6,772 matches
-
opozi?ie, psihologic fondat?, st? la baza opunerii unor tipuri sociale clar determinate. Voin?a original?, de natur? cvasi organic?, este sursa comunit??îi (Gemeinschaft), unitate de baz? a vie?îi sociale, care se caracterizeaz? prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i prin ritmul activit??ilor agricole ?i artizanale. Exercitarea voin?ei libere cere, dimpotriv?, av�ntul societ??îi (Gesselschaft), �ntr-un cadru urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o mare oper? colectiv?, pe care Universitatea nu era �ns? preg?țiț? s? o recunoasc?. Mediocritatea relativ? a carierelor � sau, cel pu?în, �nt�rzierea cu care ?i-au �mplinit formarea majoritatea durkheimienilor, se l?mure?te �n lumină acestei supuneri fă?? de un scop comun. Dar ea nu ar putea oculta formidabilă reu?it? a echipei, care impune legitimitatea abord?rîi sociologice ansamblului fenomenelor umane [Karady, 1974]. Imperialismul de care a fost acuzat? sociologia a r?spuns �n oarecare m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria francez?, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte totul, comuniunea �n cultul drapelului ?i democra?ia burghez?. [�] Manualele, �ntre celelalte scrieri, au f?cut manifest? puterea de difuzare a acestei doctrine a supunerii, a conformismului ?i a respectului social care a c?p?tat cu anii un credit vast, o mare audien??. Pe cale durkheimian?, ț�mpenia socialist? �?i �mplete?te pasul cu ț�mpenia radical? [�] Durkheim ?i-a �ndeplinit astfel perfect ?i dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
primordiale ale socialului, dar respinge individualismul ?i pozitivismul. El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc? a elementelor componente ?i prefer? s? văd? esen?a socialului nu �n grupul �nsu?i, ci �n �dispozi?iile sociale� (precum instinctul de supunere sau cel de c?utare a recunoa?terii din partea celuilalt) pe care individul le actualizeaz? �n grup: aceste dispozi?îi s�nt instincte socializate care iau �nf??i??ri istorice variate ?i nu pot fi sesizate dec�ț printr?un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1347, către arhiepiscopul de Calacea, în care se precizează că cetatea și Episcopia au fost dărâmate până în temelie, la 1241, canonicii au murit, iar cei puternici ai acestor ținuturi, adică feudalii localnici, i-au luat pământurile. După distrugerea cetății și supunerea teritoriului episcopatului latin din Moldova, Budjek a intrat în Țara Românească, locuită - după însăși scrisoarea papei Grigore al IX-lea din 14 noiembrie 1234 - de români, numiți în textul latin Walati, care țineau ritul grecilor. El nu s-a avântat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Nogai, conduși de viteazul tătar Burunday (Berindei), și probabil că și românii au fost obligați să meargă cu el, bate cumplit pe ruteni, dărâmă cetățile Luțk, Liov și Camenița și obligă pe Daniel și fratele său Vasilco nu numai la supunere, ci să meargă cu oștile lor în contra polonilor. Trecând Vistula, în apropiere de Sandomir, cu direcția Cracovia, trupele mongole au pustiit Polonia timp de trei luni de zile și s-au înapoiat cu o imensă pradă de război prin Lituania
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în vedere pericolul permanent și cum regele: „are de dus împreună cu oștile sale un război aproape necurmat cu păgânii și schismaticii megieși și vecini cu regatul și pământurile lui și mai ales cu niște schismatici, ce s-au abătut de la supunerea datorată bisericii romane”, le acordă tuturor „care s-ar întâmpla să moară în război sau în luptă pentru apărarea credinței catolice în acest regat al Ungariei sau în alte ținuturi sau părți creștine de lângă acest regat sau vecin cu el
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ungariei sau în alte ținuturi sau părți creștine de lângă acest regat sau vecin cu el împotriva pomeniților schismatici și necredincioși, deplina iertare de păcate”. Textul nu are nevoie de comentarii. Oricine poate deduce că schismaticii care s-au abătut de la supunerea datorată Bisericii Romane sunt aceia din Țara Românească și Moldova care l-au bătut pe Carol Robert la Posada și că luptele, care se duceau în interiorul Ungariei și în părțile de lângă acest regat, nu erau decât acelea cu tătarii și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
