4,158 matches
-
altfel, descoperirea că în multe culturi individul este considerat drept întâlnirea efemeră (pe timpul unei vieți) a unor elemente diverse, dintre care unele i-au preexistat nașterii sale și vor supraviețui morții sale, a îmbogățit și a provocat în același timp structurarea instanțelor personalității, așa cum a fost propusă de Freud. În mod util, se vor putea analiza fenomenele rituale în cadrul unei sociologii a medierilor: dispozitivele rituale funcționează ca medieri necesare acțiunii oamenilor asupra altor oameni. În spatele raporturilor dintre oameni și natură sau
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
că istoria este făcută de oameni, de oamenii de rând și nu de agenți supraumani și suprasociali. Au apărut astfel conceptualizări cum sunt cea a lui Walter Buckley, de morfogeneză, sau societatea activă a lui Amitai Etzioni, sau conceptul de structurare al lui Anthony Giddens (Sztompka, 1994). Câțiva din factorii schimbării sociale sunt analizați, pe scurt, în continuare: mediul natural (resursele naturale), populația (schimbări în mărimea, densitatea, compoziția acesteia), știința și tehnologia, inegalitatea socială, mișcările sociale, politica, economia. Desigur că în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și avize, este anticultural prin definiție. Or, aceste structuri gigantice, inerte și structural represive, n-au fost încă dislocate, nici pe departe, după 1989. De îndepărtarea sau cel puțin de modificarea și diminuarea lor radicală depinde orice progres cultural real. Structurarea și ierarhizarea societății românești a rămas și ea, în esență, aceeași. Fără existența societății civile, democrația și integrarea europeană nu sunt posibile. Supraviețuirea vechilor structuri este, de altfel, o evidență elementară. Fenomenul trebuie subliniat cu insistență, deoarece el explică de ce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a testului se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, adică cât anume reușește subiectul să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen. Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel studia care este relația între strategia de copiere a figurii și performanța mnezică la redarea ei. Testul figurii complexe constă dintr-un model grafic care nu are nici un corespondent real, el constând dintr-un ansamblu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Din punct de vedere al structurii, nu elementele grafice sunt cele care sunt dificile, ci modul lor de relaționare. Figura are la bază un dreptunghi pe baza căruia sunt construite apoi celelalte elemente, dreptunghiul constituie deci elementul de bază al structurării ansamblului. Pornind de la acest cadran central, sunt structurate atât în interior cât și în exterior o serie de elemente grafice ca și: pătrate, dreptunghiuri, cercuri, linii, romburi, puncte etc. Ceea ce rezultă este o structură complexă. Analiza rezultatelor se face în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
elemente grafice ca și: pătrate, dreptunghiuri, cercuri, linii, romburi, puncte etc. Ceea ce rezultă este o structură complexă. Analiza rezultatelor se face în două etape: prima vizează analiza modului în care subiectul a copiat modelul și are ca prim scop analiza structurării perceptive, a modului în care subiectul este capabil să organizeze perceptiv un ansamblu perceptiv complex, iar ce-a de a doua vizează analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă. Proba ne oferă astfel (în prima fază
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că poartă o conversație, un dialog cu ele, ca și cu un interlocutor real. Halucinațiile auditive pot coexista și cu alte tipuri de halucinații în contextul unor psihoze cum este schizofrenia, parafrenia etc. Din punct de vedere al apariției și structurării fenomenului delirant halucinator, în unele cazuri halucinația precede delirul, care se edifică pe acesta, alteori halucinația urmează delirul, fiind un derivat și consecință a unui delir primar. Halucinația auditivă este forma cea mai frecventă de manifestare psihosenzorială. Halucinațiile vizuale sunt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează câmpul de cercetare naratologic, așa cum spune Gerald Prince , la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
felul În care arhitectul poate Învăța despre spațiu Împreună cu copilul, prin dialog și observație. Există multe studii și abordări care Încearcă să fundamenteze o tramă teoretică mai cuprinzătoare asupra relației dintre copii și spațiul construit. Acest articol propune o posibilă structurare a acestor metode de investigare, În două mari categorii, care vor fi exemplificate și discutate pe rând: (A) arta infantilă - reprezentarea spațiului arhitectural de către copii În desene și (B) experimente directe cu copiii, bazate pe dialog și observarea comportamentului lor
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
