3,995 matches
-
Și-a scos ranița, o vechitură, și-a îndreptat spatele, și-a dat pălăria pe ceafă. Surîzînd și cu brațele deschise, în timp ce venea spre mine, m-a strigat pe nume. Nu i-am răspuns. Neîndrăznind să fug, m-am ghemuit, speriat, la apropierea lui. „Nu-l cunoști?”, m-a întrebat, mirată, mama. Am clătinat din cap că nu. „Era prea mic cînd am plecat”, m-a scuzat tata și m-a luat în brațe. Mustața lui mi-a înțepat obrazul. Apoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Suedia. Naivi, ei cred total în literatura propagandistică despre America. Treptat însă, speranțele le sînt spulberate. Ajung în Minnesota, la un conațional plecat cu mulți ani înainte. În locul unui om înstărit, cum și-l imaginau, găsesc un ins sărac și speriat, incapabil să i ajute. Un zbor de cocori în unghi, lung, încheie acest film trist, în care, pentru mine, scena cea mai emoționantă a fost cea a despărțirii eroilor de casă: tăcuți, în colțul ei rămîn un bătrîn și o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
palton, iar în mînă ținea o căciulă de miel, cum nu cred că l-am văzut vreodată. L-a chemat o doamnă, alta decît nevastă-sa. Plecînd, mi-a întins mîna. M-am trezit agitat sau, și mai exact spus, speriat. Pînă acum, am invidiat sau am rîvnit vreodată bunăstarea ori norocul altuia? Niciodată! Aspirația mea e traiul liniștit, sobru, decent. N-am visat și n-am încercat să devin bogat. (Ani spune că nu pot, că nu sînt născut pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
patru ani, însoțit de (zicea) cumnatu-su, cînd, la solicitarea mea (Canada fiind încă, pentru noi, un tărîm exotic), a conferențiat în holul teatrului, a doua oară în iarna lui 1984. Ani susține că în timpul celei de-a doua vizite arăta speriat: „Nu mai era Corneliu de altădată!” O neliniște vecină cu teama am observat și eu, cînd l-am condus la taxi, însă am interpretat-o ca pe reacția unui „străin” care a fost informat de cele ce se întîmplă acum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ieșit și au pornit spre casă. Cînd au ajuns aproape de Cabinet (actualul cămin cultural), care e situat cam la un kilometru mai sus, nașa a simțit că-i lipsește ceva. „Melixină - a tresărit ea -, oare unde am lăsat noi băiatul?” Speriate, s-au întors în mare grabă la crîșmă. Deși treaz, eu continuam să tac chitic, fapt care, ulterior, a fost interpretat ca un semn nu tocmai bun, dînd ocazia pentru avertismente de genul: „Vezi, fii atent ca nu cumva să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
primi cu zîmbet sau indiferență. *„Vocația mea (nerealizată) e - i-am spus lui Cojocaru - aceea de preot care ajută la înălțarea sufletelor”. Cu cîteva minute mai devreme îmi arătase diagnosticul și rețeta date de dr. Radu Grigoriu. E palid, literalmente speriat. Boala îi vine, cred, din faptul că se hrănește într-un fel lipsit de variație: mereu pîrjoale și salam. Insist să și scoată din cap ideea că e sortit suferințelor. „Citește, ieși (iar cînd e nevoie telefonează-mi să ies
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de pe stradă de o volgă neagră în care de cele mai multe ori erau înghesuiți cu genunchiul în fund și ajungeau la sediul Securități în Domnița Anastasia ori în clădirea fostei Vămi a Poștei puternic păzită de la podul Mihai Vodă, atât de speriați, încât nu mai animau niciun fel de sentimente patriotice și recrutările eșuau. Refuzul colaborării cu Securitatea nu-ți poate atrage neplăceri decât vremelnic. În special agenții recrutați deja trebuie să se debaraseze de această rușine, eschivându-se de la întâlnirile, de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vestit critic. Camera respiră, pentru o clipă, altfel. Abia acum vede cu adevărat tabloul. Cupidonul, adică, așa cum Îl presimțise Cosimo. Zâmbește, poate, sau tremură, cu privirea mărită de Încordare. Se mișcă din loc, nu se mai poate stăpâni... Văzuse Cupidonul speriat, surprinzător, de un iepure! Citise de-atâtea ori despre acest tablou... n-ar fi trebuit s-o șocheze. Știa doar, demult, cum apare Cupidon În acest tablou: Înfricoșat de un iepure”... * Într-o dimineață, m-a vizitat prietenul. A sunat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cea În șase colțuri. „S-a trezit la gară. I-a văzut prin fereastră, agitați, nerăbdători, așteptându-l. A mai avut timp să deschidă valiza, să tragă gentuța de mătase. A simțit sub degete cubul, curelele, foșnetul șalului lucios. Atingere speriată, primejdioasă. Furios, aruncase pachetul sub bancă.” Corespondentul meu afirma că descoperise, În aceste rânduri, o afinitate de profunzime cu autorul, ceea ce va numi peste 20 de ani, la citirea noului meu manuscris (Întoarcerea huliganului), „emanciparea de matcă”. Refuzul, adică, al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
