17,513 matches
-
stat (bugetari), precum și relația dintre stress și angajații din sistemul privat vs.stat (bugetari). Astfel, au fost stabilite următoarele ipoteze generale: Există o legătură între inteligența emoțională și stres. Inteligența emoțională variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari Stresul variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari La cercetare au participat 60 de angajați din sistemul bugetar și privat ( profesori și reprezentanți medicali ), cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani, studii superioare, 50%femei, 50 % bărbați, cu nivel de venituri/luna diferit pentru cele două
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
s-au confirmat. La baza infirmării ipotezelor ar putea sta necesitatea utilizării unor instrumente de măsurare mai exacte și rafinate și urmărirea unui alt lot experimental. Interesant ar fi continuarea acestui subiect de cercetare, luându-se în calcul și alte variabile, printre care satisfacția profesională, performanța la locul de muncă, iar cercetarea să se realizeze pe un lot mai mare de subiecți (bugetari și angajați la privat) dintre care o parte să ocupe funcții de conducere, pentru a se stabili dacă
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
plină de speranțe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al EI conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoțiilor, dispozițiilor și sentimentelor, dar și asupra gândurilor și acțiunilor), o imagine de sine pozitivă, împletita cu mulțumirea de propria persoană indiferent de variabilele externe, capacitatea de a face față stresului și de a se adapta schimbărilor, capacitatea empatica și de relaționare eficientă cu ceilalți, priceperea de a-și stabili scopuri realiste și de a se motiva pentru atingerea acestora. 2.3. Care sunt
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
privat vs. stat (bugetari) . 3.2. Ipotezele cercetării Pornind de la aceste obiective au fost formulate următoarele ipoteze generale: 1. Există o legătură între inteligența emoțională și stres. 2. Inteligența emoțională variază în funcție de varibila privat vs. bugetari 3. Stresul variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari Ipoteze de cercetare: Ipoteza 1. Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres. Ipoteza 1.1.Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “înțelegerea propriilor emoții ” și stres. Ipoteza 1.2. Există o
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
După eliminarea a 3 itemi s-a obținut un coeficient Alpha = ,81. Chestionarul a fost pretestat pe un lot de 32 subiecți. Observație: Prelucrările statistice detaliate privind calcularea coeficientului de fidelitate α Cronbach sunt incluse în anexe. 3.3.3.Variabilele cercetării Variabilă independența bugetar vs. privat variabilă calitativa bugetar ( cu nivel de venituri /luna 200-300 Euro) privat ( cu nivel de venituri/luna 700-1000 Euro , plus alte beneficii: mașină de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc) Variabilă dependența 1
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc) Variabilă dependența 1 Inteligența emoțională variabilă cantitativa, cu 5 factori operaționalizați prin: Factorul Înțelegerea emoțiilor personale Factorul Înțelegerea emoțiilor celorlalți Factorul Reglarea propriilor emoții Factorul Reglarea emoțiilor celorlalți Factorul Dezirabilitate socială Variabilă dependența 2Stresul variabilă cantitativa. Capitolul 4. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR 4. 1. Verificarea ipotezelor Ipoteza 1. „Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres.”(subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
conectare la net, imprimantă, telefon etc) Variabilă dependența 1 Inteligența emoțională variabilă cantitativa, cu 5 factori operaționalizați prin: Factorul Înțelegerea emoțiilor personale Factorul Înțelegerea emoțiilor celorlalți Factorul Reglarea propriilor emoții Factorul Reglarea emoțiilor celorlalți Factorul Dezirabilitate socială Variabilă dependența 2Stresul variabilă cantitativa. Capitolul 4. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR 4. 1. Verificarea ipotezelor Ipoteza 1. „Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres.”(subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați). Pentru a verifica
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
4. 1. Verificarea ipotezelor Ipoteza 1. „Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres.”(subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați). Pentru a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “inteligența emoțională” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,308 și coeficientul de semnificație p < ,05. Acesta însemna că există o corelație medie între variabilă “inteligență emoțonală” și variabilă “stres“ în sensul că persoanele care au
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Pentru a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “inteligența emoțională” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,308 și coeficientul de semnificație p < ,05. Acesta însemna că există o corelație medie între variabilă “inteligență emoțonală” și variabilă “stres“ în sensul că persoanele care au un nivel ridicat al inteligenți emoțonale sunt mai puțn stresate. Ipoteza 1.1. „Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale înțelegerea propriilor emoții și stres”(subiecții care
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
invers proporțională între factorul inteligenței emoționale înțelegerea propriilor emoții și stres”(subiecții care au scoruri ridicate la nivelul factorului înțelegerea propriilor emoții vor avea un nivel scăzut de stress). Pentru a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “ înțelegerea propriilor emoții” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,42 și coeficientul de semnificație p < ,05. Acesta însemna că există o corelație medie între variabilă „înțelegerea propriilor emoții” și variabilă “stress“ în sensul că persoanele
