4,171 matches
-
imperiului, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În satul Tuzla s-au așezat soldați ucraineni și ruși. Între anii 1843-1845, biserica din sat a fost extinsă și renovată. O nouă biserică, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" a fost sfințită în 1873. Prima școală din sat a fost deschisă la 6 octombrie 1880. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: ""+ Cu voia Tatălui și
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului și din porunca sa a zidit hramul sfântului arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20"". În decursul timpului, edificiul a suferit modificări majore și i s-a adăugat o turlă. Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Inițial, biserica a fost acoperită
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
în apropierea actualei localități Ried din Bavaria, fiind fiul hangiului Urban și a soției sale, Monika Lindl, născută Friedl. El a avut opt frați. A studiat la Colegiul Iezuit St. Salvator din Augsburg și la Dillingen. În 1799 a fost sfințit ca preot romano-catolic și trimis capelan în satul natal. În 1818 a fost scos din parohie, fiind acuzat că periclitează liniștea localității prin angajarea sa în mișcarea Born again (Erweckungsbewegung). El s-a stabilit apoi la Gundremmingen. Acolo, el a
Ignaz Lindl () [Corola-website/Science/318568_a_319897]
-
cetățenilor. Cea mai mare donație pentru această construcție a fost a generalului Ion Georgescu(1884-1956), a soției acestuia, Smaranda, care au donat o sută de mii de lei și cu ajutorul Primăriei Municipiului București.Biserica Sfantul Elefterie cel Nou a fost sfințită de patriarhul Justinian Marina în 29 iunie 1971, în aceeași zi a prăznuirii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Planurile de arhitectură au fost întocmite de profesorul arhitect Constantin Iotzu (1884-1962), iar cele de structură de către inginerul Dumitru Marcu. Biserica a
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
livadă de nuci. În această curte a fost amplasată o troiță înaltă, ce îi reprezintă pe toți cei înmormântați în jurul bisericii până la 1864. În satul Dobrovăț-Moldoveni, lângă primărie, s-a construit o biserică de zid, mai încăpătoare, care a fost sfințită în anul 1998 de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Biserica de lemn din Dobrovăț este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică veche. Potrivit relatării cronicarului Kadar Jozsef, biserica satului a fost construită din lemn în anul 1778, în zona de vest a satului (după toate probabilitățile, în Văceni - n. n.), si a fost sfințită în numele îngerilor păzitori. Are două clopote; pe unul este imprimat portretul Sfintei Maria cu fiul în brațe, iar celălalt are o inscripție cu caractere slavone. Documente aparținând bisericii. Într-un “Proces verbal de inventariere”, din 27 iulie 1973, întocmit de
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
pe colonete; după un chenar de panglică în val, se desfășoară ciclul Hristologic, în unele scene remarcându-se decorul arhitectonic. Lângă tâmplă un registru transversal reprezină pe Ioachim și Ana, Zaharia și Elisabeta, ș.a. Pe suprafața pereților vertical sunt redați: Sfinți militari; doctorii fără arginți; în centrul peretului nord impunându-se chipurile împăraților bizantini Constantin și Elena. Pilda fecioarelor, de pe vest, a fost sacrificată prin tăierea peretelui. Tâmpla cuprinde cele trei faze: Răstignirea, într-un impresionant decor arhitectonic; proorocii, în medalioane
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
această comună depinde administrativ satul Prevoroche. Localitatea Tărășeni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu a zidit în satul Mânăstioara (Siret) o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie. Această a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul a înzestrat biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
martie 1785, administrația Bucovinei a oferit terenul la un număr de 18 familii de ruteni, care s-au mutat din satul Bălcăuți. În anul 1807 s-a construit în sat o biserică de lemn cu hramul "Sf. Vasile", aceasta fiind sfințită la 1/14 ianuarie 1808. Prima școală din sat a fost înființată la 19 octombrie 1884. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Corcești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
piatră al marelui povestitor Mihail Sadoveanu, care a descris în opera sa Hanul Ancuței. Bustul a fost realizat de sculptorul romașcan Florin Zaharescu, dezvelit la 10 noiembrie 2002 în prezența ministrului culturii și cultelor, acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu și sfințit de PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Cu această ocazie, a avut loc o expoziție de produse culinare cu specific moldovenesc și un concert susținut de orchestra "Rapsozii Botoșanilor". Cu tot cu soclul, bustul are o înălțime de 4.5 m.
