4,196 matches
-
blocaje, refuzând să renunțe la imaginile dezumanizante despre romi? Care sunt mecanismele administrative și juridice ale statului român ce ar putea să corespundă nevoilor reale ale cetățenilor din România, indiferent de apartenența etnică? Care este gradul de implementare a politicilor statale Într-un mod echitabil, care să nu țină cont de apartenența etnică a unui grup sau altul din societate? Pe scurt, dacă ar fi să măsurăm democrația din prisma respectării drepturilor minorităților, care este gradul de democratizare a societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Dar societatea majoritară românească rămâne În continuare ignorantă și știe prea puține despre acest Întreg proces. Studiul pe care Îl prezentăm Își propune să ofere o perspectivă asupra politicilor publice pentru romii din România, să studieze modul În care instituțiile statale au elaborat măsuri, mai degrabă datorită unor standarde și proceduri impuse de organizațiile internaționale fără de care România nu ar fi intrat În „clubul” statelor democratice, și să analizeze rolul actorilor implicați În procesul de elaborare și implementare a măsurilor publice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de reprezentare ce ar fi dat o forță majoră romilor În societatea românească. De aici și organizarea „tinerilor” În afara structurilor de putere finanțate de către statul român, căci au dorit să-și afirme independența față de politicile de asimilare promovate de structurile statale. „Tinerii romi” au pus bazele primelor structuri ale societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita „autonomă” și cea „integraționistă”: prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În prezent, cu consecințe nefaste asupra unei Mișcări rome unificate și a promovării unei agende comune. La nivel guvernamental, principalele politici pentru romi, În această perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
centrale. Încă de la Începutul anilor ’90, existau divergențe majore Între principalele organizații reprezentative ale romilor. Adoptarea unei politici publice pentru romi ar fi avut de suferit, dacă principalele organizații ale romilor ar fi continuat luptele interne, dând astfel posibilitatea autorităților statale să motiveze neadoptarea unor măsuri prin incapacitatea reprezentanților acestei minorități de a se organiza și de a-și coordona eforturile. Elaborarea unei politici publice pentru romi ar fi fost benefică pentru toate organizațiile ce reprezentau interesele etniei. De aceea, o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
-și atenția spre statele occidentale, erau nevoite să adopte măsuri În toate domeniile, În conformitate cu standardele din Vest, inclusiv În cazul romilor. Transferul de politici În cazul romilor din România a avut un efect benefic, deoarece a dus la crearea instituțiilor statale care să se ocupe de minoritatea romă (În prezent, există Agenția Națională pentru Romi), s-au creat departamente specializate În acele ministere prioritare Însărcinate să trateze problemele romilor În contextul politicilor generale ale guvernului (cum este cazul Ministerului Educației, al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
procesul definirii problemei creează și posibilitatea contextualizării acestor politici, care, deși sunt formal asemănătoare la nivel comunitar-european, În fond, sunt destul de diferite la nivelul național al fiecărui stat În parte și, mai ales, pentru statele ex-comuniste, care nici ca model statal european, nici organizațional și nici funcțional nu sunt asemănătoare cu cele vest-europene, „exportatoare de acquis” (modelul statului fordist sau welfare state). Raportarea politicii la contextul globalizării trebuie privită, În acest caz, mai degrabă prin perspectiva tensiunilor permanente create Între politicile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
statului În sine, față de alți actori internaționali care Îi pot amenința existența, derivă cu necesitate din asigurarea siguranței cetățenilor (Holsti, 1996). Din punctul de vedere al principalei paradigme a domeniului, realismul politic, există relativ puține dubii legate de prioritizarea acțiunilor statale: politica de securitate va fi Întotdeauna privilegiată față de, să spunem, politicile sociale și chiar față de politicile economice. Un om politic care nu pune În topul priorităților sale securitatea națională fie este orbit de interesele proprii, fie este incapabil să Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
