14,383 matches
-
LPC) („Ultimul dintre Colaboratorii Preferați”). Persoanei chestionate i se cere să descrie cel mai puțin preferat colaborator din experiența sa, un angajat cu care i-a fost cel mai greu să lucreze. Liderul care descrie acest colaborator în termeni favorabili tinde a fi preocupat de relații după cum, cel care îl descrie într-o manieră nefavorabilă, tinde a fi preocupat de sarcină. Stilul de conducere este conceput ca o caracteristică relativ stabilă a conduitei și de aceea, dificil de modelat sau modificat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
preferat colaborator din experiența sa, un angajat cu care i-a fost cel mai greu să lucreze. Liderul care descrie acest colaborator în termeni favorabili tinde a fi preocupat de relații după cum, cel care îl descrie într-o manieră nefavorabilă, tinde a fi preocupat de sarcină. Stilul de conducere este conceput ca o caracteristică relativ stabilă a conduitei și de aceea, dificil de modelat sau modificat. Odată ce este identificat și înțeles stilul de conducere al unui lider, este nevoie ca: liderul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
deciziilor importante. Liderul le sporește aria de responsabilitate și sunt implicați în discuții informale, personale, cu conducerea. Fiecăruia i se conferă rangul neoficial de asistent al liderului, „mâna dreaptă” a acestuia, investită cu multă încredere și expectanțe înalte. Acești angajați tind să obțină un nivel superior de performanță celui atins de membrii out-group-ului. Performanța este explicată pe modelul schimbului: liderul face mai multe favoruri membrului in-group iar acesta se străduiește, în schimb, să întrunească cu mai mare succes (și chiar să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din dezvoltarea organizației trebuie să fie legate de schimbările în sistemele de personal. Viabilitatea eforturilor de dezvoltare a organizației constau în gradul în care acestea reflectă în mod acurat aspirațiile și preocupările membrilor participanți. În concluzie, dezvoltarea organizațiilor de succes tinde să fie un efort global al sistemului, un proces al unei schimbări planificate - un program cu standarde provizorii, și țintit spre dezvoltarea resurselor interne ale organizației pentru schimbări eficiente în viitor. CUVINTE CHEIE socializare organizațională, cultură organizațională, intervenție psihosocială, dimensiunea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
serviciilor unei astfel de firme (Thomas și Ely, 1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). 4. Efectele la nivel de comunicare sunt și ele vizibile atât în cadrul organizației, cât și în exteriorul acesteia. Pe de o parte, în interiorul grupului eterogen comunicarea tinde să fie mai formală și mai puțin frecventă, pe de altă parte, relaționarea cu exteriorul poate fi mai frecventă și se poate constitui în bază pentru implementarea unor decizii de grup. Literatura privind diversitatea se focalizează și promovează, în general
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizațiile iau măsuri pentru combaterea fenomenului, faptul că unele din ele au arătat cum se poate face acest lucru, indică cel puțin o conștientizare a importanței problematicii. 16. 5.2. Apartenența sexuală Datorită diviziunii tradiționale a muncii, bărbații și femeile tind să ocupe poziții diferite pe piața muncii. Modalitățile de recrutare și selecție, natura structurii organizaționale (distribuția puterii și autorității), regulile, reglementările, mediul de lucru care-și pune amprenta pe tipul de comportamente și relații la locul de muncă, influențează statutul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
30 de ani și în intervalul 30-39 de ani, în timp ce în Suedia vârsta medie este de 46 de ani. În acele țări cu o experiență mai îndelungată și cu un număr mai mare de acest gen de întreprinderi, populația cuprinsă tinde să fie mai în vârstă (Samoy și Waterplas,1992). Deși mai puțin studiată, natura disabilității este diferită - în Argentina 90% din muncitorii acestui sector au deficiențe mentale, în Australia peste 85% au deficiențe mentale sau psihologice și 7% de natură
