4,948 matches
-
în pericol sub raportul nevoilor nutritive (foame), de relație (pericol) și de proprietate (ce amenință securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și raționamente, de a comunica, de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
situație în care foștii dominatori, deveniți vârstnici se retrag în solitudine și părăsesc societatea animală nesuportând dominația altora. Iată deci că instinctele chiar în forma lor pură, naturală, pot declanșa conflicte. Acestea pot fi accidentale, când sunt puse în pericol trebuințele de nutriție, relație și proprietate și, naturale, când sunt puse în pericol instinctele de reproducere și dominație. Acest tip de conflicte (instinctuale) se regăsește în lumea animală, iar în virtutea lor viața se desfășoară în armonie la acest nivel. Se poate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
orice om înțelege și cunoaște scopul instinctelor: alegerea mijloacelor și momentului poate deveni o armă periculoasă cu care se poate chiar sinucide când sunt în mâinile unui ignorant sau neînțelept’ spunea Paulescu. Există în fapt tot atâtea vicii (patimi) câte trebuințe instinctive sunt, iar cele mai importante pot fi grupate în două categorii: - individuale - cu referire în principal la instinctele de nutriție și reproducere; - sociale - cu referire la proprietate și dominație. Viciile individuale: atunci când satisfacerea nevoilor nutritive depășește cadrul delimitat de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în sclavi), astăzi mijloacele și modalitățile îndeplinirii acestui scop au devenit mai rafinate. Printre cele mai comune și caracteristice epocii contemporane sunt realizarea dependenței economice și politice prin mijloace financiare, scopul însă a rămas același. În plan individual neîndeplinirea acestei trebuințe instinctive alterate, în contrast cu satisfacția celor care și-o pot realiza, determină apariția unui sentiment de insatisfacție și nemulțumire care se transformă treptat în invidie (pizmă), ceea ce îndeobște se definește ca ciudă sau necaz, aspecte ce pot degenera în ură neîmpăcată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
organizării sociale. Cum era și firesc începe cu cei doi titani ai antichității, Platon și Aristotel, comparându-le viziunile și soluțiile sociale pe care aceștia le propun. Astfel în viziunea lui Platon (Republica) statul se naște ca o necesitate, întrucât trebuințele individuale se rezolvă mai ușor în comun, în plus satisface sociabilitatea înnăscută a omului. Viziunea lui se transformă însă în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
urma să fie condus de un filosof cu puteri absolute. Ideea centrală era că desființând proprietatea și familia vor dispărea toate conflictele individuale și sociale ce rezultă din acestea. Este evident că Platon nu cunoștea natura umană și mai ales trebuințele ce rezultă din instincte. Cu toate acestea și în pofida progreselor considerabile în cunoașterea umană ideile lui Platon aveau să fie reluate și dezvoltate până în epoca modernă, și chiar tradusă în plan social de ideologia marxistă. Aristotel - unul din cei mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
caracter distinctiv și anume fenomenologia vitală, atât de bine codificată în natură. La început - spune Rousseau - oamenii nu aveau locuințe și nici bunuri, nu constituiau familii, masculii și femelele se întâlneau la întâmplare, iar mama își hrănea puii nu pentru trebuința lor ci mai degrabă pentru trebuința ei, pentru ca ulterior aceștia devenindu-i dragi, să-și dezvolte instinctul matern. Doar obiceiul de a trăi împreună a dat naștere dragostei conjugale și părintești. Este evident că Rouseau nu avea nici cea mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atât de bine codificată în natură. La început - spune Rousseau - oamenii nu aveau locuințe și nici bunuri, nu constituiau familii, masculii și femelele se întâlneau la întâmplare, iar mama își hrănea puii nu pentru trebuința lor ci mai degrabă pentru trebuința ei, pentru ca ulterior aceștia devenindu-i dragi, să-și dezvolte instinctul matern. Doar obiceiul de a trăi împreună a dat naștere dragostei conjugale și părintești. Este evident că Rouseau nu avea nici cea mai elementară noțiune despre instinctul de reproducere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu destinul ființei și, mai mult ca atât, nu poate avea un sens, pentru că nu ar împlini nevoia de transcendent pe care spiritul uman îl caută neîncetat. În afara faptului că îndeamnă la o conduită normală (fără excese), în acord cu trebuințele individuale, morala creștină pune stavilă exceselor instinctelor sociale devenite vicii (cauza atâtor nenorociri individuale și