4,882 matches
-
un SMS. Nici măcar nu am auzit-o venind. — Nu știu. Încerc s-o familiarizez cu ideea că nu toată lumea e bună. —Văleu, sper că nu e o copilărie fericită la mijloc? Mă tem că da. Candy dă din cap cu uimire și milă. —Biata copilă, n-o să facă nimic măreț În viață. 11.25: Sunt hotărâtă să-mi pun În funcțiune agenda personală electronică. „Memoria de buzunar“ Îmi va revoluționa viața! „Memoria de buzunar“ mă va scăpa de stres! „Memoria de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
facă ordine În bucătărie? 12.31: Mă Întorc de la supermarket. Ben e Îmbrăcat, dar bucătăria arată ca o scenă din Disney merge la Dresda. —Richard, credeam că te-am rugat să faci ordine? Își ridică privirea din ziar plin de uimire. — Chiar am făcut ordine. Am pus deja CD-urile În ordine alfabetică. Dau un șut trenulețului Brio și-l bag sub canapea, Înghesui restul jucăriilor În debara și blochez ușa cu un suport pentru uscat rufe. Înlocuiesc catastrofa cu barba-caprei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
drăgăstos copiii. Așa că o Întreb pe Paula dacă nu are ceva mai bun de făcut și mă detest pentru tonul pe care o fac: pedant, ipocrit, de stăpână a castelului. Și se uită toți la mine cu ochii măriți de uimire și Încep să chicotească din nou. Nu se pot abține. Chicotesc pe seama femeii ăsteia ridicole care a intrat și a Încercat să le strice buna-dispoziție. De parcă ai putea să Întrerupi buna-dispoziție apăsând pe un buton. Uneori mă gândesc că Paula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lăsate să voteze? (Dumnezeule, unde e Zâna-mamă-a-explicațiilor când ai nevoie de ea?) Pentru că pe atunci, În vremurile alea, bărbații și femeile erau - păi, fetele stăteau acasă și erau considerate mai puțin importante decât băieții. Fiică-mea mă privește cu o uimire cuprinsă de furie. —Ce prostie! Ne așezăm amândouă Înapoi. Em știe fiecare cântec pe de rost, chiar respiră În rând cu actorii. Privită cu ochi de adult, povestea lui Mary Poppins pare atât de diferită. Uitasem că doamna Banks, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-i miroase capul bebelușului. Un băiat, Kate. Am făcut un băiat. Ce tare, nu-i așa? Ca toate ființele nou-născute, Seymour Stratton pare străvechi, pare să aibă o mie de ani. Fruntea lui e Încrețită fie de Înțelepciune, fie de uimire. E imposibil de anticipat ce fel de bărbat va fi când va crește mare, dar pe moment e perfect fericit așa cum e, ținut strâns În brațele unei femei. Epilog: ce a mai făcut Katetc "Epilog \: ce a mai făcut Kate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
toată. Tac și îmi afund privirea în ochii lui cenușii care parcă vor să mă absoarbă. Simt că și ochii lui încearcă să se afunde în privirea mea. E ca și cum ochii noștri s-ar săruta de la distanță, constat eu cu uimire, aplecându-mi, înfiorată, privirea. Simt că îmi ard obrajii. — Scena cu norii e fffoarte mi-mișto! se aude, deodată, glasul lui Bobo. Nici nu l-am auzit intrând în sufragerie. Bobo se mișcă foar te agil, îți apare pe nesimțite
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Mă așez înapoi în bancă, plimbându-mi nervoasă mâna pe lanțul de aur și refuzând să mă uit la diplomă. Nu mai fi așa agitată că-ți rupi naibii lanțul ăla! mă averti zează Georgiana printre dinți - și simt cu uimire o undă de căldură în șoapta ei. Vezi, zici că-mi ești prietenă, da’ nu mi ai zis c-ai fost până la urmă la olimpiadă. Nu ți-am mai zis pentru că mi-am șters din minte tot ce-a fost
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai ales șirul gândurilor. Trebuie să mergem amândoi la mare. De acolo pornește totul. De acolo trebuie să pornim! îi repet, privindu-l triumfătoare prin ochelari. Eduard se oprește și îmi cercetează surprins chipul. Privirea lui cenușie mă măsoară cu uimire din cap până-n picioare, de parcă m-ar cuprinde de-abia atunci în căușul ei pentru prima dată. — Firește, îmi spune el, încurcat, parcă necutezând să mă supere. Doar așa ai și scris în pagina pe care mi-ai adus-o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
