32,236 matches
-
tineri. Ne țineam de mână. Din când în când ne priveam încântați unul de celălalt. Eram fascinat de ochii ei senini, limpezi, nasul mic. Fanfara cânta, duduind pământul, în urma unui brav colonel, ce luptase împotriva hoardelor fasciste, alături de victorioasa armată sovietică, care ne eliberase, cucerindu-ne. Plimbându-ne de mână ne apucase noaptea. “O să mă certe mătușa!” tot repeta. Poate că, stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, își aducea și ea aminte de scene și mai îndepărtate, ce avuseseră loc în copilăria
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
iubind paradoxul, divers colorate liric, misterioase, nerușinate sau solemne, eseuri strălucitoare. Voi cita integral poemul ROȘU, pentru simplitate, omogenitate și cuprins cât un eseu de 20 de pagini: Culoare roșie,/ steag roșu,/ flamură roșie,/ ouă roșii./ Apoi,/ roșu cardinal,/ roșu sovietic,/ roșu chinezesc/ și...roșu de buze.// De ce, Doamne,/ în ultimul timp/ văd/ numai roșu/ în fața ochilor?/ Ole! Ioan Adrian Trifann-a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii literare, el studiind engleză, franceză, spaniolă, italiană, suedeză și... petrol, gaze, literatură
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului a cuprins avangarda cinematografică franceză, cea de-a doua ediție a abordat avangarda sovietică, ediția a treia s-a ocupat de avangardele germană și olandeză. Artiști: Gherasim Luca, Benjamin Fondane Curator: Igor Mocanu Organizator: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României Gherasim Luca și filmul se cunosc demult. În 1931 realizase, împreună cu Marlene
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A V-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347884_a_349213]
-
asta, săgețile „corbigramei“ țintesc justificat Perestroika și Glasnosti, concepte „neocomuniste“ lansate la Moscova de președintele Mihail Gorbaciov - adică „reconstrucția“ / „reforma Statului Sovietic / U. R. S. S.“, sinonimul perestroikăi / glasnostiului fiind de fapt distrugerea, cum s-a dovedit nu numai în Imperiul Sovietic, ci și în Cehoslovacia, România, Republica Moldova, Ukraina etc.; p. 27); iar ca o concluzie „la acest epigramatic set“: Fără confort, rămas pe zid / Pleșuv, haotic și vulgar, / Acest graffiti-i fără har, / Ca o comandă de partid.» (p. 41); (deteriorarea
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
filmului în perioada de dinainte și de dupa naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului a cuprins avangardă cinematografică franceză, cea de-a doua ediție a abordat avangardă sovietică, ediția a treia s-a ocupat de avangardele germană și olandeză. *** Artiști: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon, Alexandru Solomon Curator: Igor Mocanu Organizatori: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României În numărul din martie 1923, revista
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
Despre acest om, Kostea Kuzmenco, nu s-ar fi vorbit niciodată, întrucât nu i-ar fi adus celebritate nici originea părinților săi din Huși, nici a soției sale născută în Basarabia, nici funcția sa de ofițer în armata Marii Uniuni Sovietice. În Uniunea Sovietică erau ofițeri câtă frunză și iarbă. Deci, Kostea Kuzmenco era un om cu totul obișnuit, anonim, care-și ducea traiul liniștit, împreună cu soția sa, pe pământul Ucrainei. Notorietatea vine când nu te aștepți. În data de 26
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
Kostea Kuzmenco, nu s-ar fi vorbit niciodată, întrucât nu i-ar fi adus celebritate nici originea părinților săi din Huși, nici a soției sale născută în Basarabia, nici funcția sa de ofițer în armata Marii Uniuni Sovietice. În Uniunea Sovietică erau ofițeri câtă frunză și iarbă. Deci, Kostea Kuzmenco era un om cu totul obișnuit, anonim, care-și ducea traiul liniștit, împreună cu soția sa, pe pământul Ucrainei. Notorietatea vine când nu te aștepți. În data de 26 aprilie 1986 era
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
imediat. Dar nu s-au grăbit să dea un comunicat internațional în legătură cu explozia reactorului 4 de la Centrala atomoelectrică de la Cernobâl. Suedezii au scăpat ieftin. Vântul își schimbă direcția, întorcând norul radioactiv spre Ucraina, Rusia, România. Și spre alte țări. Autoritățile sovietice încă nu comunicaseră nimic, așteptau să treacă zilele de sărbătoare de 1 și 2 Mai. Dar la locul dezastrului de la Cernobâl era deja agitație mare. Kostea Kuzmenco primi ordin militar pe data de 28 aprilie să se urce în elicopter
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