colective), ridicând ființa umană la rang de divinitate. Paulescu reușește să demonstreze nu numai cauza relelor de-a lungul istoriei umanității care au la origine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai mult sau mai puțin caritabile. Forma originală a textului era „Oricine se spovedește și se pocăiește de păcatele sale poate să primească indulgență dacă face o milostenie”. Răstălmăcirea consta în afirmația că “cine posedă o indulgență nu mai are trebuință să se pocăiască” învinuind papalitatea că deturnează scopul carității, suficientă ca să agite spiritele și să pregătească revolta. Forța lui Luther a constat însă în scrierile sale care au mers până acolo încât a elaborat o versiune a noului testament, versiune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
afirmația lui Lazare că „Religia creștină moare în chip foarte natural, că ea a corespuns unei perioade a civilizației și cu cât înaintăm cu atât ea corespunde mai puțin. Noi pierdem (mai spune Lazare) pe zi ce trece simțământul și trebuința de absurd, prin urmare trebuința religioasă”. „Dar adevărata știință - răspunde Paulescu - ne-a arătat că creștinismul este Adevărul care este etern și deci nu moare niciodată. El nu corespunde unei perioade a civilizației pentru că este civilizația însăși și acum și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creștină moare în chip foarte natural, că ea a corespuns unei perioade a civilizației și cu cât înaintăm cu atât ea corespunde mai puțin. Noi pierdem (mai spune Lazare) pe zi ce trece simțământul și trebuința de absurd, prin urmare trebuința religioasă”. „Dar adevărata știință - răspunde Paulescu - ne-a arătat că creștinismul este Adevărul care este etern și deci nu moare niciodată. El nu corespunde unei perioade a civilizației pentru că este civilizația însăși și acum și pururea și în vecii vecilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să se reverse asupra bolnavilor și săracilor. „De altfel este și singurul mijloc prin care oamenii își pot manifesta iubirea față de creator, autorul vieții lor, înălțând această iubire către acela pe care nu-l pot atinge și care nu are trebuință de binefacerile lor, pentru că El este binele infinit’’ - spune Paulescu în memorabila sa lucrare „Spitalul” publicată în 113. Prin urmare caritatea creștină izvorăște din dorința lui Hristos ca omul să-și exprime gratitudinea față de Dumnezeu Tatăl, prin binefacerile care să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
secolului al VI-lea să apară primele așezăminte și în occident, tot pe lângă mănăstiri și biserici. Desigur, de-a lungul timpului, spitalul și-a schimbat mult configurația: de la așezăminte în care bolnavii săraci primeau gratis îngrijirile medicale de care aveau trebuință ca și cele necesare vieții în timpul spitalizării, la unitățile impunătoare de astăzi, cu posibilități tehnice și terapeutice cu totul deosebite, devenind treptat pilonii de bază al oricărui sistem medical modern. Din nefericire însă s-a schimbat treptat și spiritul care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
valabil ca punct de plecare, element de referință și spri jin pentru cel ce îngrijește omul în suferință. Pentru că doctorul tratează, dar numai Dumnezeu vindecă, de aici și înalta demnitate a profesiei medicale. „Cinstește-I pe medic - zice Bibliacăci ai trebuință de el’. Acest lucru ar trebui să-l cunoască și să-l respecte atât omul care are calitatea de a îngriji omul bolnav, cât și omul care, cu sau fără voia sa, ajunge în situația de a se îmbolnăvi și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încă să perfecționeze pe oameni și să-i facă mai fericiți, făcându-i mai buni’. Acum înțelegeți - spunea el studenților - înalta demnitate a profesiei medicale și respectul ce i se dă din toate părțile „cinstește-l pe medic căci ai trebuință de el’ spune Biblia. Medicul trebuie să fie în același timp un savant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului: să fie o ființă care se jertfește pentru alții până la moarte, în sfârșit să fie un învățător
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impresie o exprima regele României, Carol I, în discursul ținut la ședința jubiliară a Academiei, în 1891: "Poezia poporală răsfrânge într-un chip minunat aceste vremuri grele ale unui trecut plin de nesiguranță și durere. Pe când munca intelectuală, dorința și trebuința de a învăța și de a-și ascuți mintea s-au deșteptat și au luat o dezvoltare însemnată cu viața politică, poezia era de veacuri adânc sădită în inima românului [...]. Mândru poate fi dar poporul român de geniul său poetic
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
