347,571 matches
-
al lui Cioran seamănă jalnic cu euforia ce cuprinsese scriitorimea română cînd i s-a "dat voie" să critice stalinismul. Slugă la doi stăpîni nu e o piesă rea... Există o personalitate care simți că exercită asupra ta o atracție specială? Da, Papa. Pe scena asta mare, prezența Papei Ioan Paul al II-lea degajă o energie benefică, liniștitoare. Nu mă pot împiedica să mă gîndesc ce se va întîmpla cînd nu va mai fi. Că este o mare personalitate este
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
tocmai folosirea prepozițiilor și al conjuncțiilor - unde mi se pare că sînt multe noutăți în ediția din 2000, ceea ce dovedește și că în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972 extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e un fenomen cult, observat
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
semnificație aparte a anului respectiv nu justifică alegerea. Prin urmare, există o funcție socială a nostalgiei? Conform definiției lui Boym, nostalgia este un sentiment cu o istorie proprie, un concept cu evoluție în timp, apărut ca rezultat al unei înțelegeri speciale a timpului și spațiului, în urma căreia s-a produs ruptura dintre local și universal. Un veritabil spirit cosmopolit nu poate fi nostalgic. Cineva născut ca cetățean al lumii, nu cu un pașaport eliberat de o țară anume, nu poate fi
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
și universal. Un veritabil spirit cosmopolit nu poate fi nostalgic. Cineva născut ca cetățean al lumii, nu cu un pașaport eliberat de o țară anume, nu poate fi nostalgic. Ești nostalgic atunci cînd simți că locul tău e o nișă specială, diferită și separată de cea a altcuiva, ori universul în sine. Categoric există o legătură între nostalgie și singurătate, pe care Boym din păcate nu o explorează. Teoretic cel puțin, ne îndreptăm cu toții spre o nouă vîrstă a cosmopolitanismului. Epoca
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
fi citit cu plăcere de cei interesați. Deplâng tendința unei mari părți din critica post-structuralistă (nu chiar toată) de a zăpăci cu premeditare. Un eseu critic bun are o intrigă - are surprize care aduc satisfacție intelectuală. Recenziile implică o responsabilitate specială, aceea de a fi drept cu opera, fiindcă ele afectează felul cum această operă e primită. Critica universitară se scrie abia atunci când opera are o valoare recunoscută, așa că această critică poate merge pe drumul ei fără a prejudicia cartea ori
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
la televizor transmisiunea Galei Premiilor UNITER și nu din sala Teatrelor Odeon sau Național, a Operei sau a Sălii Palatului. Ci de pe canapeaua personală, din motive personale, cu aceleași emoții însă. Dezinteresul Televiziunii naționale pentru cultură, pentru teatru în mod special (deși în fruntea instituției se află un regizor de teatru!) a atins apogeul. Plătitul polițelor politice din orgolii mici este la mare preț. Ce vreau să spun: Ion Caramitru, nemaifiind ministrul Culturii, deci omul puterii, nu doar că nu mai
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
bun regizor al stagiunii, nu din cauza vîrstei biologice, cum le place unora să spună, ci pentru că alte exprimări regizorale au fost realmente mai evidente, dacă ar fi să consultăm cronicile, top-urile ș.a.m.d. O împlinire regizorală și spectacologică specială și de un maxim rafinament este Saragosa - 66 de zile al lui Alexandru Dabija, un punct important al stagiunii trecute, care nu se regăsește în nici un fel în palmaresul Galei deși izbînda a fost recunoscută. Perturbări de acest gen, distorsiuni
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
spre aerodromul lor comun și decolînd val-vîrtej. Mărturie auzită de la un intermediar, al cărui nume nu contează. Sigur e că, făcînd armata la aviație la Buzău, la Flotila III Informații apoi și la Turda, Alba Iulia, mă aflam în mediul special în care astfel de vești circulau repede. Așadar, mă gîndeam în ziua de 23 august 1944, ca elev teterist la aviația de navigație, că nemții le-o făcuseră, mitraliind barăcile camarazilor români... Nu mai știu dacă fuseseră și victime. Curios
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
Rezultat al unui proces istoric complicat, puternic marcat de condițiile specifice oferite de evoluția socială și culturală a poporului care o utilizează, varianta literară (cu care se identifică limba oficială) reprezintă în societatea actuală o instituție și beneficiază de atenția specială a autorităților fiind propagată prin școală, codificată prin lucrări academice, apărată sub diverse forme în integritatea normelor stabilite. Ca limbă de stat, limba română literară constituie o preocupare culturală majoră în Republica Moldova, ca și în România. Dar problemele cu care
