4,773 matches
-
și devoțiunea față de natură, John Muir, un apărător al vieții sălbatice, William Temple Hornaday, pionier al consevării vieții sălbatice, Liberty Hyde Bailey, un promotor al ideologiei agrariene, Gilford Pinchet, pionier al managementului ecologic al resurselor naturale, în fine, Aldo Leopold, teoretician al unei noi etici, așa-numita Land Ethic, temă de care mă voi ocupa în mod special ceva mai jos. Civilizației americane îi este constitutiv un raport privilegiat cu natura (în care poate fi integrat inclusiv mitul frontierei în constituirea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înseamnă că vom opera o restrângere drastică, finalizată nu doar cu excluderea tuturor ființelor non-umane, ci și a unor oameni care au anumite deficiențe psihice. Ajungem astfel la o discuție deja purtată în bioetică și care a stârnit deja controverse. Teoreticienii mediului merg și mai departe, încercând să cuprindă în sfera moralității și alte entități. Bunăoară, Attfield propune un experiment imaginar. Pe pământ mai supraviețuiește o singură persoană care taie un copac sănătos, ultimul din specia sa, care altfel ar fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar fi cazul utilitarismului hedonist. În cazul unei teorii consecinționaliste și al unei etici deontologice extinderea va putea fi parțială. Așadar, avem două probleme. Prima, până unde să extindem sfera moralității, a doua, dacă extinderea să fie completă sau parțială. Teoreticienii care limitează extinderea domeniului moralității la ființele capabile de trăiri sensibile se bazează pe presupunerea că numai aceste ființe au interese. Adversarii arată că această presupoziție este falsă și că criteriul corect trebuie să fie unul biologic, sens în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o asemenea extindere a domeniului moralității este o formă mascată de dominație umană asupra naturii, adică o formă prin care omul arată că el este cel care face regulile. Despărțirea de antropocentrism și eliberarea de șovinismul omenesc, ambele invocate de teoreticienii mediului, nu se pot face, așa cum s-ar putea crede, doar prin extinderea domeniului moralității de la eliberarea animalelor la acordarea de drepturi pentru peisaje. Problema este alta și constă într-o schimbare fundamentală la nivelul teoriei etice, schimbare care ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că și natura poate avea aceeași valoare ca și ființa umană. Așadar, în oricare dintre cele trei situații enumerate mai sus, entitățile cu valoare intrinsecă sunt fie indivizi precum oamenii sau animalele fie sisteme întregi, așa cum sunt societățile sau ecosistemele. Teoreticienii mediului atribuie valoare intrinsecă fie doar organismelor individuale, în cazul celor care se situează pe poziția individualismului moral și atribuie statut moral numai organismelor individuale înzestrate cu conștiință, fie atât organismelor, cât și ecosistemelor, în cazul celor care adoptă o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
hedonist ia durerea drept criteriu, utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul și propun alternativa holistă sau o perspectivă pluralistă, demers posibil prin acceptarea tezei conform căreia se consideră că au valoare intrinsecă atât indivizii, cât și întregii. Dar o asemenea extindere a sferei moralității poartă asupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de un principiu etic care să poată asigura ierarhizări, pentru că altfel am fi în imposibilitate de a mai întemeia deciziile noastre morale și în cazul oricărui gen de conflict etic părțile ar fi la fel de îndreptățite. Problema demarcației este discutată de teoreticienii mediului și ca problemă a trasării graniței dintre natural și artificial. Din perspectiva eticii mediului, ceea ce este natural este susceptibil pentru a fi inclus în sfera moralității. De aceea, definirea a ceea ce este natural are o importanță teoretică decisivă în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de la cele de tip economic până la cele de tip estetic. Apare problema comparabilității sau echivalării valorii obiectelor naturale cu valoarea obiectelor artificiale. În principiu, este dificil să identificăm un asemenea criteriu care să permită comparabilitatea celor două tipuri de obiecte. Teoreticienii mediului sunt înclinați să adopte poziții radicale și caută argumente pentru a elimina în mod principial posibilitatea unei comparări între ceea ce este natural și ceea ce este artificial. În opinia unor teoreticieni ai mediului, prin intervenția omului natura nu este înlocuită