m-aș desprinde din ele, m-aș desface în fărâme și aș dispărea pentru totdeauna. E întuneric în camera lui, îmi spun cu mirare, lăsându-mă inconștient în voia degetelor lui, care continuă să mă dezbrace. îi simt cu nespusă uimire buzele pe corp și e ca și cum buzele lui mi-ar construi pentru întâia oară corpul ca pe un relief necu noscut. în clipa când simt și pielea lui neașteptat de mătăsoasă contopindu se cu pielea mea, simt o emoție insuportabilă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ai lui Eduard. înțeleg, deși nu pot în ruptul capului să accept ideea că e atât de mărginit. Oricum, e limpede! Se potrivește perfect în tiparul meu existențial! Și o rupsese la fugă, înainte ca el să-și revină din uimire și să poată țâșni după ea. Bobo privise în urma ei nehotărât și o por nise spre casă întrebându-se dacă nu greșise cumva transmițându-i Clarei un mesaj prea dur. Un mesaj mincinos, de veridicitatea căruia el aproape că ajunsese
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dorești o înălțare... Escaladezi ce escaladezi o stâncă și, când să zici c-ai ajuns pe vârf, aluneci și... bâldâbâc... S-a dus naibii totul... Se oprise, mirată parcă de ce rostise. Și doamna Martin se oprise locului, privind-o cu uimire. — Eu te întrebasem dacă-ți dorești ceva anume din toaletele mele, îi spusese ea, cu aceeași uimire pe față. Clara zâmbise încurcată și se apropiase de ușa larg deschisă a șifonierului. Cântărise din ochi toaletele frumos înșiruite pe umerașe și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aluneci și... bâldâbâc... S-a dus naibii totul... Se oprise, mirată parcă de ce rostise. Și doamna Martin se oprise locului, privind-o cu uimire. — Eu te întrebasem dacă-ți dorești ceva anume din toaletele mele, îi spusese ea, cu aceeași uimire pe față. Clara zâmbise încurcată și se apropiase de ușa larg deschisă a șifonierului. Cântărise din ochi toaletele frumos înșiruite pe umerașe și zăbovise o clipă asupra rochiei negre pe care o mai îmbrăcase pe ascuns. Nu, răspunsese ea într-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
merge sau nu mai știe unde este, că niște banale străzi devin dintr-odată niște posibile tuneluri spre alte lumi, obscure. Când o zări de la distanță pe Georgiana venind spre ea cu un surâs larg, Clara își reprimă cu greu uimirea. Georgiana se îngrășase mult. Pistruii de odinioară i se transformaseră în niște mici pete inestetice pe obraji, iar frumosul ei păr cârlionțat era tuns scurt, băiețește, înăsprind-o. — M-am gândit să ne vedem aici pentru că fac ăștia niște sarmale
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai decise, până când, palid și năucit pe motivul încleștării clipei predestinate, avu revelația copleșitoare a întâmpinării unei păduri, care exala o mireasmă dulce de specii arboricole demult dispărute. Se ridică încă buimăcit de neașteptata surpare gravifică și contemplă cu o uimire în creștere desfrâul vegetal al misteriosului tărâm, până când, din gama de verde virgin, reuși să decupeze profilul de harfă al unui pom răsărind din adânca despicătură a unei colosale copite de bazalt. E un arbore tipic medicinal, care nu crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oratorică și pentru a atrage atenția, subliniind: Iar pravila zice așa: făgăduiala spiritului este aidoma cu noima miezului individualității luate, sporită cu iuțeala de deplasare a razei de Lună, rază curată ce se înmulțește prin sine însăși. Profesorul încremeni de uimire față de cele auzite. Apoi, se înfoie de entuziasm și își ridică amândouă brațele către streașine de frunzișuri, pe unde săgetau zborurile multicolore de păsări cu falnice penaje. Gata să se prosterne dinaintea Vânătorului O'Piatră, Profesorul glăsui: O!... limbă magică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
că era prea insistent și că, de obicei, dezamăgea. De pildă: era complet fascinat de femeile din România, tinerele i se părea foarte Îndrăznețe și provocatoare, aproape că saliva povestind. Am râs cu Leac de el atunci când ne-a mărturisit uimirea că aici poate străvede atâta lenjerie prin hainele de stradă. Îl lăsase cu gura căscată cantitatea de decolteuri și chiloți tanga, You can see through their pants, spunea el ridicând mâna și indicând cu arătătorul și opozabilul Îngustimea lenjeriei româncelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sprijineam pe fată. Am intrat În apartament, stătea bine farmacista, două camere uriașe, una din ele dădea spre o terasă incredibilă, uriașă și ea, cu vedere spre turla catedalei catolice, peste acoperișuri de case vechi și nobile. Mi-a ghicit uimirea, m-a invitat să ies, să iau loc pe un șezlong de bambus, s-a dus, cică, să-mi prepare ceva de băut, n-a mai venit. Am stat acolo, vrăjit de lumina moale a răsăritului, răcorit de aerul