5,527 matches
-
grupului de referință constă în faptul că el nu interpretează numai sentimentele de insatisfacție, precaritate sau nedreptate între membrii grupului, pentru că adeseori raportarea la ceilalți conduce la o "stare de relativă satisfacție"29. Urmându-l pe Merton (și pe ceilalți sociologi care au tratat despre subiect)30, W. G. Runciman a analizat relația dintre percepțiile subiective ale inegalităților sociale și condițiile sociale obiective care provocau atât inegalitățile respective, cât și sentimentele subiective de dezavantaj și tratament injust, sau reacțiile de revoltă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
definiții date vieții, "zoé, care exprima simplul fapt de a trăi, comun tuturor ființelor vii (animale, oameni, zei), și bios, care însemna forma sau materia de a trăi proprie unui individ sau grup"13. Forma de viață exprimă ceea ce noi sociologii am numi stil de viață, adică ceva ce nu ar putea fi izolat de ceva care s-ar numi viață nudă. Faptul de a trăi reprezintă modul de a trăi, adică o opțiune între posibilități de a trăi. Din acest
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lumi trece", pentru că nu-și asumă - ceea ce sociologii interbelici făceau - problema salvării, în termeni de "contribuția la binele public" care trebuie lăsată. Există, după Foucault, trei forme de restituire: redescoperire, reactualizare și reîntoarcere 22. Ce se poate redescoperi în opera sociologilor din perioada interbelică, înțelegând prin redescoperire operațiunea de a face perceptibilă o figură care a devenit neclară sau a dispărut, pornind de la formele actuale ale cunoașterii? Poate fi discursul sociologiei interbelice reactualizat, adică să fie reintrodus într-un domeniu de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
datorită integrării sale în ideologii politice diferite, conceptul de justiție socială dă naștere la abordări diferite ale dreptății, dintre care "cele privind calitățile, meritele, drepturile, egalitatea resurselor, egalitatea șanselor, nevoile și inegalitatea funcțională par să fie cele mai relevante pentru sociologi"1. Teoria echității și contractul psihologic Pentru ca justiția socială să determine coeziunea indivizilor la nivel societal este dezirabil să fie atent analizate modalitățile de recunoaștere și recompensare a meritelor. Principiul meritocrației vizează aspectele legate de criteriile după care sunt selectate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Gianni Vattimo, exponent al postmodernismului, se consideră catolic, dar este gratulat de René Girard drept numai "catolic de cafea"2. Girard, practicant al unei antropologii filosofice centrate pe sacru, se consideră la rândul său (bun) catolic 3. Bryan Wilson este sociolog al religiei (apropiat de filosofia practică), motiv pentru care, din rațiuni de deontologie, nu-și declară apartenența religioasă. John Hick, filosof de orientare analitică preocupat de religie, e adeptul unui pluralism religios ce valorizează curente ale înțelepciunii orientale. Alăturarea ideilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
consolidat timp de sute de ani în societăți constituite pe identități colective și pe monopolul interpretării simbolice deținut de Biserică, de aceea destrămarea identităților colective reprezintă o provocare pentru creștinul occidental european. Procesul a fost anunțat de filosofi, confirmat de sociologi și poate fi constatat de oricine urmărește viața publică sau expresiile publice ale frământărilor și derutelor unor indivizi. Fără a fi inoperante sau inconsistente, apartenențele naționale, confesionale sau profesionale au devenit laxe și chiar desuete. Relativizarea acestor identități colective nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de intervenție psihosocială și scheme de analiză socio-profesională. Ștefan Ungurean este doctor in sociologie al Universității din București cu o teză legată de teoria conflictului, și conferențiar în cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare de la Universitatea ,,Transilvania" din Brașov. De profesie sociolog, a lucrat la începutul carierei în domeniul urbanismului (,,Proiect" Brașov). A activat și în mediul privat (televiziune, firmă de afaceri). Domeniile sale de competență sunt teoria socială, paradigme sociologice (în special postmodernism) și teoria organizației. A coordonat parteneriate de cercetare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
