13,026 matches
-
care au probat valențe transculturale semnificative pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 1). într-un studiu amplu coordonat de J. Allik și R. McCrae (2004), derulat în 36 de culturi naționale și pe aproape 28.000 de subiecți, se testează ipoteza asocierii dintre un anumit profil de personalitate pe baza modelului Big Five și apartenența la o arie culturală specifică. S-a observat în această cercetare sui-generis asupra geografiei trăsăturilor de personalitate cum distanța față de Ecuator și temperatura medie nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se activeze în condițiile unei precarități a suportului social dobîndit în situații de criză, cît mai degrabă prin ura față de sine, care este cultural orientată diferit (ținta fiind propria persoană, și nu "celălalt"), reconfirmînd într-un chip specific ipoteza frustrare-agresiune, testată de psihologii sociali (Dollard, 1939/1998). Insulta constituie o altă specie de comportament agresiv, caracterizat de o raportare brutală expresivă (în registrul verbal și nonverbal) față de partenerul de rol și înregistrează, de asemenea, importante variații culturale. Așadar, agresivitatea, ca resursă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clasice de influență socială, precum cel al lui S. Milgram (1963, 1974) asupra obedienței, cînd dispare "unanimitatea" majorității calitative sau cantitative în generarea unui comportament antinormativ, agresiunea se diminuează considerabil. Toate aceste abordări se bizuie însă pe un postulat deseori testat de cercetările asupra deindividualizării (Zimbardo, 1970), care afirmă că grupurile sînt întotdeanua mai agresive decît indivizii (Smith, Bond, 1998). De altfel, Y. Jaffe și Y. Yinan (1983) au dovedit că, în situație de grup, subiecții sînt mult mai susceptibili a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
față de "celălalt". într-un studiu de amploare asupra comportamentului prosocial, R. Levine, A. Norenzayam și K. Philbrick (2001) au încercat să surprindă în ce măsură străinii primesc mai mult ajutor în anumite orașe, în dauna altora. Derulat în mari metropole, studiul a testat și relevanța cîtorva teorii care asociau diverse variabile sociodemografice cu cele proprii ajutorării interumane. Astfel, cercetările din domeniu au dovedit importanța factorului demografic, căci pe măsură ce densitatea metropolelor creștea, s-a observat cum ajutorul acordat scădea. De asemenea, rata schimbării populației
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe hârtii speciale (28). QSART (quantitative sudomotor axon reflex test) este un test care constă în aplicarea unui stimul folosind iontoforeza acetilcolinei, efectul fiind măsurat cu un sudometer (54). Alte teste de funcție sudomotorie includ TST (thermoregulatory sweat test), care testează atât ramura centrală cât și cea periferică a sistemului sudomotor, și sympathetic skin response pentru verificarea potențialului de suprafața pielii în răspuns la anumiți stimuli (55). Serologia este utila pentru determinarea nivelelor hormonale în cazul glucagonomului; VSH, hemoleucogramă și hemocultură
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
JDFU [46]. ICA sunt prezenți în ser la 70-80% dintre pacienții diabetici la debut iar depistarea lor în ser reprezintă unul din testele screening cele mai importante pentru identificarea subiecților aflați la risc pentru apariția T1DM [9]. Deși greu de testat tehnic, ICA rămân cel mai sensibil marker de predicție a riscului de apariție în viitor a diabetului, titrurile ICA mai mari de 20 JDFU indicând o probabilitate de 35-40% de instalare a bolii în următorii 5 ani, cu o sensibilitate
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
mari de predicție (și încercare de prevenție a T1DM) folosesc toate cele trei tipuri de markeri de mai sus. Practic, a doua zi după naștere, părinților copiilor nou-născuți li se propune participarea la acest studiu de predicție. Copiii incluși sunt testați pentru principalele alele HLA DRB1, DQB1 și DQA1 (de risc și protectoare). Cei cu un risc genetic mare și mediu intră într-un program special de monitorizare a apariției autoanticorpilor anti beta celulari. Inițial se determină anticorpii ICA la intervale
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
într-un program special de monitorizare a apariției autoanticorpilor anti beta celulari. Inițial se determină anticorpii ICA la intervale de 3 luni până la vârsta de 2 ani, ulterior de 2 ori pe an. Copiii care devin seropozitivi ICA vor fi testați la intervale de 3 luni pentru toți ceilalți autoanticorpi majori: IAA; GADA și IA-2A. În cazul pozitivării unuia dintre aceștia, se trece la măsurarea de două ori pe an a primei faze a insulinosecreției în cursul unui IVGTT. Dacă predicția
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
