4,058 matches
-
este foarte generos cu informațiile pe care le oferă în legătură cu viața, trecutul sau însușirile personajelor sale, dar ceea ce surprinde este nota esențială, devine eliptic din dorința de a-l pune pe cititor să reconstruiască sensul operei, ca într-un puzzle. Supremația femeii în căsătorie pare a-i aduce personajului feminin liniștea și fericirea dorite, așa cum demonstrează cel de-al cincilea mariaj, în care a primit 378 David S. Reed, art. cit., p. 75. (trad. n.) 379 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 287
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
știu că ești cuminte;/ La clévete nu voi să iau aminte...”441 Povestirea ei se bazează pe mai multe polarități. Incipitul, care critică invazia fraților cerșetori, este o dovadă că ia în derâdere unele realități sociale. Avem, la început, o supremație masculină (reprezentată prin violul cavalerului), pentru ca apoi să se impună cea feminină (ghicitoarea propusă de femeile de la curte, salvarea oferită de bătrâna care se va transforma într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și spre alte culturi, o înțelepciune prin care dorea să înlăture orice fanatism religios, orice violență privind apartenența la o religie sau alta, deoarece medievalii tindeau să privească unilateral și absolutist diferențele confesionale, de unde și numeroasele războaie purtate pentru impunerea supremației unui cult sau a altuia. Giovanni Boccaccio propune un univers diegetic în care nu se urăște și nu se respinge cu tărie ceea ce este străin de natura sa, de modul său de viață și de gândire, ci este pregătit să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în legătură cu tainele dragostei, dar în final va decide să nu opteze pentru niciun candidat, deoarece nu este hotărâtă. Întrunirea păsărilor seamănă cu un spectacol atent regizat, acest fin amor respectă reguli stricte și-i acordă femeii un rol privilegiat: are supremația asupra principiului masculin și nu este constrânsă de nimic în luarea unei decizii. Criticii au perceput această parte a poemului ca pe o satiră la adresa pretențiilor nobilelor păsări și o lipsă de înțelegere față de păsările din poziții inferioare. 672 și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de dragostea curtenească în spațiul aristocratic favorizează feminizarea îndrăgostitului, înfățișându-l supus, firav, infantil, emotiv, sensibil.725 Donna angelicata rămâne, în general, o victimă, așa după cum apare portretizată în Legenda femeilor virtuoase, pentru că reprezintă un simbol al obedienței, al acceptării supremației masculine, al abordării tăcerii. Donna demonicata va fi mult mai vulcanică, mai pasională, nu va accepta să devină o sacrificată pe altarul orgoliului masculin. Personajul feminin negativ luptă și vociferează, își folosește 720 Ibidem, p. 6. 721 Ibidem, p. 2
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mare țel, ci spectacolul mai puțin impozant al unei mulțimi din care cei mai buni năzuiesc doar spre țeluri private, nu avem voie să uităm că nu spectacolul este cel care contează.“39 Înlocuirea hegemoniei poeziei, artelor și filozofiei cu supremația științei era percepută de Wittgenstein drept un semn indubitabil al declinului. Lumea de după Primul Război Mondial, și încă mai mult cea de după al Doilea Război, îi apărea de aceea drept urâtă, neprietenoasă. Ca un oraș devastat de un taifun, spunea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nobilime. În secolul al XVII-lea aristocrația devenise o forță și reprezenta o amenințare pentru instituția monarhiei. În acest capitol ne propunem să analizăm contextul istoric european, atât din perspectiva oficială, cât și din cea apocrifă. Vom prezenta luptele pentru supremație teritorială, implicarea bisericii și fanatismul religios al maselor mari de oameni care, în numele credinței, puteau fi ușor manipulați. Am ales pentru exemplificare Suedia și Anglia deoarece aceste țări sau confruntat cu transformări ideologice profunde. Un alt motiv al alegerii Suediei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe bătrânul continent se desfășura competiția pentru ocuparea poziției de putere centrală. Spania și Portugalia intraseră în declin economic, Anglia era focalizată pe luptele interne între regaliști și republicani, Olanda se axa pe dobândirea unei poziții fruntașe în ceea ce privea supremația asupra Noilor Teritorii și a comerțului maritim, iar Germania, după Războiul de 100 de ani, era fărâmițată în zeci și zeci de state. Pe un astfel de fundal politic, singurul regat care reușea să controleze atât luptele interne, cât și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
