4,031 matches
-
politic al clanurilor universitare În urmă cu zece ani citeam un studiu care purta titlul: „On trusting more and contracting less” („Să ne încredem mai mult și să contractăm mai puțin”). Studiul aparținea eticienei americane Annette Baier. Am ridicat din sprâncene: îi convine să vorbească așa dinspre o societate excesiv de contractualistă. Dar noi cei mai niciodată astfel, ce putem face? Acum 5 ani am făcut o evaluare a unui colegiu cu finanțare americană în Kosovo. Eram în tandem cu o persoană
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de unde băiatul a țâșnit pe ușă. După Bejan, muzica a predat-o colonelul Popescu care, în materie de severitate, era opusul predecesorului său. Nimeni nu îndrăznea să crâcnească la ora sa. Era de ajuns un semn din ochi sau din sprânceană ca să fii imediat poftit la tablă. O singură întrebare și urma un trei în catalog. Colonelul i-a învățat pe copii un cântec bulgăresc: Șumi Marița. O, cărvavena, Place vdovița Liutoranena, Marș, marș, Zghenerala naș... Orele de desen le ținea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
voi o bucată de cozonac. Intra în clasă într-un halat cu cordon care-i da o înfățișare cilindrică de butelie sub care se mișca, grăbită, o pereche de piciorușe. Cu o mustață lăsată pe oală, profesorul privea încruntat pe sub sprâncenele zburlite, 172 ținându-și mâinile la spate și răspunzând monosilabic la saluturi. Exclamația ce exprima îndoiala, mânia, uneori chiar veselia profesorului, era alcătuită dintr-o singură silabă: - Hm! MOȘ TĂUTU Deși se numea și Dumitru, lumea îi spunea „moș Tăutu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Julia. Întâmplător a trecut pe acolo rectorul, monseniorul Bacilieri. L-a văzut pe Calabria cu o carte în mâini. L-a întrebat: «Ce așteptați?». Iar el: «Păi, să dau examenul, după cum mi-a spus don Scapini!». Rectorul și-a ridicat sprâncenele și cu o bombăneală de dezaprobare: «Calabria, ar fi bine să frecventați un alt an de liceu!». Giovanni a rămas împietrit, fără a scoate un cuvânt. S-a întors acasă cu capul plecat. Mergea ca un automat, picioarele tremurând și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și l-a iluminat prin discernământul său pentru a interpreta «semnele» lui Dumnezeu în ceea ce privește Opera. Din punct de vedere fizic, părintele Natale era un bărbat voinic și robust, de statură puțin peste medie; ochii gri-obscuri și foarte vii, umbriți de sprâncene dese și negre, o coroană deasă de păr, devenită în etate matură argintie și de obicei acoperit cu o tichie preoțească neagră. Îmbrăca o haină călugărească uzată. La prima vedere, din prima privire, nu-ți inspira simpatie. Chiar și felul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de mici de zahăr ori de cafea. Altă dată a trimis două surori la Banca Italiei să schimbe o nichelină (monedă mică de nichel) în valoare de 20 de bani în altele mai mici. Funcționarul de la ghișeu și-a ridicat sprâncenele, le-a scrutat cu minunăție și, cu un mic zâmbet de compasiune, le-a schimbat moneda. Și dintr-aceste florilegii am putea povesti la nesfârșit. Don Calabria, prin aceste spuse «voletti» voia să încerce umilința și obediența bunelor surori, dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
odăjdiilor, aurul toiegelor și al raclelor cu relicve sfinte, însoțite de distribuirea de monede aruncate din belșug de servitorii pontificali. Dar așa cum se prezenta ținuta de paradă, poporul privea favorabil trecerea regelui pe străzi, cu figura sa plăcută pe care sprîncenele stufoase și mustața groasă nu reușeau să o facă fioroasă. Curajul dovedit la Custozza și pe alte cîmpuri de bătălie și în urma atentatelor eșuate ("Acesta este neprevăzutul meseriei", spunea el blînd) sau trecerea pe la căpătîiul celor atinși de holeră la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
echipă...). "Bine ați venit, domnilor! Vă cunosc personal sau din reputație, și știu că înainte de toate sînteți oameni onești. Nu aș putea spune același lucru (și aici figura Tigrului se preschimba în mască de război japoneză, cu privire tăioasă și sprîncenele ridicate) despre președintele războinic al delegației căreia îi urmați. Dacă aș fi vrut să uzez de dreptul meu, l-aș fi trimis pe acest personaj pînă la frontieră între doi jandarmi, căci nu este permis unui șef de guvern al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
