61,456 matches
-
post-creștin - ceea ce nu înseamnă non-creștin sau anticreștin. Credința simplă în transcendent e aproape imposibilă, dar problemele fundamentale cu care se ocupă religia rămân. L.V.: În The British Museum Is Falling Down, chiar mai mult în Out of the Shelter (1970), tema Americii revenind la originile ei englezești, la Europa de fapt, e evidentă. Abordarea e opusă celei din Henry James. Americanii sunt ridiculizați. Ați predat și dvs. la Berkeley. Trilogia dvs., Changing Places, ne arată că știți bine viața universitară americană
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
la originile ei englezești, la Europa de fapt, e evidentă. Abordarea e opusă celei din Henry James. Americanii sunt ridiculizați. Ați predat și dvs. la Berkeley. Trilogia dvs., Changing Places, ne arată că știți bine viața universitară americană. Priviți această temă a superiorității americane cu aceeași ironie relaxată, cu preocuparea sociologului sau cu o oarecare amărăciune? Ce a însemnat pentru dvs. experiența americană? D.L.: America și cultura americană sunt cu certitudine elemente cheie în viața și opera mea. N-aș zice
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
ne-a ajutat să învingem, iar cultura ei, cunoscută nouă prin intermediul filmelor, revistelor etc., întruchipa un gen de trai bun, materialist, la care tânjea Europa în urma războiului, și de care se bucură acum. Așa că am folosit America pentru a explora tema visului de fericire (temă foarte americană), aducând pe britanicii reprimați în preajma ei. Cât despre ce a însemnat America pentru mine, am scris un eseu, The Bowling Alley and the Sun, din Write On. L.V.: S-ar părea că în Out
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
învingem, iar cultura ei, cunoscută nouă prin intermediul filmelor, revistelor etc., întruchipa un gen de trai bun, materialist, la care tânjea Europa în urma războiului, și de care se bucură acum. Așa că am folosit America pentru a explora tema visului de fericire (temă foarte americană), aducând pe britanicii reprimați în preajma ei. Cât despre ce a însemnat America pentru mine, am scris un eseu, The Bowling Alley and the Sun, din Write On. L.V.: S-ar părea că în Out of the Shelter sunteți
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
acestea, evit de obicei să citesc critică universitară despre propria mea operă - aceasta are o tendință de a etala o stăpânire a textului care îl sufocă pe autor. Îmi place critica în care se judecă ce a făcut autorul cu tema aleasă, nu cea care mustră alegerea lui, demonstrând cu dovezi. Îmi displace critica motivată în primul rând de politica literară, resentimente personale ori orgolii personale. L.V.: Nu sunteți prea încântat de lumea universitară, o folosiți ca inspirație pentru tiparele comice
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
totuși cititorul care se va încumeta într-o astfel de "aventură", cu siguranță că nu va regreta. Căci metoda eseistului spaniol ni se înfățișează înainte de orice ca narație dramatică, peripeție. Această vocație a dramaticului, grefată pe intuiția autorului că orice temă (fie ea din sfera filozofiei, a științei, a istoriei sau a esteticii) este în fond o interogație, exemplele memorabile, de multe ori de domeniul anecdoticului, transformă eseurile lui Ortega y Gasset în demonstrații pasionante la capătul cărora lucrurile se înfățișează
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
însemna pentru el mai mult decît oricare altă țară străină (aici își petrecuse ani fundamentali de viață, i se născuse primul copil, fusese înconjurat cu o caldă solidaritate în anii grei ai războiului), nu a mai scris nimic pe această temă, deși a revenit în răstimpuri în România pînă spre sfîrșitul anilor '80. Neîndoielnic, ar fi fost cel mai indicat să ne spună dacă și în ce măsură ceva din felul nostru de a fi se schimbase după o jumătate de secol. Cu
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Română de un film oarecum înrudit, în măsura în care este vorba tot de o plonjare în subconștient, dar ceva mai complicată. Pentru că Being John Malkovich (SUA, 1999) doar în aparență este o farsă SF, în fapt pelicula focalizînd o sumă de motive, teme, suprateme și subteme, într-o parodică prezentare. La debut, dar cu o bogată carte de vizită ca autor de videoclipuri publicitare ori muzicale, americanul Spike Jonze (pe adevăratul său nume Adam Spiegel, de 34 de ani) a speculat la maximum
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
oamenilor zilei la ceea ce s-ar putea numi un incident metafizic. Ficțiunea care intră în interferență cu realitatea poate fi sculptată și în cuvinte, nu neapărat în marmură. În povestirea Ultimul geminat se dezvoltă întâi o erudită dizertație istorico-filologică pe tema existenței unui Ordin al Geminaților, pentru ca ulterior ceea ce ni se înfățișa doar ca un text, ca o parodie a operelor de erudiție sterilă, să se reverse în realitate cu turbulența unei forțe malefice. Iată cum începe povestirea: "Documentele arată că
