4,590 matches
-
aceluiași principiu feminin, contopite în cele din urmă. SCRIERI: Impresii literare sovietice, București, 1948; Maiakovski, București, 1949; Problemele realismului critic în literatură, București, 1951; Aspecte din dramaturgia lui Gorki, București, 1954; Cazul Benet (în colaborare cu Radu Boureanu), București, 1954; Triumful lui Goldoni, București, 1957; Orașe și teatre. Germania, Italia ’57, București, 1958; Puncte de reper în dramaturgia occidentală contemporană, București, 1962; Istoria teatrului universal contemporan, I, București, 1963; Regizorul și teatrul, București, 1968; Dialog despre dragoste, București, 1970; Dileme și
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
mult în „afacerea” tristă a paternității puse la îndoială. O prezență enigmatică, dar de transparentă semnificație simbolică, este Român Gruie, „statornic reazăm” al domniei, acela care „pururi, cade jertfă”, întruchipând „strămoșeasca legătură dintre scaun și popor”. Prin acest erou, persuasiv triumf al discreției, tot numai tăceri grele de înțeles, D. încearcă intuitiv să sporească, așa-zicând prin „amuțire”, posibilitățile de sugestie ale unui teatru altminteri discursiv. E ca o convertire dinspre retorism spre negația lui absolută - expresia pur gestuală, asimilată sistemului
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
cultură, informație și luptă”, avându-i ca director pe Traian Cotiga și ca redactor pe E. Horescu. Făcând precizarea că este gazeta Centrului Studențesc, revista își propune să urmeze „firul a două idei vitale: naționalismul și monarhia”, scopul său fiind „triumful inteligenței” cu ajutorul studenților, chemați să constituie „un front unic și solidar în sprijinul «Dreptei»”. D. face parte dintre revistele întemeiate de tânăra generație care se afirmă în primii ani ai deceniului al patrulea, afișând o orientare cultural-politică de dreapta și
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
război, Chișinău, 1975; Secolul vitezei, Chișinău, 1976; Noi, nerăbdătorii..., Chișinău, 1977; Continentul enigmelor, Chișinău, 1980; Alba, culoarea înțelepciunii, Chișinău, 1983; Avanpostul așteptărilor, Chișinău, 1983; Culorile începutului, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 142-147; Dumitru Coval, În numele triumfului rațiunii, LA, 1983, 13 octombrie; Ioan Mânăscurtă, Un spirit în neodihnă, LA, 1995, 27 aprilie. S.P.
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
feresc. Dincolo de miza estetică, care la drept vorbind i se pare superfluă, Michel Houellebecq are curajul, nesăbuința sau vanitatea de a se Împotrivi situației istorice care a alungat literatura și literatorul tot mai departe de scena conștiinței publice. În plin triumf al individualismului (tradus În literatură printr-un autobiografism ubicuu, hedonist sau dezabuzat, clasic sau “postmodern”), Houellebecq Își precizează la maximum contextul și-și ridică protagonistul la coeficientul general. În plin postavangardism și postexperimentalism, el scrie inspirîndu-se din limpezimea și sentențiozitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
suprarealist sau prin supralicitări ale recuzitei tehniciste, pentru care poeta are într-o prea mică măsură vocație. SCRIERI: Vară timpurie, București, 1979; Proiect de mitologie, București, 1981; Cortina, București, 1983; Eglogă, București, 1984; Poeme, București, 1986; Luni dimineața, București, 1987; Triumful Paparudei, București, 1992; ed. bilingvă (Triumful Paparudei - The Fools Triumph), tr. Georgiana Gălățianu Fărnoagă și Sharon King, postafață Gheorghe Crăciun, Pitești, 2000; Triumph of the Waterwich, tr. în colaborare cu Adam J. Sorkin, introd. Adam J. Sorkin, Highgreen - Northumberland (Marea Britanie
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
tehniciste, pentru care poeta are într-o prea mică măsură vocație. SCRIERI: Vară timpurie, București, 1979; Proiect de mitologie, București, 1981; Cortina, București, 1983; Eglogă, București, 1984; Poeme, București, 1986; Luni dimineața, București, 1987; Triumful Paparudei, București, 1992; ed. bilingvă (Triumful Paparudei - The Fools Triumph), tr. Georgiana Gălățianu Fărnoagă și Sharon King, postafață Gheorghe Crăciun, Pitești, 2000; Triumph of the Waterwich, tr. în colaborare cu Adam J. Sorkin, introd. Adam J. Sorkin, Highgreen - Northumberland (Marea Britanie), 2000; Munci, zile, alunecări de teren
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
Cioran, fie și prin forma lapidar-aforistică pe care o ia versul, mai ales în volumele A cincea esență (1989) și Kaspar Hauser (1991). Poemele au o respirație amplă, vizionar-epopeică asupra genezei, la care omul este părtaș ca unealtă a răului („Triumf al Răului ce și-a ales sediul în spirit” - Astrul nomad), iar poetul se simte nevoit a ispăși „nevrednicia verbului” de a fi „părtaș la peanul luminii” și nesăbuința de a se lua la întrecere cu vocile tenebrelor („De plânge
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