albe, albul fierului Încins, Își face acum Primo Levi rugăciunea În fața tatălui meu devenit piatră. Levi a venit, da. A venit anul acesta, la Târgul de carte. Puțini au avut curajul să Înfrunte isteria verii acesteia. Festivitățile s-au chircit, speriate, În Cetatea Eternă. Dar el este aici. Ignorând sfaturile prietenilor, milioane de prieteni ai cărților sale, Primo Levi a venit În cimitirul Ghivat Shaul să-și rostească, din nou, Întrebările În fața pietrei. În fața eroului necunoscut al urgiei de ieri. Aici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de la premisa existenței trupului, care persista oricum. La fel cum rămâne senzația de mâncărime a degetelor și după amputarea piciorului. Mi-am îndreptat de multe ori lumina spre mine ca să mă asigur că exist, dar eram cu ochii pe fată, speriat să nu o pierd. M-am auzit confirmându-mi cu voce tare că trupul meu exista încă. Dacă el înceta să existe, mai rămânea sufletul. Ar fi bine să mă calmez. Dacă durerea provocată de rană n-o să înceteze, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pericole potențiale. Deși nu sunt puține cazurile în care migranții consideră că sunt în siguranță în părăseli, mare parte au trecut printr-o perioadă de adaptare la noua realitate. „Când am fost prima dată într-o părăseală, am fost foarte speriat. Erau acolo nigerieni, marocani, de toate. Dar după aia m-am obișnuit, dar [totuși] am vrut să plec de acolo.”15 În această perioadă inițială, sursele de risc sunt multiple. În primul rând, migranții trebuie să se protejeze de riscurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele „chipuri și suflete” încondeiate de C. sunt de un maniheism
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
și de subiectivitatea copilului care percepe în acest fel. Un copil cu siguranță de sine, cu un bun atașament, cu sentimentul că este valorizat și iubit de ceilalți, va trece mai ușor chiar și printr-o situație real-traumatică. Un copil speriat, mereu în alertă datorită simțământului că trăiește într-o lume amenințătoare (sentiment ce poate fi generat de o familie care nu-l protejează) va reacționa chiar și la evenimente mai puțin dramatice ca și când ar fi sfârșitul lumii. Consecutiv evenimentelor traumatice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-și caute răspunsuri singur. Dintre sfaturile utile adulților, ce pot fi elemente de bază ale unei campanii educative cu scop de prevenire a abuzului sexual al copilului, Mich Withman (1999) formulează: NU vă panicați, nu exagerați cu reacțiile; copilul este speriat și are nevoie de ajutor, iar panica pe care o manifestați îl poate face să-și retragă cuvintele; NU forțați copilul să vă spună și nu-l forțați nici să ascundă abuzul, față de anumite persoane. Lăsați-l să dezvăluie în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ați mai întâlnit acolo? S. Ț.: În celula de la Securitate în care am stat a mai venit unul, din satul Hurduci, județul Vaslui. Îl chema Mardare Dumitru 5 și când a intrat avea o bucată de pâine subțioară, se uita speriat și mi-am dat seama că are niște "tranzistori arși". L-am întrebat pe nea Mitică pentru ce l-au adus aici și mi-a zis că pentru niște prostii. Nu plătise impozitul și i-au pus sechestru pe butoiul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dus la Securitate, pe Bulevardul Copou, lângă Casa Armatei, ulterior Trustul de Construcții Iași. Acolo, împreună cu colegii din AFDPR, am montat o placă memorială în memoria celor bătuți și maltratați de organele Securității statului. Am coborât din mașină, eram copil speriat, și au început să mă lovească, așa tam-nisam, fără niciun fel de introducere. Eu m-am așezat jos să mă apăr de lovituri iar ei țipau "scoală banditule!" și m-au băgat într-o cămăruță cu lumină peste tot, și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