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
activitate culturală religioasă susținută. Primul pas a fost întâlnirea cu elevii Șc. Nr. 9 Ploiești, astăzi „Rareș Vodă”. Fiind introdusă religia în școli, preotul a susținut (gratuit) ore de religie. A participat la deschiderea și închiderea anului școlar și a sfințit școala. A participat și la alte evenimente inițiate de școală. Cu un sobor de preoți a oficiat slujba de sfințire a școlii, după renovarea acesteia. Soția preotului, Elena Nicolae, fiind învățătoare la această școala, a organizat în fiecare an serbări
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
, comuna Ponoarele, județul Mehedinți, a fost construită în 1766 . Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată și sfințită în anul 1851 pe ruinele altei biserici. Se spune că prima biserică a fost ridicată de călugărul Nicodim. După Catagrafia din 1840 biserica a fost ridicată în 1695 de Pârvu Buce, Radu Răduică, Ilaș Curuiuc și Miloș Crăciunescu. După Radu
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
arhivă surprind în 1751, cu ocazia vizitei canonice a epicopului de Muncaci Manuel Mihail Olsavszky, o biserică de lemn în stare bună, acoperită cu șindrilă, având turn cu două clopote și încuietoare de lemn. Nu se știa de cine fusese sfințită dar antimisul era binecuvântat de episcopul Ghenadie Bizanczy (1716-1733) de Muncaci. Cei doi preoți, Toader Petric și Toader Pintye, amândoi sfințiți de episcopul Dositei Teodorovici (1718-1733) al Maramureșului, locuiau în propiile lor gospodării. O descriere mai clară a vechii biserici
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
bună, acoperită cu șindrilă, având turn cu două clopote și încuietoare de lemn. Nu se știa de cine fusese sfințită dar antimisul era binecuvântat de episcopul Ghenadie Bizanczy (1716-1733) de Muncaci. Cei doi preoți, Toader Petric și Toader Pintye, amândoi sfințiți de episcopul Dositei Teodorovici (1718-1733) al Maramureșului, locuiau în propiile lor gospodării. O descriere mai clară a vechii biserici, așa cum arăta înaintea transformărilor de după 1863, este surprinsă în manuscrisul preotului Nicolae Doroș, preluată dintr-un inventar vechi. "„Astfel și poporul
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
s-au stabilit în perioada 1756-1773, apoi alte 10 familii în 1778). În anul 1774, satul Drăgoiești avea 47 de familii de țărani. Biserica de lemn din Drăgoiești a fost construită între anii 1816-1819 cu cheltuiala sătenilor. Ea a fost sfințită în 1821 de către episcopul Daniil Vlahovici al Bucovinei (1789-1822). Lăcașul de cult a fost dotat cu un nou iconostas în 1829, care a fost înlocuit în 1865 cu un altul mai nou, care a fost pictat în anul 1869. După cum
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
cult are mobilier sculptat din lemn de stejar. Pictura pereților interiori a fost realizată în tehnica frescă de către pictorul Mircea Dascălu din Fălticeni. Pridvorul a fost construit în anul 2011. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Lămășeni I a fost sfințită la 31 iulie 2011 de către arhiepiscopul Pimen, împreună cu un sobor de 20 de preoți și diaconi (printre care și preotul Constantin Patrolea, protopop al Protopopiatului Fălticeni), în prezența unui număr foarte mare de credincioși. Slujba religioasă s-a oficiat pe
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
fost finalizată construcția noii biserici parohiale (cu hramul "Nașterea Maicii Domnului"), care a preluat această funcțiune de la vechea biserică de lemn. Astăzi, biserica de lemn are rolul de capelă și de muzeu. După terminarea construcției, lăcașul de cult a fost sfințit la 26 octombrie/8 noiembrie 1908 (de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril) de către arhimandritul Teofil Pătraș, egumenul Mănăstirii Putna și delegat al IPS Vladimir de Repta, mitropolitul Bucovinei și Dalmației. Inițial, biserica a fost acoperită cu țiglă roșie, în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
