40,073 matches
-
este o ficțiune precum era cu un secol și ceva înainte pentru expediționarii în căutare de fildeș, un ținut exotic, chiar dacă nu mai este populat cu canibali, cum, printr-o glumă insidioasă, își disociază Idi Amin democarația originală de umbrele trecutului. Pe de altă parte, Africa (Uganda) a constituit laboratorul pentru experiențe al marilor puteri, URSS a exportat ideologie pentru edificarea unor regimuri comuniste, SUA pentru construirea unor regimuri autoritariste obediente Washingto-nu-lui. Spectrul violenței n-a dispărut din dreptul cutu-mi
Un copil al secolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9856_a_11181]
-
în copilărie în memoria ochiului său de viitor fotograf. Nu găsesc altă explicație pentru impresia pe care o produc pozele lui Ion Cucu. Și se pare, dacă ești mai firoscos, că protagoniștii lui au mai trăit altă viață într-un trecut nu foarte îndepărtat, iar altfel, că descoperi în ei ceva cunoscut, pe care nu știi de unde să-l iei, fiindcă l-ai văzut pe fețele unor oameni fără nume, pe care Cucu l-a dibuit pe chipurile scriitorilor pe care
Misterul pozelor lui Ion Cucu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9871_a_11196]
-
sinceră și reușită. n P.S. - Socotind că, în materie de reportaje, astăzi se scrie de cele mai multe ori fără îngrijire literară, fără respect pentru cel ce te citește, m-am gandit să reproduc - pentru comparație - câteva din articolele mele apărute în trecut, în volumul Răvașe din Kamceatka, apărut în 2000, la Editura Alfa. Știu, e ca și cum aș vrea să dau o lecție de stil și în același timp o dovadă de respect față de cititor. Știu, și să fiu iertat pentru îndrăzneală. Dar
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
dacă nu mă înșel, seria de Scrieri în proză (I-V, 1956-1960) de Geo Bogza, fără incendiara sa poezie. Sintagma agreată în epocă era aceea de "scrieri alese". A treia ar fi seria de trei volume (1957-1958) de Scrieri din trecut de Mihai Ralea. În 1960, ESPLA (Editura de Stat pentru Literatură și Artă) se desparte în trei edituri diferite, dintre care E.p.l. (Editura pentru literatură) are misiuni clare în sensul reeditărilor. În 1962 începe seria de Opere a lui I.
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
România o altă istorie? Greu de spus. Societatea românească poartă încă urmele bolii morale contactate în cei 50 de ani de umilință cotidiană, la care a fost supusă de către regimul comunist. Însănătoșirea nu se poate face fără o "împăcare cu trecutul", fără recunoașterea și asumarea senină a vinilor mai mici sau mai mari pe care le purtăm în suflete, noi toți, cei care ne-am trăit o parte din viață sub cizma comunistă. Scrie Nicolae Breban și nu avem motive să
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
pietre de fundație pentru o Românie viitoare care să nu poarte în sânul ei conflicte mocnite, prost rezolvate sau false probleme, de care am avut parte cu duiumul în secolul care a trecut. Acest proces, de altfel, al împăcării cu trecutul, nu a decurs prea armonios nici în țări precum Franța, care se bucură de un mult mai solid postament al răspunderii civile și care beneficiază de o tradiție bogată de luptă pentru acel spirit republican ce face mândria oricărui Francez
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
consum. Nu se cultivă, nu se conservă, nu se memorează, se devorează. Dacă la nivel individual tot mai rar există întrebarea "cine sînt?", la nivelul societății ea se dizolvă aproape integral. Des, prea des, aud manifestat disprețul față de istorie, de trecutul imediat. Mi se spune mereu că tinerii nu sînt preocupați de sistemul totalitar, de ceea ce s-a petrecut în timpul comunismului. Mă ambiționez să nu cred. Și dacă este așa, fie și în parte, este vina părinților, a profesorilor, ei înșiși
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
Totul e înfățișat în tușe groase și ostentative, Heidegger semănînd cu un figurant ostenit care este pus să recite fraze din propriile cursuri universitare, iar Hannah Arendt cu un procuror al Curții de la Haga însărcinat cu întocmirea unui rechizitoriu privind trecutul nazist al familiei Heidegger. Personajele sînt entități golite de individualitate, mișcîndu-se precum niște scheme abstracte și previzibile, al căror comportament nu are voie să iasă din portretul robot pe care autoarea cărții l-a hotărît de la început. În lipsa unei atmosfere
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