am considerat necesar să prezentăm contextul sociopolitic al secolului al XVII-lea, pentru a ne putea crea o imagine de ansamblu a transformărilor prin care trecea Europa de Vest. Europa de Vest era o societate neomogenă, statele sale fiind marcate de luptele interne pentru supremația la tron. Este cazul Spaniei sau al Germaniei, care, datorită luptelor interne, au fost divizate. Tot atunci în Anglia s-a experimentat o nouă formă de guvernământ: republica. Nu trebuie să uităm de luptele dintre protestanți, catolici și hughenoți și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și spiritual, așa cum o fac bărbații, pentru că aparțin genului feminin, a cărui creier Natura l-a alcătuit din cele mai reci și fragile elemente... Este adevărat că reprezentantele sexului meu se plâng deoarece bărbații încă din momentul creației au uzurpat supremația numai pentru ei, cu toate că am fost creați egali de Natura. De atunci au guvernat tiranic, astfel încât niciodată nu am reușit să fim libere ci, dimpotrivă, am fost din ce în ce mai mult conduse în sclavie, fiind folosite ca niște copii, ca niște nebune
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mic polițist. • De asemenea, într-un mediu în care predomină strategiile bazate pe lipsa de cooperare, strategiile cooperative evoluează totuși dinspre grupurile mici de indivizi care cooperează unii cu alții înspre celelalte grupuri de indivizi, chiar dacă strategiile cooperative nu dețin supremația interacțiunilor dintre ei. Cei care cooperează acumulează puncte mai repede decât cei care trădează. Robert Tirvers (apud Rheingold, 2005, p. 72) consideră că privite cu atenție comportamentele cooperative/cooperante și cele competitive/concurențiale sunt intrinsec legate, adăpostindu-se unul pe
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dorința de a urca și de a acumula, de a domina și de a fi admirat. André Maurois, celebrul scriitor francez, spunea că invidia apare pentru că toți vrem într-un fel sau altul, mărturisit sau nemărturisit afirmarea, recunoașterea, lauda, admirația, supremația (2008). Pare că "oamenii de oriunde caută un ceva misterios care a fost numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
societății. De aici, suprapunerea între frontierele sociale ce separă grupurile sau clasele și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nici o formă, să descrie nici circumstanțele și nici deznodământul fatal al accidentului: doar riscul era previzibil. Tranzitele lui Neptun Neptun (Poseidon la greci) este unul dintre copiii ingurgitați de Saturn. Eliberat de fratele lui, Jupiter, va obține În urma Împărțirii puterii supremația asupra oceanelor, peste care stăpânește Împreună cu soția sa, Amfitrita. Are puterea de a liniști apele, ajută corăbiile pierdute În furtună, dar poate, de asemenea, să și stârnească furtuna. Neptun are un ciclu de 164 de ani, care depășește cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a dispărut și Antichrist ul... Lancea puterii și a destinului nu se mai află în mâinile proprietarilor ei, ci, există prezumția, după s fârșitul celui de al doilea război mondial, s‐ar afla în America. Aceasta ar fi și explicația supremației în lumea de astăzi a S.U .A. 172 ... Dă, spiritismul, magnetismul personal, ezoter ismul... * Steaua Steaua, ziar conservator, cu o apariție de doar 4 numere, (25 martie - 15 aprilie 1893), săptămânal, redacția și administrația la Tipografia Cațafani - Bârlad, scos de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a predestinării, așa cum voiau maniheenii, și atunci determinismul divin ar fi cîntărit greu asupra unui Occident abandonat, fără scăpare, claselor dominante care n-ar fi pregetat să se autoproclame interpreții acestei atotputernicii divine. Sau pelagianismul 6 triumfător ar fi instaurat supremația liberului arbitru și atunci lumea, pradă unei asemenea amenințări, s-ar fi distrus prin anarhie. Vedem însă că Occidentul nu avea de ales (...) Construită ca să aștepte sfîrșitul lumii, societatea Evului Mediu și-a creat, fără să-și dea seama, structurile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cauză, aleg o situație din evantaiul de posibilități, în funcție de nevoile și de aspirațiile lor, dar în concordanță cu necesitatea obiectivă. În contextul analizelor făcute trebuie specificat faptul că problema libertății trebuie privită pe două planuri: ca libertate interioară, dobândită prin supremația rațiunii asupra biologicului, a voinței puternice de a decide direcția de acțiune și de creație a personalității; ca libertate exterioară reală, constând în înfăptuirea și întruparea idealurilor și aspirațiilor care iau forma scopurilor realizate concret într-un bun cultural ce
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