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
înghețată în prejudecăți și căzută într-o veche și periculoasă autoadmirație. Numai că este important și cine face și "pe ce se bazează", vorba altui etern revizuit, Marin Preda? Sigur că romanul este, în ultimă instanță, personaj și construcție, iar temele sunt mereu aceleași de cînd există roman. Construiești cu materialul timpului tău, așa cum au făcut toți autorii care contează, fără să ignori întrebările esențiale ale omului, filosofia și spaimele lui eterne. Orice roman adevărat are diverse paliere de înțelegere. Chiar
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Nici în laguna/ de sub umărul stîng. Nici/ În valea de sare.// Dar el e singurul important. Căci, dacă există,/ Și eu aș fi/ O piatră în gura lui, ce învață să spună/ Cuvintele clare" (ibidem). Absența obiectului devine, așadar, o temă radicală, menită a corija o invazie obiectuală impură, un flux al unei materialități devastatoare ce aglutinează fiziologia, viciul, civilizația, istoria: "Am cunoscut tirania mirosului animal,/ Democrația alcoolică, oligarhia/ Discotecilor și pițipoancelor strălucitoare,/ Am inventat noi poziții și limbi,/ În care
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
nu i se reproșa că tot amenință cu întoarcerea în bibliotecă, fără a produce și dovezi ale acestei întoarceri, Cristoiu își ia rubrică în ziarul condus de fostul său coleg de redacție la Scînteia Tineretului, Horia Alexandrescu, o rubrică pe teme literare. Dar se va mulțumi Ion Cristoiu cu acest rol de editorialist sau el are în continuare motive să spere că se va alege cu o funcție executivă la un post de televiziune, de pildă TVR? Vom citi și vom
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
celorlalte științe ale textului se ordonează în funcție de acest deziderat în informații și sfaturi absolut necesare. Totul este așezat la îndemîna noastră, fie că sîntem specialiști (deci recunoaștem sursele), fie că nu. Etapele redactării textului conțin inclusiv sugestii despre Cum găsim teme și subiecte interesante sau Cum ne vin idei originale (spicuiesc dintre ele: strategii care ajută la descoperirea în memorie a unor idei pe care le putem folosi sau chiar la declanșarea unei "explozii de idei", folosirea observației, a speculației sau
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
La sfîrșitul primei decade din martie, au avut loc la Iași două evenimente culturale: o masă rotundă (televizată la TVR2 în cadrul unei emisiuni, Paralele inegale, moderată de Mircea Vasilescu) și o dezbatere cu public la Biblioteca Centrală Universitară. Ambele, pe tema francofoniei. Am participat și la una, și la alta, invitat de directorul Centrului Cultural Francez (în localul căruia s-a desfășurat masa rotundă), Paul-Elie Lévy, un maghrebin spiritual și eficace, tip de meridional tuciuriu, vorbăreț și cordial, și de directorul
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
nisip,/ Mai binele dospește acru rime,/ Singur mi-e greu,/ Dar și mai greu mulțime,/ Mi-e greu să tac,/ Dar și mai greu să țip/ Un adevăr făcut fărîme" (Lamento). Întreaga sa creație constă din variațiuni pe această unică temă. Astfel celebritatea își dezvăluie reversul sensibil, vulnerat de o misterioasă constituție internă ce refuză pactul cu amplul renume, precum "O nemurire-n care i-e urît" (Bătrîni și tineri). Adică o "nemurire" factice, un surogat de nemurire. Să urmărim acum
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
al ritmurilor interioare. Nicolae Motoc este un poet învățat, ceremonios, cu anume tentații dannunziene, spectaculare, un oficiant al pozei hipersenzuale, faunești, dar și un virtuoso al reminiscențelor ludice, gata de a-și provoca stări poetice, de a improviza pe o temă dată, cu efecte îndoielnice uneori în plan artistic. Căderi de tensiune expresivă, arborescențe decorative, stări poetice neelaborate, mimetice, manierism, iată o seamă de defecte tipice poeților prolifici, ispitiți când și când, în numele propriei reputații orfice, de a poetiza, de a
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
sau pe malul lacului viloaie hidoase, al căror preț îi sfidează pe treisferturi dintre cetățenii acestei țări; e de prost gust, în literatură, în artă, și în mijloacele difuzării lor, să contezi exclusiv pe vînzare (prostul gust al ratingului, ce temă!), pe succes, să reduci cultura la sex, la crimă, la vulgaritate, să iei o vacanță mare de la talent, semnificație, adevăr sau frumusețe, îngropîndu-ți publicul sub mormane de gunoi lingvistic și moral. Și ce nu e de prost gust în viața