s-a clintit și iată/ Casa bătrînească în care-a stat bunicul,/ Casa amintirii, pridvor, cu tot tipicul,/ Să intru în odaie, e ușa descuiată.// Văd ordine în toate, custodele, vecinul/ S-a întrecut pe sine, e totul ca-n trecut,/ Văd pînă și ulciorul din care am băut/ Din limpezimi de vie, întîia dată vinul.// Visări păgîne avut-am atuncea despre vie,/ Eternități de-o clipă trăitu-le-am din mers.../ A scîrțîit o ușă ca un poem de-un
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
originară din România. Prin profunzimea, subtilitatea și atenția acordată nuanțelor celor mai fine, dialogurile realizate de Mircea Iorgulescu depășesc miza unor simple emisiuni radiofonice. Ele sunt veritabile lecții de viață, mostre de înțelepciune și morală practică, mărturii esențiale despre un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat. Și cum verba volant, mai ales pe fondul trăncănelii asurzitoare din anii tranziției, ideea tipăririi acestor conversații într-o carte este mai mult decât salutară. Puține cărți am citit în ultima vreme care să
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
măsură. După lectura unei cărți precum Convorbiri la sfârșit de secol de Mircea Iorgulescu, cititorul are convingerea că nu a pierdut timpul. Se simte câștigat. Este mai înțelept, știe mai multe, are cheile capabile să-i deschidă ușile zăvorâte ale trecutului și să îl facă să înțeleagă dilemele timpului prezent. După o astfel de carte sufletul și mintea cititorului se umplu de bucurie, ca după o lectură din stoici.
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
politică dominată de piticanii morale și escroci patentați, nu e aproape normal ca astfel de monștri să se bucure nu doar de interes, ci și de credibilitate? Adevărul e că societatea românească e incapabilă să se despartă de funestul ei trecut comunist. Legați cu fire nevăzute de istoria recentă, am rămas prizonierii unui sistem în care imbecilizarea sistematică s-a dovedit a fi triumfat - tare mi-e teamă - ireversibil. Faptul că șaptesprezece ani de tranziție n-au fost capabili să propună
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
place s?mearg?o vreme ? c?u? Că i ? timpul r?boiului, e o regin?popular? Dei se autocaracterizeaz? "Adev?ul este c?toat?viaa am jucat rolul unui b?bat", acum, Regina pare mai puin implicat?? viaa politic?dec? ? trecut. i totui. ?truc? salonul ei "trebuie s?fie terenul neutru din ar?, ea invit?persoane de toate culorile politice: diplomai, bancheri, artiti i c? mai diverse categorii sociale. Apar i probleme delicate, ca aceea, c?m?ai de iredentism, "ungurii
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
aflu cum vede istoricul Paul E. Michelson România anului 2006? Paul E. Michelson: - Să precizez, mai întâi, pentru cititorii revistei dumneavoastră, că din decembrie 1989 am venit în România mai în fiecare vară. Reamintesc, apoi, că în anii șaptezeci ai trecutului secol am lucrat doi ani și jumătate ca profesor la Școala americană din București, angajat prin Ambasada Statelor Unite. Ca și soția mea. Așa că aici mă simt, într-un fel, ca acasă. Acum, răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Este o Românie mult
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
în lumea cea reală: spiritul critic, libertatea de gîndire, discernămîntul în a depista minciuna publică și flerul de a mirosi impostura. Cînd orice lucru devine adevărat cu condiția să fie văzut și auzit la televizor, atunci putința de a recrea trecutul și prezentul unei comunități este un lucru foarte la îndemînă, dar de asta nu-și dau seama decît cei care au intuit cît de malign poate fi fenomenul. În plus, pentru Virgiliu Gheorghe, televiziunea îndeplinește toate condițiile unui fenomen religios
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
e acuzat degeaba sau aproape degeaba pentru o acțiune politică prin care România ar putea fi destabilizată. Dar cum Băsescu nu mai are în acest moment decît doi aliați siguri, PD-ul și opinia publică, el s-a folosit de trecutul mineriadelor lui Iliescu, pentru a se asigura că opinia publică nu-l va abandona la o adică. E prima oară cînd Băsescu se teme. Și asta pentru că își dă seama că prostia înverșunată a celor care îi vor capul cu
Băsescu,planul de rezervă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9930_a_11255]
-
din Grădina Botanică) "dacă un pictor mi-ar face, acum, portretul, ar picta o bucată de hîrtie sugativă plutind asupra golului și avînd asupra aceluia efectul astringent pe care-l are asupra epidermei coaja de pe o rană." Scrisul care strînge. Trecutul așezat în note zilnice se versifică, devine cadență, fără să aibă nimic solemn, ci doar o spațiere, un relief, o ușurință în a-l găsi, cum au paginile la care s-a deschis des o carte, sau fișele mult scoase
