5,246 matches
-
mă-nțelegi, iubite" Pe creștetul lui mândru ea mînile și-a pus. "Sunt taine-n astă lume atât de neghicite, "De-ai spune viața toată, tot n-a sfârși de spus. {EminescuOpIV 323} 145"Vezi tu, eu te-aș vrea timid, un blând băiet, să-mi spună Cu ochii plini de visuri zadarnice povești, S-adorm plecîndu-mi tâmpla la tâmpla ta - nebună! "Așa cum te visasem ai fost, dar nu mai ești. "Pătate de-ndoiele a vieții tale vise - "Băiet de-ai fi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
toamna mierea-n faguri, Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, Ce fără piedeci trec sunând cezura. Ce aspru mișcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima și ura - Dar iar cu dulce glas îți împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot; De poți s-auzi în el al undei șopot, De e al lui cu drept acest preambul - Aceste toate singur nu le judec... Dar versul cel mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ne-am scoate sufletele-n palmă Ca-ntregul lor cuprins noi să-l deschidem; Non idem est si duo dicunt idem. {EminescuOpIV 375} O, -NȚELEPCIUNE, AI ARIPI DE CEARĂ Ce mâni subțiri s-apucă de perdele Și într-o parte timide le trag! În umbra dulce, după vechi zăbrele Suspină gură-n gură, drag cu drag. Lucește luna printre mii de stele, Suspină vîntu-n frunzele de fag, Se clatin codri mângâiați de vânt - Lumini pe ape, neguri pe pământ. O, -nțelepciune
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la un roc. Tu i-ai adus lui Ciulei o căciulă, Tatei o gumă, mamei bumbăcel. De-a ta privire casa nu-i sătulă, Odor al casei vechi, copil frumos. Nu vezi cum ochii toți țintesc la tine? Tu scoți timidă cu mîna-ți parale Din sacul tău - pui bani mărunți, grămadă Pe masă - prețul săptămînei tale. Și roșă ești ca mărul, de mândrie. Că mama-ți netezește fruntea albă. Ești dragă tatei și numiri o mie Îți dă Ciulei în cisme
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
într-un permanent război de gherilă. Când îți seacă izvoarele meditației, scrutează cerul înstelat! Este loc în noi și pentru rațiune și pentru revelația creștină. Un mesteacăn desfrunzit pare antena noastră spre nemărginirile sufletului. Introspecția extremă poate fi culcușul marilor timizi. Nu te poți găsi pe tine însuți, decât călătorind prin alții. Absolutul un alt neîmpăcat dușman al clipei. Omul este singura ființă care se burică în fața infinitului. Ne incită teribil ușile pe care scrie ”accesul interzis”. Am ajuns vecin de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de principiul bicicletei. Dacă nu înaintezi, te răstorni. Boala te execută fără să-ți citească drepturile. Oamenii sunt cenzurați de destin. Și de imbecili. Viața e făcută din canioane. Unele, ce-i drept, superbe. Celibatarii sunt niște bărbați ori prea timizi, ori prea inteligenți. Între artiști, consensul este, mai degrabă, simulat. Sublimul există. Dar nu-și găsește întotdeauna limbajul potrivit. În absența prietenilor, timpul se transformă în pustiu. Prea multă artă contemporană pare atinsă de refuzul duratei. Se pare că starea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
iată, cei doi se privesc tăcuți, Parcă ar vrea să spună ceva deodată, dar se simt pierduți, Băiatul urcă la geam și o privește cu duioșie: “Draga mea, ești chiar tu, femeia ce am așteptat-o de-o vecie” Fata, timidă, îi răspunde cu un glas tremurător: “Ești chiar tu, băiatul pe care l-am așteptat cu atâta dor” Fericiți, ei își zâmbesc și se sărută atât de fierbinte, Nici focul făcut cu lemne, atât de tare nu s-ar aprinde
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
umilitor Să tot plângeți păcatele curate. SOARELE ABIA A RĂSĂRIT El vine la mine într-o zi în care soarele abia a răsărit, Se bagă în pat, mă așteaptă ca pe o floare, Se uită la mine, e cald și timid, e limpede că dragostea nu moare. Mă atinge încet, încet, și cad pradă gândurilor sale, Aș vrea să fug, să fac cumva să scap, Căci poate într-o zi nu va mai răsări același soare. Mă vrea la el în
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