1. Validitatea - se referă la capacitatea unui instrument de evaluare de a măsura ceea ce este destinat să măsoare. Principalele tipuri de validitate sunt:validitatea de conținut - exprimă măsura în care testul acoperă uniform elementele de conținut majore pe care le testează; - validitatea de construct - se referă la acuratețea cu care testul măsoară un anumit construct (inteligența, succesul școlar, creativitatea). De asemenea, privește concordanța dintre tipurile de itemi și obiectivele/competențele corespunzătoare conținuturilor supuse evaluării, deci raportul itemi-nivelu l învățării. - validitatea concurentă
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
de evaluare pe care și le propun. Astfel, itemii obiect ivi solicită din partea elev ului evaluat selectarea răspunsului corect sau, uneori a celui mai bun răspuns, dintr-o serie de variante existente și oferite. Caracteristicile generale ale itemilor obiectivi sunt: testează un număr și o varietate mare de elemente de conținut, dar de cele mai multe ori, capacități cognitive de nivel inferior; fidelitate, validitate, obiect ivitate și aplicabilitate rid icate; scheme de notare foarte simple; timp scurt de corectare și notare; posibilitatea utilizării
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
schemei de corectare și notare este foarte importantă deoarece, de calitatea acesteia depinde eficiența aplicării acestui tip de itemi; răspunsul unei subîntrebări nu va depinde de răspunsul subîntrebării precedente; subîntrebările trebuie să fie în concordanță cu materialele utilizate; fiecare subîntrebare testează unul sau mai multe obiective Exemplul 1 Domeniu evaluat: Proprietățile generale ale fibrelor textile Obiectiv de evaluare: Elevii vor fi capabili să descrie modul de comportare al fibrelor text ile sub acțiunea agenților chimici. Cerință / Enunț: Răspuns: Acizii minerali concentrați
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
spatele și șoldurile de un perete și ne lăsăm cu toată greutatea pe el (suprafața peretelui trebuie să fie netedă). Desfacem vârfurile picioarelor, îndoim genunchii și poziționăm laba unui picior pe coapsa opusă, deasupra genunchiului, stând într-un singur picior. Testăm poziția în ambele modalități (stând pe fiecare picior), pentru a vedea care ne este mai confortabilă. După aceea, efectuăm exercițiul în partea mai convenabilă. Adoptăm o postură stabilă, stând într-un picior, cu celălalt picior plasat deasupra genunchiului îndoit. Așezăm
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
operații simultan. Funcțiile aplicației sunt redate mai jos: Comandă achiziția de potențiale evocate utilizând un semnal TTL emis prin intermediul unei interfețe hardware-conector la un port paralel (LPT1). Conectorul este alimentat printr-un port USB. Conectorul TTL de comandă poate fi testat și urmărit prin iluminarea unui led. Software-ul poate regla durata semnalului TTL, de la 1msec la 9999 msec, prin redactarea cifrei duratei semnalului TTL și efectuarea comandei TEST. Ledul se va aprinde și se va menține aprins pe un timp
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de triggerare. O diodă LED este plasată la ieșirea primei porți NAND cu scopul de testare a conectorului de comandă. Circuitul este utilizat pentru calibrarea parametrilor impusului TTL pentru comanda input a dispozitivului de potențiale evocate, pe care s-a testat interfața. După cum s-a menționat, VCC este luată de la portul USB, iar GND este luat atât de la portul USB cât și de la portul paralel LPT1. Pentru realizarea conectorului s-a utilizat o mufă USB Parallel 25 pin male pe care
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
potrivită urmăririi textului sau imaginilor expuse pe monitorul PC-ului, pe care rulează softul de stimulare. Se deschide fereastra de comandă la electroencefalograf prin accesarea Images.exe, alegându-se fișierul de stimulare, caracteristicile textului și formula temporală de stimulare. Se testează conectorul prin comanda Testare impuls TTL. Dacă se dorește folosirea unor secvențe de stimulare diferite de cele preformate în baza de date realizată, se trece la editarea stimulilor. În cazul când se dorește asocierea textului cu imagine se aleg imaginile
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la schema corporală, care urmărește să conștientizeze relaxarea mușchilor într-o ordine adecvată, accentuând mai ales pe mușchii care în cursul somnului nu sunt decât rareori relaxați. Inducția relaxarii nu are nimic comun cu somnul. Eficiența obținerii relaxării se poate testa prin comanda unei contracții locale urmată de o „prăbușire' a segmentului de membru și resimțirea unei senzații agreabile de scufundare. 3. Faza activării intrasofronice constă în menținerea relaxării musculare și inducerea unei deconectări psihice prin încurajări și sugestii pozitive. 4
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
decât panitumumab, deoarece receptorii IgG1 sunt mai eficienți decât IgG2 [13]. Alte medicamente din această clasă ca gefitinib și nu s-au dovedit eficiente in cancerul de pancreas [14]. Lapatinib a produs reducerea creșterii celulare și proliferării, dar a fost testat numai la liniile celulare de cancer de pancreas [15]. Erlotinib pare să fie cel mai încurajator produs din această clasă și produce creșterea supraviețuirii de aproximativ 2 săptămâni față de monoterapia cu gemcitabină [16,17]. Rezistența la erlotinib după un răspuns