explicabil. Nicolae Alexandru Basarab se ridicase în anul 1330 alături de tatăl său, Basarab, împotriva pretențiilor de suzeranitate ale lui Carol Robert și rămăsese „in rebellione” de atunci. Arhidiaconul Ioan de Küküllo și varianta din Cronica de la Buda vorbesc de o supunere, îndată după încoronarea regelui în 1342 și expediția împotriva saxonilor din anul 1342, în capitolul De obedientia Alexandri voyvodae Transalpini et valachos transalpinos, Anno 1342 usus, înainte de călătoria în Italia a reginei mame Elisabeta. „Convertirea lui Basarab și a fiului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aflăm, de fapt, în fața unui text care a contopit retragerea lui Bogdan din 1343 cu aceea a colaboratorilor din 1347, așa cum în fraza care urmează vom vedea că sunt descrise amestecat: întâi, independența statului din 1364 și apoi declarația de supunere ca vasal al voievodului ales în Valahia Minoră în 1359. Astfel, evenimentele politice, care s-au petrecut după moartea lui Uzbek han, din primăvara anului 1341, cu turburările interne din Hoarda de Aur provocate de partizanii islamici ai lui Gianibek
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întorcea în Transilvania, scria că, având în vedere încetarea ciumei în Ungaria, încheierea păcii o va face după terminarea treburilor din această provincie românească. În scrisoarea sa către doge, regele se scuza, arătând că l-au rugat „cu smerenie și supunere locuitorii acestei stăpâniri..., pentru a-i cerceta..., cât și din alte pricini întemeiate ce s-au ivit”. Cine erau locuitorii care-l chemaseră? Și care erau pricinile întemeiate de rezolvat la fața locului? Sunt lesne de aflat, dacă urmărim diplomele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lăsat să crească influența Papalității. În 11 august 1357, Inocențiu al IV-lea ceda Coroanei ungare, pe timp de trei ani, veniturile bisericești din întregul regat pentru scoaterea tătarilor din Paratalasia (Moldova de sud) și Dobrogea, precum și continuarea luptelor spre supunerea definitivă a rutenilor, lituanienilor și schismaticilor moldoveni din Valahia Minoră. Eforturile erau perseverente și susținute în vederea grupării tuturor regiunilor locuite de români din cele trei principate sub egida Coroanei ungare, cu scopul de a contrabalansa influența în creștere a Lituaniei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ale regelui sau regatului, când s-au străduit fiecare după puterea lui spre a fi pe placul majestății sale. Dar, Petru, la spatele căruia stătea Bogdan, nici nu se gândi să închine țara Coroanei ungare și să presteze jurământul de supunere lui Ludovic. Victoriile sale din vara anului 1359, obținute pe calea armelor, îi consolidaseră tronul, îi măriseră autoritatea în interior și prestigiul în afară și făcuseră din Moldova reunită cu Valahia Minoră o țară independentă, denumită de acum înainte adesea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
abia eliberat. Prin intermediul lui Iuga, Vitold plănuia o lovitură contra lui Mircea cel Bătrân. În ianuarie 1400, marele maestru al cavalerilor teutoni aflase chiar de la Vitold că o solie a acestuia fusese trimisă la voievodul Țării Românești, ca să-i ceară supunerea. Prinderea lui Iuga Ologul și transportarea lui la Chilia confirmă această informație. Instaurarea lui Alexandru cel Bun pe tron, în ianuarie 1400, de către Mircea cel Bătrân a urmărit, desigur, scoaterea Moldovei din orbita politicii externe polono-lituane și atragerea ei în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lor în Moldova și de aici în Țara tătarilor, pe drumul moldovenesc și pe cel tătărăsc, ambele străjuite până la Tighina și Cetatea Albă de oastea moldovenească. La rândul său, Alexandru cel Bun a confirmat buna sa intenție prin actul de supunere dat, în 12 martie 1402, la Suceava și omagiul personal depus regelui polon, în 1 august 1404, la Camenița. Stăpân autocrator al Moldovei, Valahiei Minore și Paratalasiei, adică al cetăților-porturi de la Dunăre și Marea Neagră, în timp ce Mircea cel Bătrân era domn
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
după restabilirea sa, Mengli-Ghirai scria sultanului mulțumit: „Stăm și așteptăm potrivit condițiilor și angajamentelor pe care le-am încheiat cu (Kediuk) Ahmed pașa, precum că am devenit prietenii prietenilor și dușmanii dușmanilor padișahului”. Cucerirea Caffei de către turci și actul de supunere a lui Mengli-Ghirai față de Marele Padișah, prin care hanul Crimeii se angaja să devină prietenul prietenilor sultanului și dușman dușmanilor săi, au o importanță covârșitoare pentru istoria românilor. Din acest an, Hanatul Crimeii a devenit forța de șoc a Înaltei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în fața vieții. Pace și Bine. Pentru că franciscanii împart cu frații cei mai înstrăinați de societate (exemplul tipic este fratele - Lepros) și durerea, sărăcia sau pomana, dar și învățătura, și speranța. Împart și se împart cu simplitate și firesc, cu mare supunere față de Dumnezeu și sfânta sa creație, fără a fi sclavi ai literei care ucide, dar supuși cu smerenie Duhului Sfânt care îi dă viață. Din primele capitule generale, din 1217 și 1219, rezultă că au fost trimiși franciscani misionari în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