de-a se lăsa ei singuri împușcați de cătră împrumutătorul armei. Astfel inzii îi * iubise Dumnezeu. [AȘA-NUMITELE EXCELENȚE] 2257 Eu nu pot înțelege cum poate să-i impună cuiva un om așa-numit mare, o așa-numită escelență. Acelor timizi pe cari-i orbește o stea, o trăsură or un blazon li sfătuim ca să și-i închipuiască pe acești în goliciunea lor trupească și sufletească. Corpul fără stele, spiritul fără a adaoga lângă el epitetul prejudițios a unui post mare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai intimă-mbrățișare... copila mea cea sperioasă? Să am această siguranță numai - atunci aș fi fericit... Sigur este însă că ea nu e din acele naturi voluptoase cari sug plăcerea din ochii iubitului și din măduva lui... Ea e pudică, timidă în acest punct, și cu toate acestea daca aș fi putut satisface... Ea mi-a spus că a fost satisfăcută de trei ori... O, de-aș ști aceasta numai! ["O STEA STRĂINĂ"] 2276A Iarăși o stea străină. La plecarea lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu ultimii bani găsiți în buzunărașul din piept, abia mai răsuflam înverșunați recitind într-un gând șoptit tot ce aveam pe suflet; păreai părăsită însă ți-ai schimbat registrul vocal și supozițiile până te-am pierdut în grămada de vise timide; pe măsură ce te apropiai gândurile dansau... râdea verde Împăratul Verde! În magazinul de antichități din nou ai dat peste mine... exasperată că nici aici nu-ți las inima să se scufunde m-ai dat primei venite în căutarea farmecelor cu argint
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
trecuseră în anul doi; era o atmosferă destinsă, veselă, hărmălaie sporită cu prilejul revederii după vacanța de vară; stăteau tolăniți prin paturile aranjate... se râdea cu și fără motiv, se lua în glumă orice, se șicanau între ei, pe unii timizi mai mult, pe alții cu tupeu mai puțin cum se obișnuiește în asemenea situații. Florin îl prezentase rapid și plecase prin cămin să-și salute alți prieteni. Cum tocmai își epuizaseră subiectele de conversație considerau că a venit momentul să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
frig. Pentru că era frig. Zâmbetul ăla mi-a dat curaj. "Am să rămân să vă păzesc eu pentru că mi-e frică să nu..." Și nimic nu mi-a mai venit în minte ca să fiu comic. "Să nu răciți", am zis timid, să văd ce reacție are la chestia asta. "Aveți buzele vinete, să vă dau o bluză", am mai îngînat timid. "E de la ruj, îmi răspunde, și se vede cu ochiul liber că tu ai nevoie de ceva de frig pentru că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
frică să nu..." Și nimic nu mi-a mai venit în minte ca să fiu comic. "Să nu răciți", am zis timid, să văd ce reacție are la chestia asta. "Aveți buzele vinete, să vă dau o bluză", am mai îngînat timid. "E de la ruj, îmi răspunde, și se vede cu ochiul liber că tu ai nevoie de ceva de frig pentru că tremuri tot." Avea dreptate, eu ieșisem din apă și aveam pielea zburlită de frig ca găina jumulită proaspăt. Nu puteam
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
-se peste țară ca o anatemă. Vulcan erupt Adepții aceleiași doctrine s-aliază Și un nou partid întemeiază. La împărțirea „tortului” - vulcan erupt - Pentru că toți se-nghesuie la supt. Avertizare Premierul îi ceartă pe-ai săi colaboratori, Că sunt cam timizi și prea... strângători. Cei ce pierd cadența, și nu îl susțin, Nu vor mai fi pe liste, la noul scrutin. Așa o fi? B.B.C.-ul ne informează-ntr-un buletin, Că Țarul Vladimir e misogin. Dezvăluirea, cică, a făcut-o
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
oglinjoară, chiar în mijlocul curții? Și Victorița, hoața de buzunare, care mă iubea ca pe copilul ei, nu avea să-mi aducă din nou rahat moale și verde, pudrat cu zahăr și biscuiți puțin arși? Și tanti Coca, prostituata cuminte și timidă, n-avea să mă ia în brațe din nou, impregnîndu-mă cu parfumul ei, pe care l-aș recunoaște oricând și oriunde? Și rondurile acelea de lalele care ardeau suprafiresc în soarele dimineții... Am traversat șoseaua și m-am înfundat din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