domină, formând un cadru luminos căruia îi corespund cele două panouri ale porții întredeschise de unde apare figura din partea stângă, a cărei înfățișare sporește impresia de stranietate. Ambiguitatea culorii evocă o lume ce pare însuflețită, dar defunctă totodată. Personajul din dreapta, cu sprâncenele, mustața și mâna osificate, un leitmotiv la Dalí, confruntă o Gala viu colorată, surâzătoare și plină de viață. Personajele lui Millet transformă figurile în stânci biomorfice mari și albe, menhire atavice, în Îngerul arhitectonic al lui Millet (1933), iar în
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dragostele tale m-au izgonit; iară acesta nou, vios, ghizdav și frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios este; ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumazii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mâinile ca aripile, degetele ca razele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are." TRADUCERI, APOCRIFE, MEDIEVALITĂȚI ÎNTÎRZIATE, CĂRȚI DE COLPORTAJ O sumedenie de traduceri au circulat încă din a doua
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
înțeles asemănător pentru: miresme, odinioară, norocul, mângâietori. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: o ploaie, moșului, cu dragoste, -i. 7. Explică folosirea virgulei în fragmentul: „sprâncenele, mustățile, barba...”. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare hazlie din timpul vacanței de vară, pe care ai petrecut-o la bunici, la țară. Vei integra în compunere următorul enunț: „Se
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
baci) deprinsese și unele vorbe adânci pe care le spunea cu înțeles la vreme potrivită” * “Nechifor sa arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-era drag când îl vedeam așa, cu mare coraj. Nu-I putea sta nimeni împotrivă... De hoți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dintre "cei mai vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura "îndesată și spătoasă". Trăsăturile morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme”... Noi am refuzat. Ne-am gândit că ne facem pedeapsa și ne vom elibera. Cine mai era printre aceștia 22? Cine erau? Erau elevi din toată țara, aleși cam pe sprânceană... M-am Întâlnit cu doi din ei sâmbăta trecută: cu Octavian Balaban 2 și Constantin Iorgulescu. Unu’ din Sibiu, altul din Mediaș. A mai fost Virgil Maxim, care-a ajuns la Gherla, dup-aceea era unu’ Alupoaie, a murit și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ochii... mergeam unul după altul, amețeai, numai aer nu era, că se ridica praful ăla, da’ ne scoteau să zică ei că ne dau aer. Când se ridica praful ăla, era infernal. Da’ singura mea mângâiere e că, privind pe sub sprâncene, vedeam turlele unei biserici din apropiere și vârfurile unor plopi. Și pe mine asta mă făcea să plâng de emoție... Și după ce am stat la Uranus o perioadă de Încordare, o perioadă de așteptare care a durat cam trei luni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care era hortativă și severă. *M-am întîlnit, în diverse puncte ale orașului, cu tatăl lui B. Nu-i știu vîrsta și nici nu cred că i-aș putea-o aproxima corect. Deși cărunt, e tuns scurt, „ca tinerii”, are sprîncene groase, ochi decolorați, o privire (cînd nu e cuprins de griji) veselă și un zîmbet stereotip, de om mulțumit de sine. Figura, ca și ocupațiile par de evreu, de unde și acea „legendă” care uneori îl avantajează, iar alteori îl dezavantajează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei în prealabil, până deveniseră niște roboți, fără voință proprie, ascultând numai de vocea torționarului șef Țurcanu, iar acesta de ordinul Ministrului de Interne. La Cazimcă tortura de fiecare clipă era administrată de Securitate prin intermediul gardienilor, unelte oarbe alese pe sprânceană, dintre cei cu înclinare spre crimă sadică, recrutați și instruiți în școala ei. Aceștia, în acțiunea lor criminală erau ajutați de niște elemente dezumanizate introduse în celule, este vorba de condamnații la moarte din primul proces al reeducării și neexecutați