10, 21). Acele mulțimi de femei și bărbați au decis să-și trăiască viața în lumina sfaturilor evanghelice, a fericirilor predicate pe munte (Mt. 5, 3-12), a virtuților teologale și umane și în cerințele Regulii: ascultare, sărăcie, curăție, unitate și supunere față de Biserică. Adeziunea celor bogați la această mișcare a fost foarte importantă pentru înfăptuirea omogenizării sociale a credinței, deoarece toți au devenit simpli și egali în fața lui Dumnezeu. A fost ca și când vălurile sociale au căzut, și bogații au văzut, dintr-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
privilegiile acordate lor de către Sfântul Scaun Apostolic. Sfânta Biserică aștepta mult de la terțiarii, mai ales în aceste vremuri grele, deoarece recomandăm acestei noi fraternități din Craiova să fie la înălțime, dând pilde strălucite de adevărată evlavie, de dragoste frățească, de supunere autorităților legiuite și de acțiune canonică reală. Numai astfel făcând, terțiarii și terțiarele din Craiova vor aduce un aport adevărat la propășirea vieții Catolice din parohia din care fac parte și vor avea mare răsplată de la Bunul Dumnezeu. Pentru conducerea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la primirea sf. botez; - faptele de îndurare creștinească, cum sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea bolnavilor, sunt un mijloc de ispășire a păcatelor proprii și ale altora, sunt un mijloc de a atrage milostivirile cerurilor asupra lor; - mărturisirea credinței lui Hristos, supunerea față de Pontiful Roman, de Episcopul diecezan și de parohul propriu încadrează pe membrii Ordinului în adevărata Biserică a lui Hristos, îi înrolează în acea armată atât de solid închegată a cărei izbândă e sigură, căci Hristos e în fruntea ei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
salutat în chip sărbătoresc de toți credincioșii de față, în deosebi apoi de conducătorii și membrii diferitelor societăți catolice din capitală. P. Iosif Tălmăcel Superiorul tuturor terțiarilor din România a adresat Înalt Prea Sf. Sale cuvânt de devotament și de supunere din partea tuturor terțiarilor din Arhidieceză, în deosebi a celor din București, la care Înalt Prea Sf. Sa a răspuns cu mulțumire sufletească binecuvântând pe toți în chip deosebit. 10. București 25 Martie De mult așteptata zi pentru convocarea adunării generale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Regimul fascist a organizat un plebiscit în problema suveranității Vaticanului în martie 1929. În ziarul francez „Le Monde”, Guido Miglioni și-a exprimat părerea despre atitudinea regimului fascist și despre natura Pactului de la Lateran: „Acești doi ani au fost martorii supunerii graduale și inexorabile a Papei la pretențiile regimului”. În ciuda opoziției față de natura negocierilor, numeroși italieni au considerat că un vot negativ va duce la represalii și atacuri ale fasciștilior împotriva celor care nu doreau concordatul. În cadrul plebiscitului au votat 8
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
secolul al XIX-lea, flirtul pare să fie legat în mod indisolubil de secolul XX. El reflectă toate contradicțiile, toate tensiunile, toate ezitările acestuia. Căci istoria flirtului este o istorie a dorinței și a spaimei, a trezirii și frustrării, a supunerii și încălcării. Este o istorie a afecțiunii și a conflictului dintre băieți și fete. Aventura flirtului este istoria unei menghine de constrângeri care își slăbește strânsoarea, a unei dorințe care se eliberează și, în egală măsură, a unei mari frici
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tocuri și ciorapi transparenți cu model ajurat de-a lungul piciorului, de-o parte și de alta. Odette, înzestrată cu un "trup desăvârșit ce ieșea în evidență la cincisprezece ani ca o continuă provocare", pentru că dovedea o totală lipsă de supunere și de credință religioasă, era în ochii Clarei "o femeie a secolului al XVIII-lea a cărei libertate o umplea de mirare". Această tânără, își amintește Clara, "dansa frecându-și trupul de bărbați" și se retrăgea uneori cu câte vreun
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
i se întâmpla să viseze la aceste flirturi, își amintește soția lui André Malraux, se simțea "sugrumată de groază". Însă această răzvrătire a Odettei, "oricât de simplă ar fi fost, o dezgusta mai puțin, dacă stătea să se gândească, decât supunerea oarbă a celorlalte colege". Iată de ce, deși Odette nu căuta să facă prozeliți, Clara și Lisbeth care se arătase inițial "dezgustată", au fost treptat "pătrunse de acest suflu al neîngrădirii". Calea deschisă de Odette s-a dovedit pentru Clara cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]