ritualic în care convenția culturală și artificiul joacă un rol important, ceea ce a determinat-o pe Roxana Sorescu să vadă în C. un poet livresc. Autorul preferă acum forma fixă a sonetului, inventând, prin hibridare, „rondosonetul” (Pasărea de cenușă), „glossosonetul” (Triumful iubirii), sonetul cu versuri albe (Dorador) și supunând limba la metamorfoze menite a potența impresia de gest sacerdotal al rostirii poetice („a fire”, „chip se ivind”, „mă-mpodobind”, „lumina izvorându-se-n lumine”). Toate aceste inovații formale nu reușesc totuși să
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Programe de întărire 55 3.9. Teoria manipulării 58 3.10. Teoria pedepsei 59 3.11. Discriminarea operatorie 60 A. Discriminarea stimulilor 60 B. Diferențierea răspunsului 61 3.12. Instruirea programată și mașinile de predat 62 3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismului 65 4. Teoria modelării și învățării sociale 67 4.1. Viața și opera lui Albert Bandura 67 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și dispute 68 4.3. Analiza cercetărilor de condiționare operantă 70 4.4. Analiza învățării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că a ajuns la metodele sale prin încercarea de a extinde la educație fapte descoperite de el în cercetarea condiționării operante pe șobolani și porumbei. Aceste animale erau mai răbdătoare însă decât odraslele lui Homo Sapiens. 3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismuluitc "3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismului" Eșecul instruirii programate în anii ’60-’70 ai secolului trecut nu trebuie totuși să ne inducă în eroare. Skinner preconiza „moartea școlii” și „dispariția profesorului” datorită omnipotenței instrumentelor autoinstrucționale și în special datorită
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prin încercarea de a extinde la educație fapte descoperite de el în cercetarea condiționării operante pe șobolani și porumbei. Aceste animale erau mai răbdătoare însă decât odraslele lui Homo Sapiens. 3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismuluitc "3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismului" Eșecul instruirii programate în anii ’60-’70 ai secolului trecut nu trebuie totuși să ne inducă în eroare. Skinner preconiza „moartea școlii” și „dispariția profesorului” datorită omnipotenței instrumentelor autoinstrucționale și în special datorită acelor learning machines ce păreau ieftine
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Victor Iliu, realizează, în 1953, o versiune cinematografică a piesei O scrisoare pierdută, cu o distribuție de calibru. Ca regizor, A. - care montează capodopera caragialiană și în Finlanda, Polonia, Belgia - s-a bucurat de o durabilă autoritate (reliefată și de triumfurile repurtate în turneele efectuate la Paris, Veneția, în fosta URSS, la Belgrad, Budapesta, Viena). Dar comentariile sale așa-zicând teoretice (din „caietele de regie” redactate în 1953 și 1956) dezamăgesc prin viziunea simplificatoare. Mai interesante sunt analizele privind biografia personajelor
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
asociază și alte sensuri care, treptat, o sufocă. Chiar dacă, de pildă, în Iconologia lui Cesare Ripa, inorogul este un ingredient esențial al emblemei Virginității 43, chiar dacă el apare trăgând la carul Castității într-un tablou al Piero della Francesca, înfățișând Triumful ducesei d'Urbino, chiar dacă este înfățișat, cu aceeași funcție, într-un tablou din 1530-1534, aflat la Kunsthistorisches Museum din Viena, al lui Moretto de Brescia, ca atribut al Sfintei Justina, chiar dacă Rafael asociază un unicorn mic cât un pudel unei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și răsăriteană deopotrivă. Acvila câștigă teren în fața vulturului, chiar dacă adesea au loc suprapuneri terminologice. Altfel spus, vulturul bun este mult mai frecvent folosit de oamenii Bisericii decât cel rău. Devine una dintre imaginile consacrate ale lui Hristos, mai precis ale triumfului Său, ale lui Hristos conducând sufletele către Dumnezeu: Aquila Christus. Și, de asemenea, pe filieră bizantină, un simbol al victoriei creștinismului asupra vechilor culte păgâne 20. Sfântul Dionisie Areopagitul (sau, după unii cercetători, Pseudo-Dionisie) explică, în ultimul capitol din Ierarhia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
purtătorul anumitor valori, dar acestea îi sunt proprii și nu sunt niciodată recunoscute drept pozitive, căci îi aparțin "omului fără însușiri". Eroii lui se aseamănă adesea cu personajele interpretate de Buster Keaton sau Woody Allen. Iar când sunt adevărați eroi, triumful lor are întotdeauna ceva foarte ambiguu sau ironic în ele. Ambiguitatea rezultă pur și simplu din faptul că, la Dick, existența mai multor straturi temporale implică, după cum ar spune Borges, existența și a mai multor "versiuni ale realității". Ca în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