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt de așteptat câteva schimbări importante în privința organizării, în antrenarea oamenilor, în control,. Aceste schimbări vor afecta inclusiv organizațiile din România în următorii ani (Bogathy, 2002) și implicit munca psihologilor industriali. În continuare inventariem cîteva din aceste schimbări: Structurile organizatorice tind să devină tot mai descentralizate, formându-se grupuri semiautonome, grupurile vor fi eliberate de formalism, vor fi mai independente și mai flexibile în rezolvarea problemelor; Configurația organizatorică va permite stimularea spiritului antreprenorial, firmele devenind mai creative. Fiind mai puțin rigide
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
12 3 Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) % pe linii; diferența până la 100% reprezintă „nu știu”/„non-răspunsuri” Interesele pentru diferitele domenii ale politicului sunt puternic legate între ele, în sensul că cei interesați de un anumit domeniu tind să fie interesați și de celelalte. Acest fapt ne oferă posibilitatea reducerii datelor sub forma unei tipologii care să ne ofere o imagine sintetică în ceea ce privește interesul declarat pentru politică. Tipurile rezultate și ponderea lor aproximativă în totalul populației din mediul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
având scoruri mai mari decât tinerii și vârstnicii. Relația cu educația este liniară, persoanele mai educate având scoruri mai mari comparativ cu cele mai puțin educate. Relația cu venitul este similară cu cea constatată în cazul educației. Persoanele mai sănătoase tind să aibă scoruri mai ridicate. Persoanele cu mai multe relații tind să aibă scoruri mai ridicate. Nu există diferențe semnificative după etnie. Relația cu statusul este mai complexă. Interesul variază puțin, doar casnicele și șomerii având valori mai scăzute. Activitățile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este liniară, persoanele mai educate având scoruri mai mari comparativ cu cele mai puțin educate. Relația cu venitul este similară cu cea constatată în cazul educației. Persoanele mai sănătoase tind să aibă scoruri mai ridicate. Persoanele cu mai multe relații tind să aibă scoruri mai ridicate. Nu există diferențe semnificative după etnie. Relația cu statusul este mai complexă. Interesul variază puțin, doar casnicele și șomerii având valori mai scăzute. Activitățile de informare sunt realizate într-o măsură mai mare de către pensionari
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
puțin, doar casnicele și șomerii având valori mai scăzute. Activitățile de informare sunt realizate într-o măsură mai mare de către pensionari și persoanele ocupate, ultimii având totodată și mai multe cunoștințe. Persoanele din gospodării cu un status material mai ridicat tind să aibă scoruri mai mari. Ca tendință, valorile indicilor cresc pe măsură ce crește și mărimea localității urbane. Diferențele zonale sunt mici, cu excepția capitalei (caracterizată prin valori mai mari). Am văzut anterior cum anume variază interesul pentru politică, frecvența informării politice mediatice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
problemele oamenilor (73% sunt siguri că așa stau lucrurile) și că schimbarea puterii politice nu aduce o modificare în viața oamenilor obișnuiți (55% sunt siguri de asta). Relația așteptată cu interesul pentru politică se confirmă din nou, interesul pentru politică tinzând să scadă pe măsură de gradul de acord al cetățenilor cu aceste afirmații crește. Pentru a analiza simultan aceste relații și a vedea care sunt factorii cu o influență semnificativă (statistică, dar și din perspectiva magnitudinii) am realizat un model
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
interesul populației, din moment ce, controlând o serie de alți factori influența genului asupra interesului pentru politică rămâne constantă: bărbații sunt mai interesați comparativ cu femeile chiar și atunci când cele două categorii au aceeași vârstă, educație, venit, etc. Interesul declarat pentru politică tinde, de asemenea, să crească cu vârsta, relațiile, bunăstarea și să scadă dacă subiectul este de etnie maghiară. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Determinanții interesului pentru politică Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,11 0,11 Vârsta 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