Maria Luiza a părăsit Franța, pentru a se căsătorii cu Carol al II-lea, ea a însoțit-o până la Orléans. Înclinațiile homosexuale ale soțului său erau binecunoscute la curte. Ea a spus că el avea nevoie de "mătănii și medalii sfințite în locurile potrivite, pentru a-și îndeplinii îndatoririle conjugale" cu ea. Elisabeth Charlotte a obiectat în fața sumelor cheltuite, pentru favoriții lui și a influenței lor asupra soțului, pentru a se îmbogății." Aș putea suporta dacă "Monsieur" ar cheltui banii la
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului () [Corola-website/Science/321081_a_322410]
-
alcătuit din următoarele 2 obiective: Biserica din Horodniceni a fost construită în anul 1539 de către marele vistiernic Mateiaș. Lăcașul de cult a fost ridicat în satul Horodniceni, aflat la o distanță de 16 km de orașul Suceava și a fost sfințit la data de 8 noiembrie 7047 (1539), ""în zilele lui chir Teofan, mitropolit al Sucevei"". Cercetările arheologice efectuate între anii 1998-2001 au scos la iveală faptul că biserica ctitorită de vistiernicul Mateiaș este prima construcție ridicată în zonă, pe un
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
de lemn. Aceasta a ars într-un incendiu , într-un ajun de Crăciun. Între anii 1906-1911 în satul Cajvana a fost construită o biserică nouă, de zid, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. Noul lăcaș de cult a fost sfințit în anul 1911. Biserica are dimensiuni impunătoare (o înălțime de 30 metri) și cinci turle, circulând pe plan local zvonuri că proiectul actualei biserici ar fi fost făcut pentru Catedrala ortodoxă din Cernăuți, dar primarul din Cajvana a cumpărat proiectul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Un pomelnic-triptic copiat în anul 1838 de diaconul Teofil cuprinde informații cu privire la sfințirea bisericii: ""A căruia (biserică) este hramul mai marilor voievozi și îngerilor Mihail și Gavril s-au sfințit
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Un pomelnic-triptic copiat în anul 1838 de diaconul Teofil cuprinde informații cu privire la sfințirea bisericii: ""A căruia (biserică) este hramul mai marilor voievozi și îngerilor Mihail și Gavril s-au sfințit cu voia și blagoslovenia preasfințitului arhiepiscop Dosofteiu de Rădăuți, care sfântă biserică au luat sfârșit ca zidire la anii 1780 septembrie 8"". Conform însemnărilor de pe pomelnic-diptic, biserica s-a deteriorat în timp, fiind reclădită în anul 1861. Cu această ocazie
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
să sprijine această ipoteză. Cert este că biserica era gata la 18 octombrie 1614 când ctitorul i-a făcut prima danie de sate, menționându-se în acel document că ""am început și am făcut biserică și mănăstire ... care s-au sfințit întru pomenire sfinților întru tot lăudaților apostoli de frunte întâi șăzători Petru și Pavel și altor sfinți apostoli"". Documentele și cronicile aduc precizarea că evenimentele de la sfârșitul primei domnii a lui Tomșa nu i-au permis domnitorului să finalizeze întreg
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
cu țigani și cu vii și cu alte felurite miluiri"". Ștefan Tomșa făcea mănăstirii noi danii și întăriri de proprietăți într-un document din 25 iunie 1623 în care declara că a finalizat mănăstirea și biserica ""care s-a și sfințit în numele sfinților, preaslăviților și întâilor stătători și apostoli de frunte Petru și Pavel"". Letopisețul lui Miron Costin precizează că Mănăstirea Solca a fost finalizată de construit în 1622. După vorbele cronicarului, ""și cît s-au mîntuitŭ de împărățiie, s-au
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]