The effect produced on diabetes by extract of pancreas” (Banting FG, Best CH, Collip JB, Campbell WR, Fletcher AA, MacLeod JJR). În mod ostentativ, Banting și Best au lipsit de la această prezentare pe care au transformat-o într-un jenant triumf. Până la sfârșitul vieții, Banting a considerat că Premiul Nobel trebuia să-i fie acordat lui și lui Best, ca urmare a lucrărilor experimentale efectuate de ei în 1921 și publicate în februarie 1922. Despre această lucrare, care prezintă concluzii importante
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
e gândită pe tiparul vocației care îl orientează pe individul particular în transformarea vieții sale în destin: "orice nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele omenirei și ale lumei"40. Cum s-au putut articula legea divină, etosul național și conduita individuală într-un singur complex ideologic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și refractară la recunoașterea identității etnice) care reprimă intrarea sa în câmpul formelor de acțiune. De aceea, preocuparea pentru posibilitatea activității publice se confundă cu lupta pe care o națune o duce în numele reprezentării identitare. Orice acțiune publică e un triumf al națiunii; dimpotrivă, reprimarea implică retragerea și amânarea angajamentului activ. Distincția lui Schlanger între o vocație "profesională", bine integrată spațiului comun, și o vocație retractilă, manifestată în spațiul privat, capătă astfel semnificație deplină în cazul vieții conduse de o chemare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Trăiască armata română și marele public bârlădean! În această seară vom juca exact ca la premiera de la București". Nu vă spun ce delir a fost după aceea în sală, ce ropote de aplauze, ce entuziasm după fiecare scenă, în ce triumf a părăsit Costică Tănase și trupa sa sala de spectacol, condus cu fanfara până la Manzavinatos, unde a urmat banchetul și unde Costică Tănase, care era și un mare filantrop, într-o dispoziție grozavă, a dat destui bani pentru confecționatul clopotului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era înțesată de studențime și care- întotdeauna intra pe gratis la cele patru spectacole pe care le prezenta acolo, în matineu și seara, două zile la rând. Studențimea îl lua pe brațe încă din Piața Unirii și-l aducea în triumf până la sala Trianon. Și coana Virginica îi zicea iarăși: „alte gratuități, Costică! Ce ne facem, Costică?"„Lasă, Virginico, că o să fie bine!" Și-ntradevăr era bine, Costică Tănase a fost și a rămas inegalabil în artă și în suflet, biciuia năravurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obținută: "Drept este așadar să izbucnească din inimile noastre un cântec de laudă și de mulțumire către a tot puternicul și milostivul Dumnezeu, care a călăuzit pe augustul nostru Suveran și Guvernul Său de a câștiga scumpei noastre Românii un triumf așa strălucit înaintea lumii întregi. Trăiască România! Trăiască M.S. Regele și întreaga Familie Regală împreună cu toți aceia care au lucrat pentru aducerea păcii atât de mult așteptate!"604. Acest articol a fost publicat pe prima pagină, fapt care a arătat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că progresul provine de la guvern, avem o mare diferență; cu cât luminile se răspândesc mai mult, cu atât raporturile complicate ale vieții sunt mai bine înțelese și omul civilizat reclamă abrogarea legislațiilor protectoare care erau considerate de clasele guvernante ca triumful prevederii administrative.<ref id=”1”>Vasile Pogor, „H.T. Buckle. Istoria civilizațiunii în Englitera“, în Antologia ideologiei junimiste, ed. cit., pp. 111-112.</ref> Evoluție și prudență: o viziune maioresciană Discursurile parlamentare maioresciene sunt o cutie de rezonanță în cadrul căreia se regăsesc
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acum în Europa de Est [...]. Acum șapte decenii, Lenin prezicea că lava erupțiilor revoluționare din Răsărit avea să se reverse și să acopere Apusul. Acum, într-o răsturnare cu 180ș a predicției leniniste, lava curge de la vest spre est, purtând cu ea triumful idealurilor democratice [...]. în sfârșit, izbândesc dorințele oamenilor de a se cârmui singuri în bună cuviință și pace [...]. Pe plan istoric, [ân Europa de Est] a existat mai mult în aspirație decât în practică. Instaurarea sa în Europa de Est - la confluență de culturi, religii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un scepticism sănătos cu privire la posibilitatea ca democrația să poată fi obținută pretutindeni în lume, ca și o pregătire pentru eventualitatea ca multe țări aparent apropiate de «separarea instituțională» să alunece înapoi, în loc să o realizeze în curând. [...] întreaga poveste, cu accidentele, triumfurile și tragediile ei, merită reflecția serioasă a oricărei persoane care, în dorința de a institui și ocroti libertatea, evită dezamăgirile inutile și disperarea și vrea să acționeze inteligent pentru a obține ceea ce e posibil să se obțină. Dar, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]