dimineții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Andreei moartă. * Vedeam deja ceață În fața ochilor. De-abia l-am putut dibui pe Pârvu atunci când a intrat pe ușă, umflat și el, acoperind-o pe Cristina, cea care-i deschisese ușa apartamentului și care acum Încerca să ne semnalizeze uimirea ei neputincioasă. - Salut, băieți. De data asta grav, aproape timid. Îi lăsăm câteva secunde ca să se intimideze și mai tare. Nu-i răspunde nimeni. Își drege vocea, deschide gura. I-o ia Cătă Înainte: - Ce vrei? - Mă gândeam să vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pur și simplu simte cum se sufocă între pereții casei care parcă încep să se strângă unul într-altul. Deschide ușa. În prag, locotenentul Kohler, jenat de propria-i prezență acolo. Ce surpriză neașteptată! reușește să spună Marius, copleșit de uimire. Sper să nu vă supărați că dau buzna neanunțat. Îmi cer scuze în cazul unui deranj. Mulțumește cu voce stingheră invitației politicoase de a intra. Ajuns în sufragerie, examinează curios interiorul apoi apucă încet spătarul scaunului unde e poftit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
citește cu voce tare comunicatele noului guvern. Auzi măi Marine, spune unul dintre ei, cu căciula dată pe ceafă, se dă pământ! Se dă pe dracu bă Ghiță! Toți niște hoți. Răspunsul aduce pe fața lui Ghiță o expresie de uimire comică. Hotărât nu se așteptase la asemenea vorbe. Așa să fie oare? Da' scrie negru pe alb aici la gazetă, adineauri citi dom' caporal. Soldații întorși de pe front au dreptul la pământ, două pogoane. Marin își scoate tabachera ieftină, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
respirației chinuite, prelingându-se sub umărul sfâșiat, din care ies cioturi de oase sfărâmate. Cu un glas ușor stingher, Menzel îl strigă din spatele unui paravan întărit. Pornește într-acolo iar ceea ce vede când ajunge face să caște larg gura a uimire. De pe o pătură ce acoperă niște paie uscate, o tânără femeie îl privește cu ochi calmi, întrebători. Poartă pantaloni albaștri vătuiți și bocanci cu talpă groasă. De sub flaneaua lălâie de lână verde se vede gulerul unei cămăși maro, bărbătești. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Nemișcat, cu ochii holbați, imaginea perfectă a celei mai adânci perplexități, Schultz privește țintă peste umărul maiorului. Îți interzic să împuști această femeie! spune von Streinitz cu glas atât de dur încât poți sparge pietre cu el, atunci când realizează motivul uimirii celui din fața lui. SS-istul scutură din cap de parcă ar fi vrut să alunge cine știe ce vedenie și mârâie: Îmi interzici maiorule? Brusc, fața congestionată se schimonosește sub izbucnirea unui râs care te poate face să crezi orice. Că înnebunise subit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fac apariția doi soldați care aduc o masă în timp ce altul meșterește la ceva ascuns în spatele unei ridicături de teren. Din obișnuință sergentul armează automatul. Încă nu-și dă seama de rostul activității celor din față. Gura i se deschide de uimire când aude un bâzâit înfundat, dar puternic, ca a unui bondar uriaș. Locotenent Rădulescu! Surprins, Mâțu se lipește și mai mult de pământ în timp ce ciulește urechile. Ai cinci minute la dispoziție să te predai împreună cu oamenii tăi. Știm că sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vîrful degetelor covorul persan ce acoperea parchetul camerei pînă sub canapea. „Și totuși sînteți prea tînăr pentru funcția ce-o Îndepliniți. Ce cîntar aveți dumneavoastră să stabiliți adevărul? și dacă vă-nșelați? Într-un fel, mă uit la dumneavoastră cu uimire. O profesiune extraordinară!” - „Și nedreaptă - i se răspunse - asemeni lui Dumnezeu, care trebuie să hotărască singur ce e drept și ce au e drept. Și cîte zeci de Întrebări roiesc În jurul acestei idei pentru a-i determina substanța. Și El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dar ea, cu o cunoaștere perfectă a disimulării, venită de bună seamă din instinct, descrise cu cealaltă mînă cercuri, imaginînd rostogoliri de cuvinte pe care nu le rostea, mimînd un joc al buzelor Între vorbire și rîs, rîdea chiar de uimirea mea, Încît oricine ar fi privit-o (aflîndu-se toți În momentul acela la o oarecare distanță, Lung trecuse mult În dreapta) ar fi dat totul pe seama unei conversații vioaie și banale ca Între vechi cunoștințe. Îi simțeam În timpul acesta strîngerea mîinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]