aceleași posibilități obiective, regulile să fie aplicate întotdeauna fără excepții, individul trebuind “să prevadă acțiunea statului și să facă uz de această cunoaștere ca de un dat în alcătuirea propriilor planuri” Unii dintre noi ar fi tentați să creadă că supremația statului de drept ar fi posibilă în orice tip de societate. Nimic mai fals. Numai o societate liberală este compatibilă cu un stat de drept. Restrângerea legislației doar la nivelul legilor formale nu face posibilă funcționarea statului de drept într-
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
omului prin voința sa egoistă a fost preluată și de către Friederich Nietzsche , care pleacă de la premisa că viața este voința de putere. La rându-i, voința spune filosoful, este emoție, în speță, emoția comenzii. Exaltând voința de putere și senzația supremației personale, Nietzsche va ajunge la concluzia că nu există necesitate, ci doar libertate absolută a voinței, pledând, astfel, pentru o libertate umană nelimitată. Un alt moment important al problematicii libertății este alegerea din multitudinea posibilităților devenirii, a acelora care, prin
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de cauză aleg o situație din evantaiul de posibilități , în funcție de nevoile și aspirațiile lor, dar în concordanță cu necesitatea obiectivă. În contextul analizelor noastre trebuie specificat faptul că problema libertății trebuie privită pe două planuri: ca libertate interioară, dobândită prin supremația rațiunii asupra biologicului, a voinței puternice de a decide direcția de acțiune și de creație a personalității; ca libertate exterioară, reală, constând în înfăptuirea și întruparea idealurilor și aspirațiilor care iau forma scopurilor realizate concret într un bun cultural ce
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
conflictuale În epoca modernă, originile statului au fost explicate cu ajutorul modelului juridic: Statul este înființat ca o putere neutră care soluționează conflicte, garantând astfel o conviețuire pașnică. Sunt necesare astfel două condiții: pe de o parte, supremațiape de altă parte, supremația legii trebuie să fie ancorată prin înființarea unei instituții care monopolizează justiția cu dreptul rezervat de a apela la mijloace de violență fizică. Acestei instituții îi revine sarcina de a garanta că deciziile judecătorești se sprijină pe legile existente; de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mare țel, ci spectacolul mai puțin impozant al unei mulțimi din care cei mai buni năzuiesc doar spre țeluri private, nu avem voie să uităm că nu spectacolul este cel care contează.“39 Înlocuirea hegemoniei poeziei, artelor și filozofiei cu supremația științei era percepută de Wittgenstein drept un semn indubitabil al declinului. Lumea de după Primul Război Mondial, și încă mai mult cea de după al Doilea Război, îi apărea de aceea drept urâtă, neprietenoasă. Ca un oraș devastat de un taifun, spunea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la Reuniunea la vârf de la Strasbourg, din octombrie 1997. Consiliul Europei este așadar cea mai veche organizație interguvernamentală și interparlamentară europeană 222 și numără 47 de membri. Orice stat european poate deveni membru al Consiliului cu condiția să accepte principiul supremației legii și să garenteze respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Potrivit articolului 10 al Statutului CE, organele Consiliului sunt Comitetul Miniștrilor și Adunarea Consultativă. Cele două organe sunt asistate de Secretariatul Organizației. Prin decizia Comisiei Permanente a Adunării Consultative din iulie
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
analizării fiecărui tip de experiență națională în procesul de alegere a delegaților în Parlamentul European. Alegerea directă de către cetățeni face din Parlamentul European singura instituție a Uniunii Europene care îi reprezintă pe cetățenii statelor membre, cetățenii europeni. Deficitul de democrație, supremația executivului asupra celorlalte instituții au fost des clamate atât de eurosceptici, cat și de partidele naționaliste de extremă dreaptă, care nu au văzut cu ochi buni construcția comunitară. Alegerea directă a euro deputaților de către popor, conferirea de puteri suplimentare pentru
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
putut constata, diplomația parlamentară poate fi identificată atât ca dimensiune națională, cât și supranațională, unele cercetări contemporane tinzând către supradimensionarea laturii supranaționale, în defavoarea celei naționale. Pe de altă parte, există opinii care susțin mai degrabă complementaritatea celor două dimensiuni, decât supremația uneia dintre ele, considerând că atenția trebuie orientată către cadrul instituțional care organizează dimensiunea parlamentară a diplomației. Chiar dacă nu se poate identifica un model parlamentar pentru organizațiile internaționale, în viitor, modelul Parlamentului European va fi adoptat de organizațiile internaționale, evident
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]