natural, generat de esența calităților spațiale În relația cu factorii emoționali, copiii neputând fi acuzați de poziții „intelectualiste―. Tocmai faptul că realizarea acestor forme se produce instinctiv, dă valoare rezultatului. Un alt element foarte interesant este apariția unei intenții de structurare a spațiului, de diferențiere spațiotemporală și, implicit, de conexiune spațială. Cele două celule spațiale din acest experiment sunt expresia acestei structurări, iar spațiul de tranziție dintre ele, materializarea conexiunii spațiale. Din analiza spațiilor create de copii nu trebuie trecută cu
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
realizarea acestor forme se produce instinctiv, dă valoare rezultatului. Un alt element foarte interesant este apariția unei intenții de structurare a spațiului, de diferențiere spațiotemporală și, implicit, de conexiune spațială. Cele două celule spațiale din acest experiment sunt expresia acestei structurări, iar spațiul de tranziție dintre ele, materializarea conexiunii spațiale. Din analiza spațiilor create de copii nu trebuie trecută cu vederea nici „infinitatea― spațiului clasei pe verticală, fără Închidere În plan orizontal, clasa fiind un loc public, Însă fără intimitate. În
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
cu prima, în timp ce cea de-a cincea privește în mod specific domeniul autoritar și va fi reluată în următorul paragraf). Acestor prime trei dimensiuni este necesar a adăuga imediat, subliniind importanța, o dimensiune în plus, adesea uitată. Este vorba despre structurarea instituțională pe care regimul o prezintă și care este întotdeauna importantă, în numeroase tranziții, datorită moștenirii, adesea semnificativă, deoarece instituțiile, odată create, și (poate) stabilizate pentru o anumită perioadă de timp, părăsesc noul regim, chiar dacă vorbim despre un regim până
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
complet lipsite de valori. Sunt cazuri în care singura justificare efectivă a regimului este de tip personal, adică aceea de a servi unui anumit lider, susținut eventual de tradiție, dacă acesta nu este monarh aflat la putere pe cale ereditară. 4. Structurarea instituțională. O dimensiune importantă privește structurile politice care sunt create și instituționalizate în regimul nedemocratic. Este vorba de a se vedea dacă și în ce măsură un anumit regim autoritar crează sau, eventual, instituționalizează noi și diferite structuri politice care îl caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
instanță, de la două modele nedemocratice polare cărora le corespund extremele fiecărei dimensiuni. Primul pol poate fi dat de autoritarismul perfect, caracterizat prin: pluralismul accentuat (cu actori importanți), absența ideologiei și a justificării regimului, absența mobilizării și, în consecință, a participării, "structurarea" scăzută a regimului. La polul opus se configurează totalitarismul: absența pluralismului sau a monismului (cu o prezență puternică a partidului unic în poziție dominantă), un alt nivel de ideologizare, de mobilizare participantă, precum și existența diferitelor instituții caracteristice regimului. Între cei
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
gamă de configurații multidimensionale specifice (dacă se ține cont de actori, de ideologie, de mobilizare); instituțiile sunt în mod special prezente și se manifestă prin existența combinațiilor mixte care, de exemplu, pentru alți actori importanți, reflectă lipsa ideologizării, mobilizarea scăzută, structurarea inexistentă. Având în vedere domeniul vast al variațiilor dintre autoritarismul perfect și totalitarism, este oportun a delimita anumite modele considerate importante, indicându-le mai bine caracteristicile. Această abordare lasă de-o parte regimurile tradiționale care vor fi luate în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dimensiunile mai sus amintite, chiar dacă "limitele eronat definite" sunt mai puțin utile pentru a face distincția între diferite autoritarisme. Întorcându-ne la cele patru dimensiuni mai relevante, adică pluralismul politic, gradul și formele de mobilizare, justificarea ideologică a regimului și structurarea regimului, este necesar a fi făcută o precizare. În ce privește pluralismul, nu este relevant doar numărul de actori care constituie așa-zisa coaliție dominantă, dar este important a indica care sunt acești actori și dacă există un lider puternic și ("central
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ordine politico-economică). În schimb, în al doilea caz, obiectivul constă în excluderea realizată prin mijloace de coerciție, demobilizare și restructurare a grupurilor mai importante [ibidem, 74]. În termeni instituționali este vorba, deci, de regimuri care au un considerabil grad de structurare și inovare. Structuri corporative se pot găsi în diferite țări, chiar foarte diferite în ce privește contextul socio-economic. Principalele regimuri civil-militare apărute sunt regimurile birocratic-militare și corporative, exluse sau incluse. În ceea ce privește un al treilea model, statul "birocratic-autoritar" (O'Donnell), a fost subliniată