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care să permită comparabilitatea celor două tipuri de obiecte. Teoreticienii mediului sunt înclinați să adopte poziții radicale și caută argumente pentru a elimina în mod principial posibilitatea unei comparări între ceea ce este natural și ceea ce este artificial. În opinia unor teoreticieni ai mediului, prin intervenția omului natura nu este înlocuită, ci falsificată. În cazul creării de către om a unor obiecte sintetice cu proprietăți asemănătoare celor naturale, așa cum ar fi, de exemplu, cauciucul sintetic, ori o insulă artificială, se recunoaște doar valoarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa cum ar fi, de exemplu, cauciucul sintetic, ori o insulă artificială, se recunoaște doar valoarea de întrebuințare și valoarea economică a acestor obiecte. În fine, o altă discuție vizează prețuirea diferită pe care o acordăm obiectelor naturale și celor artificiale. Teoreticienii mediului sugerează întrucâtva, deși poziția lor teoretică este defectuoasă din acest punct de vedere, de vreme ce au susținut ipoteza incomparabilității, că obiectele naturale sunt mai valoroase decât cele artificiale. Unii filosofi, între care și Sober, susțin că distincția dintre natural și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
estetic ca și o operă de artă originală 80. Dar dacă criteriile pe baza cărora deosebim între obiecte naturale și opere de artă sunt doar estetice, atunci înseamnă că nu avem o diferență esențială între ele, de unde ar rezulta că teoreticienii mediului ar propune, în cele din urmă, prin reducere la absurd, o evaluare de tip estetic a obiectelor naturale. Dar știm bine că teoreticienii mediului au o țintă teoretică de tip etic, de unde rezultă că problema demarcației are validitate și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
doar estetice, atunci înseamnă că nu avem o diferență esențială între ele, de unde ar rezulta că teoreticienii mediului ar propune, în cele din urmă, prin reducere la absurd, o evaluare de tip estetic a obiectelor naturale. Dar știm bine că teoreticienii mediului au o țintă teoretică de tip etic, de unde rezultă că problema demarcației are validitate și este necesară pentru a nu pierde coerența discursului nostru despre natură. E drept însă că rămân dificultățile trasării distincției dintre natural și artificial, dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etică. Drept urmare, apelul la ceea ce este natural este transformat într-un criteriu sofisticat al identificării entităților care sunt susceptibile de a fi cuprinse în domeniul eticii mediului. Elliot Sober supune unei critici puternice această presupoziție metodologică 81. În primul rând, teoreticienii mediului ar face o confuzie între sensul biologic și sensul normativ al termenului "natural". Cu alte cuvinte, ei comit o așa-zisă "eroare naturalistă" prin confuzia dintre descriptiv și normativ, prin indistincția dintre fapte și valori, în fine, prin trecerea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
perspectiva unei concepții relaționale despre valoare, tocmai ființa umană este aceea care dă valoare lucrurilor lumii. Omul, prin acțiunile sale, ar deveni o prezență rea în lumea naturală, el fiind factor de alteritate și de pierdere a autenticității naturale. Un teoretician al mediului va găsi o rezolvare a acestei dificultăți în noțiunea de valoare intrinsecă și în admiterea tezei că entitățile naturale au valoare în sine, indiferent dacă sunt evaluate sau nu de un om. Asupra construcției unui asemenea argument în favoarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
domestice li se acordă un statut special, obligațiile etice ale oamenilor față de cele două categorii fiind concepute diferit. Alte consecințe vizează chiar diferențe de natură teoretică din interiorul eticii mediului. Astfel, dacă acceptăm distincția dintre două grupuri de cercetători, dintre teoreticienii mediului și adepții eliberării animalelor - distincție asupra căreia vom reveni pe larg - atunci, la o analiză a susținerilor lor teoretice, vom constata că teoreticienii mediului, spre deosebire de cei care susțin eliberarea animalelor, fac deosebire între viața sălbatică și animalele domestice. La
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natură teoretică din interiorul eticii mediului. Astfel, dacă acceptăm distincția dintre două grupuri de cercetători, dintre teoreticienii mediului și adepții eliberării animalelor - distincție asupra căreia vom reveni pe larg - atunci, la o analiză a susținerilor lor teoretice, vom constata că teoreticienii mediului, spre deosebire de cei care susțin eliberarea animalelor, fac deosebire între viața sălbatică și animalele domestice. La prima vedere, ei fac o diferență practică, nu una teoretică sau principială, între cele două cazuri. După Sober, aici este presupusă și o distincție
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