eu ce dracul ți-a veni în cap să ceri!? Ba nu, bade Ipate, n-aibi grijă; nu ți-oi mai cere vrun lucru mare până pe-acolo. Ș-apoi, ce ți-oi lua eu din casă nu-ți face trebuință d-tale. Apoi na! zise Ipate"*. Dracul face atunci ca toate să-i meargă bine lui Stan, care se îmbogățește și se gândește să se însoare. Dar se temea să nu aleagă prost. Chirică îl duce la horă și-i
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
încuraja cererea, cât și susține cumpărătorii. Marketingul vizează: a) realizarea activităților economice care dirijează fluxurile bunurilor și serviciilor de la producător la consumator; b) orientarea producției după cerere, satisfacerea consumatorilor și obținerea de profit; c) a prevedea, a constata, a stimula trebuințele consumatorilor la produsele puse în vânzare; d) realizarea continuă a adaptării aparatului productiv, a celui comercial, la trebuințele consumatorilor, cu scopul obținerii de profit. Marketing mai înseamnă adaptarea producției la mediul pieței, prin obținerea profitului. El conștientizează atitudinea managerială, stimulează
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
de la producător la consumator; b) orientarea producției după cerere, satisfacerea consumatorilor și obținerea de profit; c) a prevedea, a constata, a stimula trebuințele consumatorilor la produsele puse în vânzare; d) realizarea continuă a adaptării aparatului productiv, a celui comercial, la trebuințele consumatorilor, cu scopul obținerii de profit. Marketing mai înseamnă adaptarea producției la mediul pieței, prin obținerea profitului. El conștientizează atitudinea managerială, stimulează cererea, intimidează concurența. Prin tehnicile de marketing se evaluează cererile consumatorilor prin interviu, chestionare, testarea produselor, măsurarea evoluției
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
egal cu partenerii săi. De aici sunt generate sentimentul de apartenență la o colectivitate constituită în afara dorinței lui, cu o încărcătură psiho-socială diferită. Intensificarea vieții sociale la această vârstă se exprimă prin sentimente de prietenie și camaraderie dintre copii, prin trebuința de a participa la activități comune, de a constitui echipe care să se întreacă între ele. Multe dintre răspunsurile așteptate la problemele lumii de azi se găsesc în educație și modul în care înțelegem influențele ei asupra dezvoltării personalității umane
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
cerut. 6. Definirea unei schimbări majore într-o școală. 7. Identificarea de modalități de conștientizare, motivare, participare, afirmare a elevilor la realizarea a ceea ce au formulat ca așteptări, nevoi. EVALUĂRI ȘI AUTOEVALUĂRI Autoevaluați-vă nivelul motivației având în vedere piramida trebuințelor a lui Abraham Maslow. Alegeți din lista următoare, factorii ce vă influențează evident (puternic, care sunt dominatori) în activitatea profesională: a. salariul, b. relațiile personale la locul de muncă, c. condițiile de muncă și siguranța muncii, d. modalitățile de supervizare
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
și idealuri care înflăcărează conștiințele și mobilizează energiile agenților acțiunilor sociale. „A cerceta valorile nu înseamnă a cerceta cum este omul și cum este munca,ci a cerceta ce semnificație are lumea pentru om, mai precis pentru un om cu trebuințe și idealuri socialmente și istoricește determinate.’’(Grunberg, 1972). Studiul valorilor profesionale de pe pozițiile psihologiei trebuie să releve capacitatea de valorizare a dezideratelor sociale în trăirile subiective, în modul de apreciere de către individ a activității. Exigențele care se impun în luarea
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
fata s-a îmbolnăvit rău. Toată familia s-a alertat. Tatăl fetei, om grijuliu a pus caii la căruță și cu fata bolnavă au plecat la o vrăjitoare la Baranca. Au explicat totul vrăjitoarei și aceasta a făcut cele de trebuință, dar la plecare a spus: - Dacă plecând de aici, o să vă iasă în față un bărbat sau vreo femeie, fata va trăi. Dacă vă va ieși un animal oarecare, fata va muri. După ce au ieșit din curtea vrăjitoarei lea ieșit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mare suprafață din județul Botoșani. Lucrând pe moșia boierească au cunoscut aspecte ale vieții variate, plăcute și neplăcute. Oamenii acestui sat s-au ocupat, în general cu plugul și cărăușia, dar și cu scosul pietrei care a fost folosită la trebuințele locale și pentru alte comune sau chiar orașe. Nu este lipsit de importanță să arătăm că mai demult oamenii din satul Lupeni erau porecliți chetrari, deși acești locuitori au avut la îndemână și lemnul pădurilor din apropiere și peștele iazurilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]