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
lucrările Ioanei Bătrânu și vizitatorul atent o relație stabilă și profundă. Asemenea lui Horia Bernea cel din ultimii ani, cu care Ioana Bătrânu a fost des asociată și, de cele mai multe ori, în mod mecanic, ea și-a luat acum ca temă de meditație artistică și ca exercițiu plastic propriu-zis interiorul, acel spațiu deja construit, artificial în esență și plin de materiale cu o sonoritate plastică de multe ori exacerbată. Nimic nu se potrivește mai bine naturii profunde a artistei, generozității ei
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
unei lumi perfect coerente, concentratul unui univers a cărui rezoluție este atît de puternică încît ea se cere imperativ transformată în mesaj sensibil. Natură puternică și aproape inocentă, mai exact incapabilă de ipocrizie și de gratuități retorice, Ioana Bătrânu colorează tema în tonurile propriului său temperament și transferă interiorului ambiental dimensiunile celuilalt interior, ale eului său moral și afectiv. Stăpînă perfect pe mijloacele tehnice și pe codurile limbajului, lipsită de orice inhibiție în fața riscurilor pe care le presupune întîrzierea, fie ea
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
felurimilor? Sunetul cristalin al muzicii mozartiene! vestitor parcă de lumină neîntunecată și de trupuri nestricăcioase". Incontestabil, Nicolae Steinhardt nu e ceea ce s-ar chema un critic "profesionist" (nici nu s-a dorit astfel, apreciindu-se cu stilizată modestie, în raport cu multitudinea temelor sale, drept un "autor amator"). Sub scutul unei atari derogări de sine, își îngăduie a "submina" cu grație judecata strict estetică, delectîndu-se nu o dată, la modul simpatetic, cu scrieri de rang secundar, în jurul cărora țese prețioase considerațiuni demne de un
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
să scriu despre lucruri românești. (În România, au fost voci de nechemați care mi-au azvârlit acuzații contrare, dar nu le-am considerat vrednice de replică.) Aș putea spune că am publicat cam atât cât un institut întreg pe această temă. Făceam acest lucru în mod total "gratuit", nu era o obligație, nici măcar nu era o intenție morală, ci numai una personal-psihologică (probabil eronată!). E obiceiul, în universitățile americane, ca la un moment dat să faci un "raport anual de activitate
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
pentru modul cum cinematograful european (să nu uităm: doar cu cîte o premieră pe ecranele autohtone, la douăzeci-treizeci de peste Ocean) poate brava sfidările celui american. Nu respingîndu-i neapărat provocările ultraspectaculare, ci uneori preluîndu-le, dîndu-le altă turnură. Billy Elliot metamorfoza radical tema "americană" a succesului, La veuve de Saint-Pierre pătrunde cu intenții similare pe teritoriul unui exotism planetar, deși primele cadre sînt descurajante prin mimetismul efectelor exterioare, de o violență cinică. Ne închipuim oroarea resuscitată a unui Delluc care, proclamînd formula "que
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
grave de comunicare. Comoditatea v-ar putea determina să abandonați această carte. Eu însă, mereu convins că la capătul celălalt al saulei se află un om, continuu să scriu. Măcar din curiozitate, acel om ipotetic este capabil să mă salveze". Tema, poate, a romanului e sugerată de cuvintele subliniate de Cronicar. Și, acum, vine Mira Nedelciu și ne spune care au fost ultimele cuvinte ale lui Mircea Nedelciu, în clipa sfîrșitului: "Mă scufund. Cad în gol. Apoi, și-a recăpătat brusc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
a revenit în atenția Occidentului ca fiind țara în care extrema dreaptă a lui Corneliu Vadim Tudor a cîștigat un procentaj considerabil la alegeri (Bailey face această precizare în cronică). Și e de asemenea în atenția Occidentului prin polemicile pe tema Holocaustului și a Gulagului, purtate între intelectuali dintre cei mai importanți și cunoscuți. Firește, adevărul e întotdeauna spinos, iar postmodernismul s-a străduit atîta amar de vreme să ne învețe că nici nu ar exista măcar. Pentru cei care vor
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
o vedetă culturală autentică? Eco s-a afirmat pe cel puțin trei planuri culturale diferite: literatură, teoria literaturii și publicistică. Minunea sfîntului Baudolino face parte din această ultimă categorie: este o culegere de articole apărute în presa italiană pe diverse teme care țin strict de cotidian, un cotidian mediatic îmbinat cu experiențe strict personale. Această culegere este doar o parte dintr-un volum mai amplu de publicistică intitulat Il secondo diario minimo, apărut în 1992 (primul jurnal minim a fost publicat
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]