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
succinte informații morfologice sau semantice (cf. răsărită sf. (Reg.) Floarea-soarelui; comandiróvcă sf. (Rus.) Delegare, trimitere în misiune..., deplasare etc.). Dacă abaterilor de sorginte specific locală, care constituie originalitatea - și valoarea deosebită - a acestui dicționar normativ, li se acordă o atenție specială, nu lipsesc nici dificultățile neregionale, greșelile comune curente (cum sînt: báte vb. (eu, ei) bat; (noi) bátem, nelit. bătém...; imperf. (el) băteá, nelit. băté...; copértă sf. (unei) coperte, copertei; pl. coperte, nu coperți...; sesizá vb. nu sezisa; (eu) sesizez, nelit
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
pe tipuri a dificultăților autorul urmărește ameliorarea într-un mod mai cuprinzător a cunoștințelor de limbă literară: listele propuse au fost gîndite ca modalitate de introducere și fixare, prin repetare și exercițiu, a normelor limbii române literare, acordîndu-se o atenție specială normelor (mai ales lexicale și fonetice) mai des încălcate în spațiul lingvistic basarabean. Întemeiat pe o temeinică cunoaștere a limbii române literare și o profundă înțelegere a problemelor uzului ei în Republica Moldova, Dicționarul de dificultăți ale limbii române se impune
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
acum, la unsprezece ani de cînd regimul comunist, cu instituțiile sale - printre care la loc de cinste figura și cenzura -, s-a prăbușit în mod evident, spune destul de multe lucruri și de dincolo de spațiul artistic și așază într-o lumină specială arta lui Manoliu. Numai după acest exercițiu de un deceniu, pe jumătate anarhic, pe jumătate nesigur, într-o democrație superficială și într-o economie aproape sălbatică, mesajul lui Manoliu poate fi înțeles măcar în parte și acceptat într-o măsură
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
o spumă a lecturilor se verifică suprinzător și tragic în realitatea cotidiană. Joc literar și critică a existenței Comentarii ample ar merita fiecare povestire din volum (s-ar putea scrie o carte despre cartea lui Ștefan Aug. Doinaș). O atenție specială ar merita narațiunea (neterminată, după cum precizează autorul ) T de la Trezor, parabolă esoterică și comică despre cenzură. Protagonistul povestirii, influent sfetnic al unui dictator, este înălțat la rangul de trezorier al tuturor cuvintelor din țară. În această calitate, el organizează și
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
există roman. Construiești cu materialul timpului tău, așa cum au făcut toți autorii care contează, fără să ignori întrebările esențiale ale omului, filosofia și spaimele lui eterne. Orice roman adevărat are diverse paliere de înțelegere. Chiar și cei fără o instrucție specială trebuie să găsească o mînă întinsă, un spațiu în care să se simtă lejer, un nivel pe măsura înțelegerii sale. Romanul trebuie să fie precum viața: o față accesibilă oricui, iar celelalte, cele mai multe, doar celor cu informație, cultură și sensibilitate
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
în cadrul mai larg al transformărilor din perioada 1969-1999. Structura volumului a rămas în mare măsură aceeași: capitolul introductiv e urmat de o parte dedicată gramaticii (fenomenelor de acord, de regim, erorilor în folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor, greșelilor și tendințelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de construcții defectuoase ale frazei), apoi de o parte lexicală, care cuprinde fenomene semantice și stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou și de vorbire familiară, derivate
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
acută a femeii de o intelectualitate glacială care te obseda mult timp după aceea, pînă la mănușile verzi și ele croite dintr-o piele de crocodil. Vera, în timpul vizitelor, invitat de Nichitici, bărbatul ei distins, avea pentru mine o atenție specială, de cînd îi vorbisem despre cele două tablouri de valoare ale casei; mai ales Plata dijmei pe care l-am "pus" și în Galerie în capitolul biografic în care scriu despre , Le repaire des voyous... Numeam astfel, în glumă, musafirii
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
unul dintre, cum să le zicem, sporturile naționale neomologate - scenarita. Vechea teamă sau chiar frică bolnăvicioasă de Securitate și de supraviețuirea ei a dus la ideea că în România totul ar fi programat sau invers că, dacă se întîmplă ceva special, acel ceva are în spate forțe oculte care urmăresc răul țării. După ce se vor da în vileag suficiente dosare de Securitate, cu siguranță că scenarita va suferi o înfrîngere considerabilă. Aceste dosare, puse unul lîngă altul, vor dovedi, sînt convins
