, superstițioasă și ignorantă peste
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fără consimțământul ambelor părți. Să se invoce rațiunea de stat, prea bine, deși ar fi existat o soluție mai puțin brutală și mult mai practică; am indicat-o. Dar nu trebuie invocat un sentiment de afecțiune față de popor pentru a scuza o măsură la fel de vicioasă în formă pe cât e de agresivă în fond. Ar fi fost un lucru curajos să se mărturisească intenția de a ruina și coborî boieria. Decretul din 14 august menține printre țărani patru clase, dintre care primele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aceasta variază cu fiecare cititor. Sau nu variază? Ca și în cazul opoziției binare, mă simt tentată să cercetez implicațiile unor astfel de acte de lectură mai degrabă decît să ocolesc un termen care manifestă destulă atracție spre a-i scuza capcanele pe care le întinde la tot pasul. Dacă punem temei pe ceea ce au scris un mare număr de persoane inteligente, istoria literaturii oferă destule exemple ale evoluției eroului care par să răspundă acestor cerințe morale. Eroii din secolul al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]