specii nu este un răspuns mulțumitor, de vreme ce, știm bine, pe parcursul evoluției, unele specii au dispărut ca urmare a selecției naturale, ceea ce înseamnă că dispariția pe cale naturală a unor specii a fost ea însăși o condiție a stabilității dinamice a ecosistemelor. Teoreticienii mediului aduc argumente științifice în favoarea tezei valorii fiecărei specii. În construcția diverselor argumente în favoarea extinderii sferei moralității teoreticienii mediului folosesc strategia pantei alunecoase. Astfel, dacă admitem că copiii foarte mici, persoanele cu deficiențe mintale și bătrânii senili trebuie să fie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
selecției naturale, ceea ce înseamnă că dispariția pe cale naturală a unor specii a fost ea însăși o condiție a stabilității dinamice a ecosistemelor. Teoreticienii mediului aduc argumente științifice în favoarea tezei valorii fiecărei specii. În construcția diverselor argumente în favoarea extinderii sferei moralității teoreticienii mediului folosesc strategia pantei alunecoase. Astfel, dacă admitem că copiii foarte mici, persoanele cu deficiențe mintale și bătrânii senili trebuie să fie considerați din punct de vedere etic, atunci înseamnă că putem extinde domeniul moralității și la animalele înzestrate cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
numai dintr-o perspectivă managerială, să considerăm întregii biologici ca sisteme complexe, fără a presupune teza priorității acestora în raport cu părțile din alte puncte de vedere. După Bryan Norton, Aldo Leopold ar fi un holist practician prin excelență 102, deși cei mai mulți teoreticieni ai mediului îl consideră un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceste sarcini nu pot fi îndeplinite, ceea ce duce la abandonarea holismului în favoarea individualismului. Adepții individualismului acordă demnitate morală numai organismelor înzestrate cu sensibilitate. Acesta este cazul lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o medie de tip statistic a bunăstării indivizilor, pe când în cazul perspectivei holiste bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
durerii. Pe de altă parte, eticienii mediului lucrează și cu noțiunea colectivă de specie și includ speciile în sfera moralității. Dar nici speciile de animale ca atare nu suferă. Indubitabil, numai indivizii au asemenea experiențe. Mai mult decât atât, ca teoreticieni ai mediului putem susține că este mai important să prezervăm animalele sălbatice decât cele domestice, pe când adepții eliberării animalelor le-ar considera la fel de importante și pe acestea din urmă. Aici, în legătură cu ceea ce Sober 109 numește problema lui n+m, apare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putem susține că este mai important să prezervăm animalele sălbatice decât cele domestice, pe când adepții eliberării animalelor le-ar considera la fel de importante și pe acestea din urmă. Aici, în legătură cu ceea ce Sober 109 numește problema lui n+m, apare diferența dintre teoreticienii mediului și susținătorii eliberării animalelor. O lume cu n balene albastre și m cașaloți este mai bună decât o lume cu n+m cașaloți din perspectiva eticii holiste deoarece proprietatea holistă de a fi membru al unei specii aflate pe cale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reprezintă altruismul. Desigur, putem identifica diverse contribuții filosofice la această problemă, însă nu este aici locul unei asemenea dezvoltări. Putem fi altruiști și putem să punem pe prim plan raportarea la celălalt în detrimentul raportării la sine133. În fine, după unii teoreticieni ai mediului, putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
doilea tip de argument pentru o etici a mediului. 4.2. Un argument bazat pe științele vieții Un asemenea argument poate porni de la considerații de felul celor prezentate mai sus, în legătură cu noul mod de gândire științifică specific științelor vieții. Unii teoreticieni găsesc un asemenea temei în biologie, așa cum fac Schweitzer și Regan, alții se revendică de la teoria evoluționistă sau de la ecologia generală, ca în cazul lui Commoner. În general, teoreticienii mediului se folosesc de rezultatele cercetării științifice pentru a arăta că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sus, în legătură cu noul mod de gândire științifică specific științelor vieții. Unii teoreticieni găsesc un asemenea temei în biologie, așa cum fac Schweitzer și Regan, alții se revendică de la teoria evoluționistă sau de la ecologia generală, ca în cazul lui Commoner. În general, teoreticienii mediului se folosesc de rezultatele cercetării științifice pentru a arăta că omul este în relație de continuitate biologică și ecosistemică cu celelalte viețuitoare. Dar și în acest orizont științific apar imediat unele controverse. Astfel, mult discutata problemă a diversității biologice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]