nu pot fi durerile cauzate de „anghină pectorală”. „Unde?” răsună o întrebare șugubeață. „În ARLUS” răspund eu. Amândoi se uită mirat la mine. Erau tineri, n-aveau de unde știi. Le-am precizat: „Asociația Română de Strângere a Legăturilor cu Uniunea Sovietică”. O întrebare mută se citea pe toată atitudinea lor. Între timp ditamai aparatul începuse să zbârnâie și simțeam umflarea brățării. Le-am răspuns: „Zăroni susținea că pe acolo iese mâncarea mistuită în stomac” Începuseră să râdă fără măcar să-i gâdil
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
După un timp, altădată în București, seara, când a venit Preda acasă: ,, Ha, ha, ha, să vezi ce-am mai făcut astăzi!...Știi cine a venit la mine, la birou?’ ,, Dacă nu spui, nu știu!”-i-a zis soția. Zice: ,,Ambasadorul sovietic!” După o pauză:,, Cum să vina el să mă întrebe ce am de gând să scriu mai departe în ,,Delirul”? ,, Ți-a pus chiar el întrebarea asta?”-l-a interogat soția.,, Da m-a întrebat direct: Ce aveți dumneavoastră de gând
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceza; cea de-a doua ediție a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică; ediția a treia se ocupă, într-o sesiune unică, de avangardele germană și olandeză. *** Artiști: Eli Lotar, Iosif Berman, Luis Buñuel, Pierre Unik, Darius Milhaud, Alexandru Solomon Curator: Igor Mocanu Organizatori: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României Până
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A III-A: ELI LOTAR ŞI IOSIF BERMAN de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347333_a_348662]
-
marșuri chinuitoare spre Rusia sau Ucraina, își întretăiau drumurile pe pământul fraților de neam de peste Prut. Coloana celor vreo sută de prizonieri, care îl avea comandant, pus de ruși, pe sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă un pumn de apă rece, care avea să le țină și de foame, iar câțiva dintre nefericiți și-au oblojit cu bucăți din cămășile slinoase rănile din
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
urmărit cu atenție ce s-a întâmplat între timp în Afganistan și Pakistan. Regimul Taliban s-a impus și a pus la dispoziție, teritoriul Afganistanului, grupării al-Qaeda. Gruparea a fost înființată și folosită în trecut pentru a lupta împotriva forțelor sovietice. E o grupare puternică și în care îmi pun toate bazele. Toate resursele financiare, materiale și umane de care ți-am pomenit mai sus , le voi pune la dispoziția acestei grupări. Sunt gata să lupt împotriva trădătorilor ce mi-au
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
aviatori la Iași, în Cimitirul Eternitatea unde îmi plăcea să merg și să citesc, silabisind bineînțeles, cuvintele scrise pe pietrele funerare de acolo. Am atins morminte de eroi ruși înmormântați în acest cimitir, cu pală de avion și cu stema sovietică la căpătâi. Fiind curios din fire îmi plăcea să descopăr tot ce era altfel decât... acasă. Știu că mă căuta de multe ori mătușa speriată, pentru că dispăream pur și simplu de prin curtea casei și era cumva uimită de ceea ce
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
ediții complete; se respingea atmosfera moșierească din romanele lui Duiliu Zamfirescu sau Ionel Teodoreanu, dar aceleași ediții complete tipăreau un mare tiraj Turghenief; era acuzată de debusolare și pesimism lirica noastră, dar Esenin circula cu totala sa neatenție la realitățile sovietice; Tolstoi apărea masiv cu toată trena de studii despre el; până și despre Dostoievski se recunoștea a fi un gigant, chiar dacă la început se publica mai cu țârâita și cu mari studii care să-i explice „limitele religioase”. În plus
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
Ceea ce a condus la două culegeri poetice cu totul diferite: și ca verb și ca muzicalitate. Dar nici în proză lucrurile nu stăteau mai prejos. Luăm două exemple, a două romane penibile, care au făcut epocă, critica literară de serviciu sovietică tot pompând în ele merite exemplificatoare pentru genul de literatură dorit de tovarășul Stalin, iar criticile satelite, din țările satelite, continuând ecoul despre omul nou, dorit de comunism, pe care îl prefigurează literatura „prin sarcinile care îi revin”. [6] Da
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
legumea cumpătat la votcă povestindu-ne prin ce furci caudine trecuse. Înțelegeam că fusese groaznic pentru el, și de asta le-a fost milă confraților pe care-i mai avea în conducere, trimițându-l aici să se liniștească prezentând filme sovietice împreună cu celebra Ladânina. Cunoscându-l, însă, bine din scris pe Simonov, eu am făcut impolitețea și l-am întrebat despre reacțiile aceluia față de actul de dictatură ideologică. „Nu-i pasă! - mi-a răspuns omul bându-și necazul - Ce, pe ei