demonstrații împotriva misiunii); în special, în Cipru, au fost perioade foarte critice, de instabilitate și pe fundalul extrem de complex-contradictoriu al confruntărilor și cu numeroase riscuri (pentru viața personală și a membrilor familiei sale). Existența pe aceeași insulă a două entități statale separate (una recunoscută internațional și alta nu), cu administrații paralele și în conflict (inclusiv armat), a unor baze militare străine (N.A.T.O), dar și a unor trupe grecești și turcești, la care s-au mai adăugat și forțele O.N.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internațională a actelor ilicite comise de persoanele particulare este aproape inexistentă. Invers, este foarte rar ca persoane particulare să poată să se prevaleze direct pe plan internațional de avantajele ce le sunt conferite de anumite norme de drept internațional, medierea statală fiind indispensabilă"37. Problema examinată are și o dimensiune teoretică generală. Dreptul internațional a fost creat și continuă să existe ca un drept interstatal; este greu, de aceea, să fie extinsă gama subiectelor sale fără a-i modifica profund natura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
realiza la două niveluri: a) individual când este vorba de acte de terorism intern (individual sau în grup) la care se adaugă un element de extraneitate, referitor la autori, victime, locul de executare și locul de producere a efectului. b) statal, atunci când actele respective sunt îndreptate împotriva unui stat. Internaționalizarea terorismului este realizată prin extinderea zonelor sale de acțiune și este însoțită de schimbări calitative majore în privința mijloacelor și metodelor pe care le utilizează. Terorismul, scria Brian M. Jenkins, a sporit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ceea ce se cunoaște în prezent, gruparea teroristă Al-Qaida corespunde întru totul acestei tipologii. Teroriștii caută să atragă atenția lumii asupra existenței lor, încearcă să acrediteze impresia (falsă) a unei forțe capabile să se opună în mod eficace guvernelor și autorităților statale. Terorismul recurge întotdeauna la crime monstruoase, tocmai pentru a induce o cât mai intensă stare psihică de teroare, el combină în mod invariabil teroarea psihică cu violența fizică. Terorismul se manifestă prin variate acte și fapte ilicite, dar ceea ce îi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Hitler, urmate de invazia și ocuparea prin forță, începând cu 28 iunie 1940, a Basarabiei, Nordul Bucovinei și ținutului Herța, împotriva voinței populației din aceste teritorii românești, au reprezentat, în mod clar, o încălcare flagrantă a suveranității, integrității și independenței statale a României, o expresie directă și brutală a "dreptului forței" în relațiile internaționale. Nordul Bucovinei, străvechi teritoriu românesc, nu a făcut obiectul protocolului secret, dar a fost menționat în ultimatul sovietic din 26 iunie 1940. Anexarea acestui teritoriu este un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prezent popoarele din URSS, vor asigura posibilitatea deplinei realizări a dreptului imprescriptibil la libertate și demnitate națională a românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herței. În acest cadru salutăm împlinirea în aceste zile a unui an de la proclamarea suveranității statale de către Parlamentul Republicii Moldova și ne exprimăm sprijinul față de eforturile deosebite care se fac pentru afirmarea reală a drepturilor inalienabile ale tuturor statelor care au suferit consecințe nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov. Chișinău, 28 iunie 1991 Notă: Textul Declarației a fost adoptat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să se aplice 18. Principiul priorității reglementărilor obligatorii ale Uniunii Europene față de dreptul intern face ca actele normative să fie obligatorii nu numai pentru legiuitorul național care nu va mai putea reglementa în sens contrar, dar și pentru celelalte autorități statale, inclusiv pentru judecătorul național, care nu mai poate da o soluție pe baza legii interne, atâta vreme cât există o reglementare la nivel unional. Prin ratificarea Tratatului de aderare, tratatele constitutive ale Uniunii și întreaga reglementare comunitară au devenit parte integrantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
membru nu poate afecta validitatea unui act al Comunității cauza internationale Handelsgellschaft, Rec. 1970). Apare, așadar, o contrarietate între unele prevederi ale Constituției și unele prevederi comunitare; diferențele de statut sunt focalizate asupra aspectelor esențiale: cele care țin de esența statală suveranitatea și independența sunt într-o poziție de excludere a acelora care reprezintă sâmburele Uniunii Europene transferul de competențe, de atribute de suveranitate și jurisdicție de la stat la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este o reuniune de state, o entitate cu caracter suprastatal