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
n-au miros, artistul român recurge în continuare la finanțarea românească. Iar aici se întîlnește cu obstacolele noastre locale, mai rele decît marșandizarea capitalistă. Culmea e că cei care izbutesc să mulgă vaca subvențiilor autohtone o fac fie în numele unui trecut devenit îndoielnic, fie în numele unei mediocrități cu proptele care își clamează valoarea recognoscibilă de mîine. În ciuda acestor idealiști de strînsură care mizează pe recunoașterea de mîine a unei valori ignorate azi, cred că cine nu există acum nu prea are
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
și să aplice măsurile de repunere în drepturi, oficial, a lui Vintilă Horia. Sîntem încredințați că declarațiile și atitutdinile din ultimul timp, în care reprezentații celor mai importante instituții ale statului s-au arătat hotărîți să se despartă de propriul trecut comunist, vor face posibil acest act de dreptate istorică și culturală." Reacția Biroului de Presă a Ministerului Culturii și Cultelor este publicat de aceeași revistă în numărul din 24 ianuarie. "Vintilă Horia este unul dintre marii nedreptățiți ai literaturii române
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
degrabă fundurile goale ce ni se întind în prim plan, rotunjite imens, chiar pe ecranele cele mai plate. Cu șireturile ce le trec printre fese se spânzură regizorul, poate însuși proprietarul postului. Exagerez. Cele două emisiuni dedicate ultimului zimbru al trecutului regim - zimbrișorul Vadim dă zadarnic din copite, rămâne vițel - au zornăit de mai multe bile în sac decât ale fostului arhitect al lui Ceaușescu, acesta la un post mai pe margine. Și miza era alta. Iar ca să vezi, nonagenarul pișicher
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
îi dă poetului sentimentul relativității vieții, al timpului care se scurge cu repeziciune răpindu-i pe cei din jur după legi numai de el știute. Versurile lui Nicolae Prelipceanu emană o tristețe resemnată în care prezentul s-a contopit cu trecutul, nostalgia este strivitoare, iar existența se consumă exclusiv în planul virtual: "părea că suntem în viață în viața asta adică/ părea că vom putea să mai cerem o bere/ uită-te la noi i-aș fi spus/ flora și fauna
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
la urmă nici un compozitor, cu atît mai evidentă este scurgerea de aleatorism, invazia de spirit ludic, improvizatoric. Chiar dacă ne comunică, direct sau indirect, că tradiția nu e decît numele pe care îl dăm neputinței noastre de a ne lepăda de trecut, compozitorii conceptualiști nu sînt (încă?) în măsură să ne dezvrăjească universul sonor, să ne priveze de virtualitatea minunilor ori să ne răpească speranța în nemurirea trăirilor afective. în fața necruțătoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau științifice, formulelor și schemelor abstracte, melomanul
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
mereu de foști membri ai PCR a avut un efect electrizant asupra electoratului), timp de doi ani șobolănimea ce ronțăia din avuția statului a conspirat la eliminarea singurului politician de vârf care a încercat cu adevărat să se rupă de trecut. După șaptesprezece ani de chinuri, frustrări, renunțări și suferințe, ne trezim într-o situație coșmarescă: să-l vedem, fie și pentru o lună, pe Văcăroiu în fruntea statului. Pe Văcăroiu! Pe individul care, la scenă deschisă, a fost complicele huliganilor
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
Glaz, profesor de matematică la Universitatea din Connecticut, în colaborare cu JoAnne Growney, autoare a volumului de poezii My Dance is Mathematics, publicat în 2006 la "Paper Kite Press". Glaz este vorbitoare nativă a limbii române, iar Growney are un trecut matematic, predând o vreme matematica la Pennsylvania's Bloomsburg University. Glaz și Growney pregătesc acum o antologie de poeme de dragoste în care apar imagini matematice. Amintim că poezia Ut Algebra Poesis este reprodusă la pagina 297 în Ion Barbu
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
de dinaintea lor: le-ar lipsi mormintele, cimitirele și ritualurile funerare, le-ar lipsi bisericile și, bineînțeles, le-ar lipsi pînă la urmă și religia. În ultimă instanță, le-ar lipsi memoria generațiilor anterioare și, astfel, le-ar lipsi conștiința unui trecut alcătuit dintr-un șir de strămoși comuni. Rezultatul ar fi unul cu adevărat benefic, căci ar scăpa de obsesia rădăcinilor și de pacostea provocată de nevoia de a înfățișa trecutul în așa fel încît să justifice legitimitatea învingătorilor din prezent
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]