spațiu și cadru cultural-istoric determinat conferă cea mai coerentă perspectivă de analiză pentru o tipologie socială cu o identitate dinamică. Astfel, abordarea intelectualului "prin lentilele istoriei", ca parte a unui proces istoric în care actorii reinventează tradițiile culturale, așa cum propune sociologul Ron Eyerman 1, reflectă cu cel mai mare grad de acuratețe, imaginea unei categorii sociale, de altfel, destul de greu de definit. Receptat, în sens cultural-elitist ca un desăvârșit creator sau mediator de idei și cultură, intelectualul este totodată actorul implicat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectualul se face "vinovat". Coser remarcă însă și caracterul paradoxal al cadrului instituțional: având, în principiu, rol de mediator al contactului între public și intelectual, mediul de lucru poate fi și poarta (invizibilă) a turnului de fildeș. Pentru secolul XIX, sociologul depistează secta politică, boema și revista de nișă ca zona de înstrăinare a intelectualului din profan 15. Accepțiunea elitistă asupra intelectualului conectează indisolubil cărturarul de produsul activității sale - bunul cultural -, iar dacă intelectualul preia și rolul intelighenției, el va fi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din profan 15. Accepțiunea elitistă asupra intelectualului conectează indisolubil cărturarul de produsul activității sale - bunul cultural -, iar dacă intelectualul preia și rolul intelighenției, el va fi și distribuitorul creațiilor, linia de transmisie către marele public. O astfel de abordare aparține sociologului american Seymour M. Lipset: "I have considered as intellectuals all those who create, distribute, and apply culture, that is, the symbolic world of man, including art, science, and religion" ["Îi consider intelectuali pe cei care creează, distribuie și utilizează cultura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. Chistol, Aurelian, România în anii guvernării liberale Gheorghe Tătărăscu (1934-1937), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007. Ciachir, Dan, Luciditate și nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996. Coser, Lewis, Oameni ai ideilor. Perspectiva unui sociolog, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012. Cristea, Gabriela C., Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001. Diaconu, Mircea A., Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999. Drăgușanul, Ion
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pp. 11-13 4 Dan Ciachir, Luciditate și nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996, p. 154. 5 O sinteză a funcționalismului reprezentat de Emile Durkheim și Talcot Parsons, în Elisabeta Stănciulescu, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. 6 Conform sociologului Pierre Bourdieu, poziția de jos a claselor sociale ocupată de agricultori, muncitori și micii comercianți este exclusă de la participarea la cultura "înaltă" (Pierre Bourdieu, Jean-Claude Passeron, Reproduction in Education, Society and Culture, Sage Publications, Londra, 1977). În ceea ce privește intelectualul societății române
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Humanitas, București, 2007, p. 146. 10 Ibidem, p. 149. 11 Ibidem, p. 153. 12 Pierre Bourdieu, The Field of Cultural Production. Essays on Art and Literature, Columbia University Press, 1993, pp. 112-113. 13 Lewis Coser, Oameni ai ideilor. Perspectiva unui sociolog, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012, p. 39. 14 Ibidem, p. 48 15 Ibidem, p. 52. 16 Seymour Martin Lipset, Political Man. The Social Bases of Politics, Doubleday& Co., New York, 1960, p. 311. 17 Ibidem, p. 312. 18 Ibidem
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
că Luiza era capabilă nu numai să le învețe copii carte, dar și să le conducă localitatea. În casa Luizei Zavloschi se citea presa vremii. Coana Luiza, cum îi spuneau consătenii era abonată la „Lumea” și ca mare admiratoare a sociologului Petre Andrei, se ducea și la conferințele acestuia, la Iași. Budenii, așa cum îi plăcea să-i numească pe consătenii ei, veneau „la Deal” să mai afle ce „spun gazetele”, să ceară un sfat, să-și spună durerile și bucuriile. În
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
crește cu un milion de oameni pe săptămână, iar orașe precum Shanghai sau Săo Paulo aproape explodează, 400 de orașe Însemnate din Întreagalume, dintre care și Detroit, Boston sau Oslo continuă să piardă locuitori. Aceasta Îi obligă pe arhitecți, urbaniști, sociologi, etnologi să investigheze cum funcționează viața Într-un oraș În declin, ceea ce, de fapt, le oferă oportunitatea să pună În discuție ce este orașul contemporan și care e viitorul lui. Arhitectura și urbanismul sunt puse astfel În fațaunui fapt inedit
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
asupra operei de ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. S-ar putea zice - observă Vladimir Streinu - că mai mult decât orice e cronicar al conștiinței sale." Puțin mai încolo, criticul îi definește cu pregnanță arta: "Obiectul artei și al teoriei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