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asimetrii nu este greu de stabilit, pentru că alăturarea la un sistem social politic existent pe care îl constituie această organizație suprastatală, presupune o compatibilizare și îndeplinirea unor condiții, fără de care nu se poate produce integrarea în aceasta a noi entități statale; pentru parcurgerea și desăvârșirea acestui proces, România avea în continuare nevoie de sprijin, nu numai de natură financiară, ci și de altă natură, stabilindu-se o serie de facilități și termene de grație pentru executarea unora dintre obligațiile care îi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Într-o succintă analiză conceptuală pe care ne propunem să o realizăm, pornim de la câteva definiții pe care le apreciem ca relevante. Ne vom referi mai întâi la termenul "națiune", ținând seama de faptul că națiunea este considerată baza organizării statale actuale. Națiunea a apărut pe calea luptei popoarelor pentru recunoașterea culturii, istoriei, limbii și identității lor specifice. Conceptul de națiune este preluat din teoriile referitoare la contractul social dezvoltat de revoluția franceză. Sieyes definește națiunea ca fiind o persoană juridică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar statal, influențându-se astfel adoptarea unor măsuri și reglementări interne, armonizate pe plan comunitar. 4.3. S-a avansat în cursul dezbaterilor, în completarea conceptului privind flexisecuritatea, sub cele două componente: flexibilitate și securitate. Astfel, flexibilitatea a fost mai bine definită
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în perspectivă. Este știut că teritoriul unui stat constituie elementul fundamental al structurii sale. În cazul statelor unitare, cum este și România, unitățile administrativ-teritoriale sunt celulele lor organice, liantul care le asigură indivizibilitatea și unitatea. Perioadele istorice caracterizate prin fărâmițare statală, prin putere locală exagerată, aveau ca efect, pe planul organizării statale, statele slabe, incapabile să-și asigure propria dezvoltare, să-și apere suveranitatea, să-și protejeze cetățenii, să conlucreze pe picior de egalitate cu state care depășiseră această fază. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al structurii sale. În cazul statelor unitare, cum este și România, unitățile administrativ-teritoriale sunt celulele lor organice, liantul care le asigură indivizibilitatea și unitatea. Perioadele istorice caracterizate prin fărâmițare statală, prin putere locală exagerată, aveau ca efect, pe planul organizării statale, statele slabe, incapabile să-și asigure propria dezvoltare, să-și apere suveranitatea, să-și protejeze cetățenii, să conlucreze pe picior de egalitate cu state care depășiseră această fază. În plus, în condițiile unei autonomii locale tot mai accentuate, când fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai îndelungat, răspunzând atât unor nevoi prezente, cât și de perspectivă, astfel: 1. Această acțiune este, în primul rând, o problemă de interes național, nu de interes local, motiv pentru care decizia juridică nu poate să aparțină decât autorităților publice statale abilitate, nicidecum vreunei autorități locale, oricare ar fi aceasta. Acestea pot și trebuie să fie consultate, în formele prevăzute de lege, așa cum este consultată și populația din unitățile administrativ-teritoriale în cauză. Decizia însă este întotdeauna a Parlamentului. 2. Acțiunea trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pregătită, urmărindu-se asigurarea, în primul rând, a tuturor condițiilor corespunzătoare (economice, politice, sociale), care să conducă la stabilirea momentului optim al punerii ei în practică. Pregătirea acțiunii, ca și alegerea momentului punerii ei în operă este în sarcina autorităților statale și trebuie să fie fundamentată pe criterii obiective, științifice, pentru a-i conferi credibilitate, susținere și stabilitate în perspectivă. 3. Acțiunile pregătitoare trebuie să se deruleze de jos în sus, pe principii democratice și în totală transparența, să fie amplu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Institutului Român pentru Drepturile Omului; este autor a numeroase și cunoscute lucrări (coordonator și co-autor) la o serie de culegeri, de studii, manuale și articole în domeniul dreptului internațional și al dreptului mediului. 30 Adrian Severin, Identitate europeană identitate național statală, http://www.mdlp.to/ documente/info integrare/romania?si?viit?europei/identitate.htm, accesat 26.11.2006; J. E.Fossum, Identity Politics in the European Union, ARENA Working Papers, WP01/2007, Center for European Studies, University of Olso, http://www.arena
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a asigurat oficiul de interpret de limbă coreeană la nivel înalt și a publicat, în ziare și reviste, mai multe articole și studii având ca teme aspecte politice, istorice și social-culturale din zona Peninsulei Coreene. 1 Este vorba de structuri statale care în dreptul internațional sunt denumite "statele divizate" sau "al națiunilor multisistem" 2 În curs de editare * Ambasador, Doctor în istorie, membru fondator al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (A.A.D.C.R.); membru fondator al Asociației Române de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]