interesează, în principal, efectele asupra cunoștințelor politice, dar vom ilustra în final și alte relații. Influența interesului asupra cunoștințelor are loc atât direct, cât și indirect, prin intermediul informării și discuțiilor politice. Altfel spus, persoanele care sunt mai interesate de politică tind să se informeze/să discute mai mult despre subiecte cu conținut politic, aceasta ducând la nivele mai mari de cunoștințe politice. Informarea și discuțiile pe teme politice au un pattern cauzal apropiat. În ambele modele de bază varianța explicată este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
bărbat. În cazul modelelor extinse varianța explicată se dublează, creșterea fiind cauzată în cea mai mare parte de introducerea în ecuație a interesul declarat pentru politică. Acesta constituie, de altfel, principalul predictor al informării/discuțiilor politice, cei care sunt interesați tinzând să se informeze mai mult despre politică prin intermediul media și să discute mai mult pe teme politice. Efecte pozitive asupra cantității informării și discuțiilor au și eficacitatea politică și încrederea în actorii politici. Din nou, celelalte condiții fiind egale, bărbații
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în vârstă și mai interesat de politică. Oarecum surprinzător, deși se informează mai mult despre politică (din media și prin discuții), maghiarii au cunoștințe politice ceva mai scăzute comparativ cu restul populației. Din nou, cei cu încredere scăzută în instituții tind să aibă mai puține cunoștințe (aceeași concluzie rezultă și în urma analizelor realizate de Dumitru Sandu în cadrul EuroBarometrului 63.4, pg. 33). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Determinanții nivelului de cunoștințe politice Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o analiză a evoluției participării în Canada în perioada 1968-2000 (Blais et al., 2004), autorii constată scăderea ratei de participare cu aproximativ 3 puncte procentuale în toate grupurile sociodemografice, tendința fiind rezultatul combinat al efectelor de tip „ciclul vieții” (indivizii tind să voteze într-o măsură mai mare pe măsură ce îmbătrânesc) și mai ales generațional (noile generații votează într-o măsură tot mai scăzută). Efectul generațional are loc datorită faptului că noile generații sunt mai puțin interesate de politică și aderă într-
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de alegători construite pe baza încrederii, a tipului de vot, respectiv a partizanatului sunt legate între ele. Altfel spus, cei care au un anumit nivel de încredere în partide tind să adopte și un anumit tip de vot cu precădere. Pentru a evidenția această legătură am calculat ponderea fiecărui tip de votant în cadrul tipurilor de încredere, reprezentarea grafică a acestei relații fiind următoarea: EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o măsură mai mare votanți de tip „afon” (de fapt ei sunt non-votanți în cea mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
evaluează relativ mai pozitiv comunismul, comparativ cu situația actuală, au un nivel mai scăzut de modernitate individuală și de integrare socială. Cei care votează („pragmatic” sau „partizan”) vor avea un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele pe date similare cu privire la alegătorii din România lipsesc), dar ne putem aștepta ca prima categorie să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia o parte a alegătorilor tind să se afilieze puterii chiar dacă opțiunile lor reale nu sunt acestea. Supraestimarea votului pentru putere (D.A. în acest caz) este susținută și de faptul că o parte a votanților principalelor partide de opoziție (PSD și PRM) declară că au încredere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că o parte a votanților principalelor partide de opoziție (PSD și PRM) declară că au încredere și în Alianța D.A. (sau unul dintre partidele componente ale acesteia). Mai mult, alegătorii cu încredere ridicată mixtă (în două sau mai multe partide) tind să voteze într-o măsură semnificativ mai mare cu PSD sau PRM (29% față de 12% din totalul populației în cazul PSD; 10% față de 5% în cazul PRM), în cazul acestei categorii de alegători ponderea voturilor pentru primele două partide fiind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu încredere ridicată cel puțin într-un partid (58%). După stabilitatea opțiunii de vot distingem tot patru categorii: „afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici (8%), votanți „pragmatici” (47%) și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]