E drept că unele dintre tendințele sociologice sau proiectele de reflecție ale lui Vulcănescu, prin forța lor germinativă și catalizatoare, au reprezentat un fel de idei-stăpîn pentru experiența de gîndire a unor personalități, de-ar fi să numim doar pe sociologii de azi care se revendică de la linia Gusti-Vulcănescu sau, exemplu binecunoscut, pe Noica și rostirea românească, un demers născut din magma sugestiilor atît de profunde venite dinspre Vulcănescu. Mircea Vulcănescu a fost și rămîne, credem, partea simbolică a generației anilor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sensuri. Pentru Mircea Vulcănescu, asemenea semnificații ale spiritualității au fost specifice acelui moment spiritual (1925-1929) cînd are loc o ascensiune a termenului dezbătut asiduu în publicistica vremii și cînd se petrece "identificarea problemei "noii spiritualități" cu problema "tinerei generații""39. Sociologul tinerei generații descifra totodată și un interstițiu subsecvent, consumat între 1930 și 1932: un moment nespiritual în care s-ar fi petrecut o diminuare a importanței pe care o avea spiritualitatea. Rezultatul? Divergențe clar exprimate de vreo trei categorii de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
înfruntă "marea neagră a ocultismului" sau un personaj care luptă împotriva dictaturii opiniei, a religiei majorității 165. Deloc unice, singulare, sensurile noțiunii de intelectual au compus de-a lungul vremii o mistică sui-generis, dar au suferit totodată, cum ar spune sociologul Edgar Morin, și o biodegradabilitate, căci ca orice adevăr și noțiunile sînt erodate de factorul timp166. Definirea noțiunii de intelectual s-a dovedit, tocmai de aceea, dificilă și delicată, și asta în ciuda notelor sale evidente. O stranie imprecizie s-a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Edgar Morin surprinde aici un fenomen subtil: prestația unor gînditori, oricît de abstractă le-ar fi opera, poate să ne dezvăluie o anume formă de complicitate cu politicul (lucrul acesta, să ne amintim, s-a întîmplat și în cazul Heidegger - sociologul francez precizînd că de grands philosophes peuvent être politiquement de grands ânes). Însă pe fundalul descompunerii vulgatei marxiste, Franța avea să fie locul în care începea să se producă tragedia ideilor moderne. E suficient să-i amintim pe Sartre și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
porumbii și înțelepți ca șarpele"). Etica autenticității Se va spune însă că întregul demers de pînă aici este istorie, că mai tot este trecut, că este o istorie care a intrat în arhivă. Mecanismul analizat de Morin în 1981, chiar dacă sociologul nu putea să prevadă marile convulsii de mai tîrziu, petrecute în Estul totalitar, și-a păstrat o mare parte din determinațiile sale esențiale. Cu o existență țesută din complexități și contradicții, intelectualii oscilează între vîrfurile și marginile societății, joacă roluri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul cel mai frecventat în cartea pe care o comentăm, delimitîndu-se onest și elegant de teoriile reducționiste, cele care văd în biopolitică un simulacru rudimentar, o politizare a corpului, ca la sociologul Ferenc Feher, sau o biologizare a politicii, precum la Carl Schmitt, receptînd critic teoriile promovate de Giorgio Agamben, Școala de la Frankfurt, Axel Honnert, Habermas, Viorella Manolache optează pentru un binom recesiv format din viață și politică/putere; așa cum se întîmplă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Viorella Manolache aderă, neîndoielnic, la ideea că perioada 1918-1948 nu poate fi înțeleasă, cum scrie undeva Marius Turda, doar prin lectura lui Cioran, Noica, Eliade sau Nae Ionescu, ci trebuie luat în seamă ceea ce au gîndit atunci, în perioada interbelică, sociologii, medicii, antropologii, biologii, statisticienii și alți specialiști care au pus în ecuație identitatea națională a României Mari. Cea mai controversată teorie promovată de unele personalități din elita românească interbelică a fost, neîndoielnic, aceea a eugenismului. În veacul trecut, observă autoarea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
această față neagră, hidoasă a comunismului, a generat sute de intrări în bazele de date internaționale 27. Puține sunt însă studiile care au tratat alte subiecte ale vieții reproductive a românilor în această perioadă și acestea vin, mai ales, dinspre sociologi. Voi urma, așadar, logica cifrelor și ratelor folosite de aceștia pentru a explica evoluțiile nupțialității și natalității în România acestei perioade. Conform Institutului Național de Statistică în 1930 s-au născut 482.084 de copii. Deci, într-o perioadă în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Adeseori erau publicate interviuri cu personalități ale vieții publice, care, sub "adăpostul" poziției oficiale pe care o dețineau, apelau la declarațiii tranșante, mai mult sau mai puțin subtil amenințătoare, ceea ce exercita o presiune psihică imensă asupra cititoarelor revistei. De exemplu, sociologul M.P., în articolul cu titlul Familia - spațiu al egalității și al afecțiunii (1/1985, p. 11) reamintește că divorțul era străin comunităților românești tradiționale și insistă pe faptul că apariția copiilor constituie, întotdeauna, un liant puternic pentru tânăra familie (atunci când
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]