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
La începutul secolului al XXI-lea, Polonia, Republica Cehă și Ungaria prezentau sisteme de partide relativ structurate, adică relativ stabile din punct de vedere organizatoric; Slovenia a atins, în ultimii ani, și după mai multe alegeri, un anumit grad de structurare, în timp ce Bulgaria și România au sisteme de partide doar parțial structurate pe centru-stânga, moștenitoare, din punct de vedere organizatoric, ale partidului unic. În Bulgaria, mișcarea de tip populist a lui Simeon al Bulgariei a înregistrat, în 2001, un succes electoral
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aparatul de stat care garantează rule of law și responsabilitatea aleșilor, atunci când experiențele de până acum o exclud? [v. Hix și Lord, 1997, cap. 8]. Din punct de vedere teoretic, soluția este cea de a pregăti calea pentru apariția și structurarea (și la nivel supranațional) a calității democrației (rule of law, accountability,responsiveness), alături de valorile "libertate" și "egalitate". Este ceea ce am încercat să facem, gradual, în ultimii ani, și nu este de sperat că faptul se va realiza în anii următori
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
2001). 58 Datele din sondaje și analiza în Diamond (1999: 161 urm.). 59 Aceasta este o definiție simplă a sistemului de partide. Sartori (1995: 53) vede în înlocuirea partidului de masă cu partidul format din notabilități, indicatorul principal al nivelului structurării partinice. 60 Pentru analiza cazurilor din prima democratizare mă refer, în special, la contribuția lui Stephens [în Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992, cap. 4]. 61 Într-o perspectivă parțial diferită, am tratat acest punct și în capitolul 4. A
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
lucrărilor, fiind documentarea. Metoda și rigoarea lui Z., autor de solide biobibliografii - a impus, practic, modelul acestui gen de instrumente de lucru prin Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol (1973) și Vasile Pârvan (1975) -, se regăsesc, potențate de o interpretare și o structurare adecvate, în sinteze monografice și în ediții de anvergură. Studiul Mihail Kogălniceanu istoric (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), micromonografia Mihail Kogălniceanu (1984) și ediția academică dedicată scrierilor istorice reprezintă punctul de plecare obligatoriu al oricărei noi abordări științifice a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
importanța mizei, n-am adoptat nici o poziție (...). Asta a condus la multe ambiguități în grupul nostru. Sînt dezamăgit, de asemenea, deoarece am asistat la dezvoltarea unei adevărate pervertiri, nu a logicii, însă, de o manieră mai generală, a modalităților de structurare a faptelor așa-zis "științifice" pentru a susține teze a priori care nu au nimic de-a face cu o cunoaștere obiectivă...". Cît despre politicienii prezenți în grup, Sauvan nu putea accepta "să-i vadă confundînd sistemul politic și finalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
colective ce constituie mediul înconjurător. Între toate elementele ce trebuie organizate există un singur punct comun: energia solară din care rezultă viața. De aceea ne-am simțit îndemnați să definim în altă parte economicul drept "gestiunea unui patrimoniu energetic și structurarea prin muncă a energiei prin intermediul informației, pentru a o face utilă omului." "Întelegem că economiștii, care sînt primii vizați de astfel de repuneri în discuție, dar mai amenințați decît alții în ceea ce privește confortul lor intelectual, sînt ultimii care admit aceste observații
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vieții. Structurile disipative ale lui Prigogine reprezintă energia care se cheltuiește pentru a crea forme și structuri, matematica lui René Thom e una a morfogenezei; Henri Altan și von Foerster înseamnă principiul "ordinii sau complexificării prin zgomot", adică o altă structurare, iar teoria haosului e și ea o teorie a edificării lucrurilor dincolo de caracterul aparent neregulat al comportamentului lor. Întreaga dezvoltare economică este așa cum a arătat-o atît de bine Schumpeter o mișcare de distrugere creatoare. În cursul predării, încerc să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cel al generalităților abuzive, ci al singularităților și tensiunilor creatoare de limbaje." (Lise Gauvin, 1997) Este vorba, acolo, de a circumscrie niște particularități ale vorbirii din Vaud sau din Valois, de pildă, în mijlocul schemelor culturale și sociale și al unei structurări a realului care ține de micuțul spațiu helvetic, el însuși parcurs de fisurile autonomiei comunitare. O punere în abis francofonă a unei complexități tulburătoare, pe care doar Belgia walonă o mai cunoaște, fără a atinge însă asemenea culmi dramatice. Modulațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]