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
lucidă; noi suntem partidul în literatură; deci, normalnâi: Noi răspundem și primul cap care cade e al nostru!”... Atunci am înțeles mai bine cele pe care le-am descris că începeau să se petreacă și la noi. Exemplul măreței uniuni sovietice triumfa. Nu conta că, între excepționale opere de debut cum fuseseră „Pe Donul liniștit” sau „Înfrângere” , era o diferență ca de la cer la pământ cu „Ei au luptat pentru patrie” sau „Tânăra Gardă”, scrise de aceiași autori după ce fuseseră ținuți
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
nu mai convenea celor ajunși la putere. Sau martori sensibili ai entuziasmelor și atrocităților deveniți redutabili cronicari ai haosului postrevoluției cu întregul război civil, dar amuțind când n-au mai găsit aceleași resurse în apăsarea cu care se instala birocrația sovietică; sau alții, dispuși să mintă și să tot caute în jegul spiritual al acesteia chipul omului nou; sau provincialii, regionaliștii demodat-pitorești, consolați cu înalte titluri ale republicilor în limbile cărora scriau; sau generația de după dezgheț, care corespunde oarecum generației mele
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
sociale” care urma cu: Feodor Gladkov „Cimentul”, Boris Pilniak „Volga se varsă-n Caspica”și Boris Gorbatov ”Donbass”(tot hidrocentrale), V. Kocetov „Secretarul raional”, Alex. Serafimovici „Torentul de fier”, Iuri Libedinski „Nașterea unui erou”, N.Pogodin „Orologiul Kremlinului”, Bill-Beloțerkovski „Viața sovietică”, Galina Nikolaeva „Bătălie în marș”, Boris Polevoi „Noi, oamenii sovietici”, Vera Panova „Tovarăși de drum”, cu isonul ținut de poeți ca Gribaciov „Primăvara în colhozul Pobeda”, Tvardovski ” Din zare-n Zare”, Vera Inber „Calea apelor”, Scipaciov „Cântec despre Moskova”. La
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
niște piese de teatru, pentru ca să se sacrifice în marea satisfacție de a scrie „Maestrul și Margareta” ca pe o carte sortită să nu și-o vadă el trecută prin furcile confraților critici, atunci ajungem la hazul jalnic din marea enciclopedie sovietică (și nu al lor, care era bun) în legătură cu Ilf și Petrov: Întrucât litera „I” a apărut în anii '50, textele fiind redactate înainte de moartea lui Stalin, iar litera „P” în anii '60, la „Ilf și Petrov” cuplul umoristic e expediat
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
un timp turma sa, pentru a pleca, vreme de aproape șase luni, în aceste teritorii, lovite de ateismul comunist, pentru a contribui cu puterile sale la renașterea vieții crestine. Dacă Basarabia și Bucovina au fost numai un an sub ocupatie sovietică, Episcopul Nicolae Popovici a observant, remarcat și constatat în Transnistria, urmările, consecințele și efectele devastatoare, pe care le-a făcut comunismul, pe toate planurile, după douăzeci de ani de acțiune meschină, perversă și permanent. De aceea el nu a obosit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
9 Octombrie, ora 9,10, pentru ca la 11 Octombrie să elibereze Clujul, de Ziua Sfântului Filip, iar în seara de 12 Octombrie, Divizia ''Tudor Vladimirescu'' a pătruns în orașul Oradea Mare, dinspre sud-vest, și în cooperare cu Divizia 337 Infanterie Sovietică, l-au curățat de trupele fasciste; a doua, între 14-20 Octombrie și a constat în urmărirea inamicului prin Poarta Someșului și ruperea pozițiilor de apărare din Munții Lăpuș, Mezeș și Făget; în fine, a treia etapă a fost între 21-25
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
Drapelul Tricolor Românesc, deasupra Primăriei Orașului Carei * După ce trupele de la aripa dreaptă a Corpului 2 Armată (D.11.1.D.8 Cavalerie Purtată), printr-o eficace manevră învăluitoare, au obligat pe inamic, amenințat cu încercuirea, să părăsească orașul, Divizia 133 sovietică a intrat în Satu-Mare, astfel că la 25 Octombrie, ora 9,30, Unitățile Române au depășit frontiera Româno-Maghiară, urmărind inamicul înfrânt, începând participarea la eliberarea Ungariei * Comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe AVRAMESCU, în Ordinul de Zi nr.104
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
trimfător în ziua de 9 mai că este o sărbătoare, o zi de eliberare pentru independența patriei, o zi de victorie asupra regimului fascist! Nu putem nega agresiunea Germaniei naziste asupra URSS, dar nu trebuie să negăm nici agresiunea Uniunii Sovietice asupra vecinilor săi. Chiar dacă Rusia insistă tot într-o formă atât de agresivă că cel de-al doilea război mondial a fost început după 22 iunie 1941, pentru a nu fi catalogat ca un stat agresor în privința statelor pe care
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]