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Gaspar, Sorin Păun, Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/92205_a_92700]
-
sociale pe care acestea o instalează, individul este expus presiunilor cărora trebuie să le facă față permanent: uniformizarea și "îmbătrânirea" simbolurilor. Deși filosofia "croitorului peticit" (sartor resartus) prezintă astăzi numai un interes istoric, reflecțiile istoricului englez au fost reformulate și testate în experimentele psihosociologice ulterioare dedicate funcțiilor îmbrăcămintei, uneori fără să se specifice acest lucru. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale acestora (S. Chelcea, 1993; Ș. Ursula, 1997; C. Tîrhaș, 2004). În anul 2006 Carmen- Liliana Hoceanu și Ana Stoica-Constantin realizează primul experiment psihosociologic din România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul căruia autoarele își propun să testeze relația dintre percepția ținutei vestimentare și aprecierea asupra competenței profesionale. Carmen- Liliana Hoceanu și Anca Stoica Constantin (2006) arată că modul de prezentare vestimentară (lejer, oficial, sport) influențează publicul în evaluarea competenței profesionale, expertul fiind mai bine evaluat profesional atunci când
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și până în luna aprilie, un număr de 1.061 de astfel de "incidente" au fost raportate de mass-media și de poliție. Plecând de la postulatele teoriei normei emergente, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea cu care mass-media prezenta incidentele anterioare și cu nivelul complexității teribilismelor din alte universități
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Scala liderilor de opinie" (Scala Rogers), John O. Summers (1970, 183) a pus în evidență faptul că, în districtul Marion Country (Indianapolis), interesul liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare feminine ar fluctua în funcție de atenția acordată modei, îndrăzneala de a testa anumite stiluri vestimentare și receptarea informațiilor din media, respectiv de la prieteni (tabelul 2.2). După Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 450), liderii de opinie din domeniul modei vestimentare au următoarele caracteristici: sunt mai expuși la media care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
când doresc să achiziționez haine noi 116 18 Nu acord mare atenție tendințelor modei decât dacă are loc o schimbare majoră a acestora 202 9 Nu sunt deloc interesat 45 4 Îndrăzneala în testarea noilor stiluri vestimentare Îmi place să testez și să experimentez articole vestimentare când ies în oraș 76 76 Înainte să achiziționez haine, prefer să aștept până când noile articole vestimentare sunt mediatizate și să vad daca acestea devin acceptate de majoritatea publicului 292 29 Prefer să cumpăr haine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conceptului de "interes vestimentar" include: (1) preocuparea pentru înfățișarea proprie (concern with personal appearance), adică gradul în care un individ acordă timp și bani pentru modul în care se prezintă; (2) receptarea inovațiilor vestimentare și gradul în care acestea sunt testate de subiect (experimentation with appearance); (3) grija pentru calitatea materialelor din care sunt confecționate hainele (heightened awarness of clothing); (4) valoarea hainelor pentru stima de sine (enhancement of personal security); (5) valoarea hainelor pentru diferențiere, individualizare (enhancement of individuality) (apud
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de direcția orizontală sau verticală a propagării acesteia, curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare. În ceea ce privește semnificația hainelor în context social, aceasta reprezintă o preocupare relativ nouă, caracterizată printr-o activitate de cercetare inovativă, însă și prin preocupări de a testa ipoteze invalide, cu pretenție de universalitate, mai degrabă eclectice decât subordonate unor teorii sau paradigme. Acest lucru nu înseamnă că specialiștii din domeniu nu dispun de o bază teoretică și metodologică de cercetare, ci din contră, anumite concluzii ale unor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
consideră că aplicarea măsurilor pentru prevenirea infecției cu virusurile hepatitice B sau C și tratamentul lor poate fi considerată o măsură profilactică a CC. Determinismul genetic Factorii genetici ai gazdei prezenți izolat sau în asociere cu factorii de mediu au fost testați ca posibili factori de risc pentru CC. Genele care codifică enzimele responsabile pentru metabolismul carcinogenilor, repararea ADN și inflamația au fost cercetate pentru variante de polimorfisme care ar putea fi asociate cu susceptibilitatea la CC. Pe populația de spital sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]