coseam noi acolo, a venit un roi de bondari mari, bărzăuni, gărgăuni negri și pe unul dintre cai, pe cel legat în dreapta căruții, s-au așezat puzderie din insectele astea. L-au înțepat de a început să-i curgă sânge. Speriat sau poate de durere, calul s-a cabrat, s-a ridicat pe picioarele din spate, iar cu cele din față a căzut în coșul căruții. Farcaș a apucat automatul și a început să-l lovească în cap, pe unde apuca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și care nemulțumesc guvernul al cărui mesager era. La 8 septembrie 1864 adună 6.000 de țărani și pleacă în fruntea lor la Ruginoasa, unde „Vodă Cuza ascultă cu voie, fără voie, discursuri și ovatiuni care nu-i făceau trebuința Speriat, exasperat, M. Kogălniceanu trimite la 21 noiembrie 1864, comisarului său, telegrama: „Cunoscând și apreciind concursul ce ați binevoit a da în aplicația legii rurale, am onoare a vă exprima deplină mulțumire din partea guvernului și a vă încunoștința că, această lege
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se întâlnesc în portul New York și care trag salve de onoare. Aceste referiri militare revin destul de frecvent (și sunt poate anunțate la început de defilarea pe culoarele vasului a orchestrei vasului al cărei mers în rând, este perceput de către Karl, speriat, ca un zăngănit de arme). Toate aceste serii de imagini sunt puse în serviciul unei fantasme de ordine și de disciplină, care îl atrag oarecum pe tânărul Karl în căutarea unei ordini cvasi-militare pentru a i se supune pe deplin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atitudine periculos de ușuratică, provenită din neînțelegerea de către liderul chinez a implicațiilor unui război nuclear, din moment ce el considera armele nucleare niște „tigri de hârtie”; chinezii vor răspunde că era vorba doar despre o metaforă menită să alunge teama celor prea speriați de amenințarea unui război nuclear. Considerăm că este utilă reproducerea acestui pasaj, așa cum a fost redat de istoricul rus B.T. Kulik în cartea consacrată evoluției conflictului sovieto-chinez: „S-ar putea presupune câte victime omenești ar produce un viitor război? E
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
umflă și se desprinde. Ființa asta nouă, balonul, se ridică ușurel până în dreptul ochilor tăi uluiți. Și, da, nu e cu nimic diferit de cele din copilărie, cu infinite sclipiri colorate. Și pocnetul mic, autodistrugător, ca de inimă de căprioară speriată, e la fel de încântător. Iată ce nu s-a spus în reclama la Mr. Proper. Nu mă pot abține: o povestioară despre cititul în toaletă. Abia ce apăruse Lolita la noi (cu acea copertă oribilă). Încântată, i-am împrumutat-o unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
devine dintr-o dată nerăbdător și cu un gest larg închide ședința mulțumindu-le pentru participare. În drum spre bucătărie aude vocea pilotului care îi invită să ia loc deoarece vor trece printr-o zonă de turbulențe. John se așază, ușor speriat, pe primul fotoliu pe care îl întâlnește, provocând un zâmbet secretarei sale, rătăcită pe undeva prin coada avionului și care îi cunoștea răul de avion. Într-adevăr parametrii climatici din exterior indicau intrarea într-o furtună, dar în același timp
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de rând, pentru românul din România? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu cred că răspunsul complet la această întrebare nu-l vom putea afla la 1 ianuarie 2007, pentru că beneficiile nu se vor vedea dintr-odată. Realizator: Cred că oamenii sunt mai mult speriați decât se bucură de această integrare. Mihai-Răzvan Ungureanu: Mai curând, datorită faptului că UE este încă o mare necunoscută pentru mulți dintre cei care astăzi vorbesc sau gândesc european. Este un paradox. Realizator: De ce este o necunoscută, domnule ministru? Mihai-Răzvan
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
județul respectiv, că avea o mulțime de slujitori-corhănitori care transformau mii de metri cubi de păduri în locuri cu verdeață și cu cioturi rânjind sfidătoare către uluirea și scrâșnirea de dinți a localnicilor. -O nebuneală întreagă, mi-a zis el speriat - oare ce dracu să însemne ? -Nimic, i-am zis. Stai liniștit - e din cauza caniculei și rarefierii ozonului, coroborate și cu faptul că ai trăit prea adânc pregătirile pentru alegeri în PSD, deși, la tine, ca psiholog, ar trebui ca manifestările
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]