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
depistat și i-a adus aici, să-și ispășească păcatele față de poporul muncitor etc. etc”. De altfel și din exprimările ocazionale ale unora din personalul securității, se putea deduce mentalitatea care li se inocula acestor organe de execuție, alese pe sprânceană, dintre cei mai răi și primitivi și fără de orizont. Astfel, un ofițer, care asistase la vizita medicală pe care o făcuse un doctor, lui Costache Oprișan, în pragul morții, adus de Gh. Calciu, la protestele acestuia pentru tratamentul care se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
într-un antreu, care dădea afară, în spatele clădirii. Aici, în această cămăruță am găsit un om îmbrăcat în haine de închisoare, vărgate. Se vedea că le purta de multă vreme. Stătea rezemat de calorifer. L-am recunoscut repede: ochii negri, sprâncene stufoase mari. M-a recunoscut și el. Nu ne văzuserăm de prin 1948. N-a manifestat nici un sentiment. Sergentul care îl păzea n-a zis nimic, n-a făcut nici un semn că n-am avea voie să vorbim între noi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
își ținea coechipierul într-o teroare continuă sub amenințarea strângerii de gât, dacă ațipea, dar de bătut nu s-a bătut. Reeducarea cu toate fazele ei: înfometarea 1958 - 1961, cluburile de „autoanalize”, care apoi erau discutate și completate. Eliberările „pe sprânceană”, hotărâte de foarte sus. Tot procesul acesta se desfășura sub umbra amenințătoare a Piteștiului; când efectuarea unei autoanalize nu era pe placul lui Crăciun din sală se auzea vocea tunătoare a unui torționar: „Dați-l pe mâna mea, domnule colonel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a ERM în cadrul organizației, alături de detalii despre bune practici, domenii slabe și pași necesari pentru asigurarea funcționării ERM, pot să reprezinte adevărate standarde de calitate. Bibliografie capitolul 3 [1] Ghiță Marcel, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004 [2] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern al instituțiilor publice, București, Editura Tribuna Economică, 2004 [3] Ghiță Marcel, Briciu Sorin, coordonatori, Auditul intern, Editura Ulise, Alba Iulia, 2005 [4] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Tribuna Economică, 2004 [3] Ghiță Marcel, Briciu Sorin, coordonatori, Auditul intern, Editura Ulise, Alba Iulia, 2005 [4] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [5] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [6] Ghiță Marcel, Popescu Marin, Auditul intern al instituțiilor publice: teorie și practică, Editura CECCAR, București, 2006 [7] Griffiths Phil, Risk Based Auditing, Gower Publishing Limited, England, 2005 [8
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ICAEW Audit and Assurance Faculty, The Effective Audit Committee: A Chalenging Role, 2001 ICAEW Audit and Assurance Faculty, Audit Committees - A Framework for Assessment, 1997 Bibliografie capitolul 4 [1] Ghiță Marcel, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004 [2] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [3] Steinberg Richard, Bromilow Catherine, Eficiența comitetului de audit, Institutul Fundației de Cercetare a Auditorilor Interni, Sponsorul proiectului John W. Copley, Pricewaterhouse Coopers, ediția a doua, Maitland Avenue, Altamonte
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unei fecioare. În fine, în cele din urmă se arată și fecioara. Numită, deloc întâmplător, Biruința, aceasta are toate atributele unei frumuseți ravisante: "Și așe, îndată o ficioară ghizdavă și frumoasă denainte-ne în picioare stătea, carea cu ochii sigeta, cu sprâncenele arcul încorda, cu fața singe vărsa, cu budzele inima spintica, cu mijlocul viața curma, cu statul morții râdica, cu cuvântul dzilele în cumpănă măsura, cu răspunsul sufletul de la mormânt înturna, iar cu singur numele Biruinții toată frumsețe biruia și covârsiia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]