jucării pentru băieți, iar a doua, cea din fund, doar pentru fete. în aceasta din urmă n-aș fi intrat în ruptul capului, așa cum nu ți-ar trece prin cap să intri într-un WC pentru femei. Aruncam doar priviri timide, destul ca să văd păpușile, hidoase ca niște avortoni, îngrămădite, strâmbe, căzute unele-n brațele altora, pe rafturile vopsite de asemenea în stacojiu. Noi ne îndreptam spre tejgheaua de pe o latură a primei odăi, dincolo de care, pe rafturi, erau tot felul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tem că e corect și mă tem mai ales că mulți dintre noi nu sîntem oamenii viitorului, că nu sîntem nici măcar ai prezentului. Sânt însă deja acomodat cu multe lucruri care altădată mi s-ar fi părut inacceptabile și încep, timid, să mă simt bine, să deslușesc regulile noului joc din noua lume, din brava lume nouă... Știu și accept cu seninătate faptul că arta mea, poezia, își va diminua importanța în viitor, știu că se va integra în marele spectacol
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
spre sfârșit, cum se și cuvine. Spune lucruri ponderate, inteligente, cu care sânt în general de acord. Și termină deodată cu o frază care mă trezește ca un șuvoi de apă rece: Poetul care-a citit azi este un fascist timid și grațios". Nu, bineînțeles că n-am auzit bine. Dar o colegă de-a noastră rupe tăcerea: "Ei, chiar așa, fascist? Chiar vorbiți serios?" Și din scurta și rapida altercație care-a urmat am înțeles că da, chiar așa spusese
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mă dezmeticisem puțin și am văzut-o stând lângă patul meu. O mai văzusem... întrucât ea face naveta cu un trabant, știam că este profesoară la liceu, dar nu știam cum o cheamă. Radu fiind o fire foarte amabilă și timidă, acum se gândea cum să-i spună că a ajuns la spital fără încălțăminte și fără geaca de piele. Angela se strădui să-l facă să mănânce în prezența ei dar nu reuși, scuzându-se că a luat micul dejun
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
chemat la director. Mergând pe hol spre biroul directorului, emoțiile pe care deși dorea să și le țină în frâu, creșteau cu fiecare pas. Intrând în birou, el salută cu capul plecat, rămânând lăngâ ușă. Directorul, văzându-l atât de timid, zise: -Și cum e Radu? -Bine, răspunde Radu cu vocea scăzută. -Altă dată să fii mai atent! -Sigur, vă promit! și emoția i se simți în voce. în sala de mese a cantinei, Radu o întâlni din nou pe Angela
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Târgu Mureș și încă se afla în spital. Doamna Neli îi poftiră în bucătăria spațioasă, unde ardea un foc bun de lemne și totul strălucea de curățenie, apoi întrebă: -Știți ceva despre Ramona? -Nu... Noi nu o cunoaștem, spuse Oana timidă, văzând îngrijorarea din privirea doamnei Neli. -Atunci cu ce treburi pe la noi? Eugen, care acum trebuia să răspundă, se înroși la față și cu vocea sugrumată de emoții zise: -Eu sunt Eugen Bunea, fiul lui Ioan Plopeanu. Doamna Neli Plopeanu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ieși din birou ridicând mâna în semn de salut. Acum Radu emoționat, nu știa ce să creadă, își punea diferite întrebări, când deodată se auzi o bătaie în ușă. Secretara intră zâmbind și-l invită în biroul directorului. Radu intră timid în cabinetul directorului salutându-l printr-o plecăciune a capului și un mormăit abia înțeles. Directorul privindu-l cu destulă seriozitate îl rugă să ia loc. Radu se așeză într- un fotoliu, destul de stângaci, doar pe marginea lui și privi
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în curte de o doamnă. Ionuț se îndreptă într-acolo surprins, când o femeie, pe care nu o cunoștea i se adresă pe nume: - Ionuț, sigur ai auzit de mine, sunt tanti Angela, am vrut doar să te cunosc. Destul de timid și cu privirea în jos, Ionuț zise: -Mi-a vorbit mama mea despre o mătușă cu numele Angela de la Târnăveni. -Eu sunt dragul meu, primește acest pachet, mam gândit să-ți fac un cadou, fiind iarnă ți-am adus un fular
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de o mână dibace. Ionuț, în costumul sobru de mire părea mai palid și mult mai copil față de vârsta pe care o avea, iar Ioana în rochie albă cu voal de mireasă, roșcată cu ochi albaștri, puțin melancolincă. Pășeau amândoi timizi spre sfântul altar în sunetul lin al clopotelor. Părinții mirilor care și ei se aflau în biserică, surâdeau puțin triști în spatele lor, așa cum se cuvine în astfel de ocazii. Undeva, într-un colț din naosul bisericii o puteai zări și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]