Misterele Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16289_a_17614]
-
text este doctorul Jason Posner, interpretat de Ovidiu Niculescu. Din păcate, în aceeași cheie mai sus prezentată. Un cercetător cu mari ambiții și fără scrupule, care face teste cobai chiar și pe fosta lui profesoară presupune totuși un tip mai special, marcat de meserie și de știință. Accentuarea unui coté de "băiat de cartier" mi se pare o îngroșare supărătoare. Ovidiu Niculescu își ratează personajul tocmai din această pricină, din această alunecare exagerată, pe care o acceptă. Nu cred că n-
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
și antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească. Monica Lovinescu ajunsese (chiar dacă nu spune asta în memorii) o instanță supremă a culturii române. În fața ei se înfățișau oameni de valoare marginalizați, dornici să fie repuși în drepturi, dar și "trimiși speciali" care nu urmăreau decât să-i submineze autoritatea morală, incomodă pentru regimul comunist din România. Era ceva să exiști în conștiința Monicăi Lovinescu! Echivala cu o consacrare. După cum dezaprobarea sau ignorarea unui scriitor, să zicem, de către fiica lui Eugen Lovinescu
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
înfăptuiri culturale. D-sa a devenit redactor, în 1963, la fosta Editură pentru Literatură, lucrînd la redacția de folclor, atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor și folcloristică, avînd și bucuria de a publica și o serie specială de folclor inedit care aștepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor-șef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Șora, dîndu-i, prin
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
o parte dintr-un volum mai amplu de publicistică intitulat Il secondo diario minimo, apărut în 1992 (primul jurnal minim a fost publicat în 1963 și a cunoscut un mare succes). Însă "publicistica" despre care vorbesc este una cu totul specială. E făcută după o rețetă: multă ironie, narativizare, pastișare, crearea de fizionomii, descoperirea unor "caractere". Un discurs egal cu sine care se potrivește cu orice fel de subiect. Interesant este că autorul și-a schimbat, după ce au trecut treizeci de
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
autohtone, gîndind la fel de oximoronic-schizoid în vidul filmografic, precum în abundența pompată de odinioară. Se rezolvă astfel automat și numita globalizare. La relansarea filmului (retehnologizat) Mihai Viteazul de Sergiu Nicolaescu, la spectacolul de gală de anul trecut de la Cinema Patria, invitații speciali - avîndu-l în loja centrală pe Ion Iliescu în campanie preelectorală - l-au ascultat mai întîi admirativ pe regizor sugerînd cît se poate de transparent, de pe podium, că el e cel mai bun din lume, apoi, în timpul proiecției, au salutat cu
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
d'amore (Lecții de iubire), Stravaganze (Extravaganțe), Veronica, meretrice e scrittora (Veronica, prostituată și scriitoare) - premiul Fondi la Pastora. In creația literară a Daciei Maraini poezia a avut și are, după mărturisirea ei, o apariție fulgurantă, în momente izolate, de specială trăire emoțională. Cu toate acestea, prozatoarea a publicat până în prezent șase volume de versuri care n-au trecut neobservate de către specialiști și cititori: Crudeltà all'aria aperta (Cruzime în aer liber), Donne mie (Dragi femei), Mangiami pure (N-ai decât
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
început să lucrezi la el? Nu. Așa cum se scrie și în postfața cărții, romanul a pornit de la găsirea unui vechi tablou de familie, un portret din secolul al XVIII-lea foarte ciudat, pentru că infățișa o femeie aristocrată, cu o expresie specială pe chip și care ținea în mână o foaie albă de hârtie. Atunci am aflat povestea acestei femei și mi s-a părut interesantă. Deseori mie mi se întâmplă ceea ce spunea Pirandello: nu eu sunt cea care îmi aleg personajele
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
boală, avînd astm, și un comunist înfocat, onest, sincer... Tresar în odaia lui de burlac de pe Gabroveni, cu urechea ațintită undeva de unde pare să vină rîcîitul insistent... A. mă liniștește numaidecît: Sunt porumbeii!" zice și îi cheamă cu un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie perfect întinsă. Apar blînzi, fără să se ferească, oprindu-se la picioarele noastre și ciugulind iute fărîmiturile de pîine. Sub pat
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]