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “ înțelegerea propriilor emoții” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,42 și coeficientul de semnificație p < ,05. Acesta însemna că există o corelație medie între variabilă „înțelegerea propriilor emoții” și variabilă “stress“ în sensul că persoanele care au un nivel ridicat în înțelegerea propriilor emoții, vor avea un nivel scăzut de stress. Ipoteza 1.2. „Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale înțelegerea emoțiilor
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
invers proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea emoțiilor celorlalți și stres” ((subiecții care au scoruri ridicate la nivelul factorului reglarea emoțiilor celorlalți vor avea un nivel scăzut de stres). Pentru a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “reglarea emoțiilor celorlalți” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,26 și coeficientul de semnificație p< ,05. Această însemna că există o corelație slabă între variabilă „reglarea emoțiilor celorlalți” și variabilă “stres“ în sensul că persoanele
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “reglarea emoțiilor celorlalți” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,26 și coeficientul de semnificație p< ,05. Această însemna că există o corelație slabă între variabilă „reglarea emoțiilor celorlalți” și variabilă “stres“ în sensul că persoanele care au un nivel ridicat în reglarea emoțiilor celorlalți, vor avea un nivel scăzut de stres. Ipoteza 1.5.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale dezirabilitatea socială
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
afectați într-un moment sau altul de stres .Factorii ce afectează vulnerabilitatea la stres pot fi: personalitatea, vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare economică etc. 5.1. Premise ale cercetării viitoare O parte din rezultatele prezentate anterior depind și de alte variabile importante - satisfacția profesională, performanța la locul de muncă. Astfel de variabile trebuie luate în calcul în investigațiile viitoare asupra inteligenței emoționale și stresului. Interesant ar fi continuarea acestui subiect de cercetare, luându-se în calcul și alte variabile, printre care
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
vulnerabilitatea la stres pot fi: personalitatea, vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare economică etc. 5.1. Premise ale cercetării viitoare O parte din rezultatele prezentate anterior depind și de alte variabile importante - satisfacția profesională, performanța la locul de muncă. Astfel de variabile trebuie luate în calcul în investigațiile viitoare asupra inteligenței emoționale și stresului. Interesant ar fi continuarea acestui subiect de cercetare, luându-se în calcul și alte variabile, printre care și cele amintite anterior, iar cercetarea să se realizeze pe un
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de alte variabile importante - satisfacția profesională, performanța la locul de muncă. Astfel de variabile trebuie luate în calcul în investigațiile viitoare asupra inteligenței emoționale și stresului. Interesant ar fi continuarea acestui subiect de cercetare, luându-se în calcul și alte variabile, printre care și cele amintite anterior, iar cercetarea să se realizeze pe un lot mai mare de subiecți (bugetari și angajați la privat) dintre care o parte să ocupe funcții de conducere, pentru a se stabili dacă există diferențe între
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
O limită netă În tre normal și patologic nu se poate preciza. Patologicul nu reprezintă prea des decât o diferență de grad și nu de esență În raport cu fiziologicul. Între echilibrul sufletesc și patologicul evident se Înșiruie exemplare intermediar infinit de variabile așezate pe o regiune care participă din amândouă domeniile. D. Duche deosebește (1964) sinuciderea melancolicului, sinuciderea schizofrenului și cea a epilepticului.( În ce priveste sinuciderea epilepticului, o importanță practică pare să aibă nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
utilizat clasificșri tioplogice ale victimelor, însă aceste încercări de clasificare au fost și sunt îngreunate de o multitudine de factori, cum ar fi: 1. marea diversitate a categoriilor de victime; 2. apartenența victimelor în ponderi diferite la toate categoriile de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol social, economic, etc.; 3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în atenție criteriul privind gradul de implicare și responsabilitate al
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
persoanei. În consecință, pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului, aceastea determinând atât o perceprere cât și o prelucrare mai corectă a evenimentelor. Rezultatele oferite de matricea de corelație sugerează existența unei variabile ascunse care mediază legătura dintre agresivitate și stimă de sine. Se propune analiza amănunțită a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
individului, aceastea determinând atât o perceprere cât și o prelucrare mai corectă a evenimentelor. Rezultatele oferite de matricea de corelație sugerează existența unei variabile ascunse care mediază legătura dintre agresivitate și stimă de sine. Se propune analiza amănunțită a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
măsură a faptei și nu fapta o măsură a infractorului Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. Strategia metodologica ca presupus alcatuirea unui ghid de interviu si constituirea bateriei de teste care sa evidentieze anumite caracteristici : Matricele Progresive Raven, Chestionarul personalitatii accentuate, Inventarul
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-o integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală proiectează răspunsuri anticipate, de corectare a reacțiilor organismului și ale personalității la variabilele mediului socio cultural; prin modalitățile specifice de aptitudini esențiale dea Învăța din experiențele trăite și de a fi permanent conectate. Astfel psihologia comportamentului implică În structura de conștiință și personalitatea subiectului Indiferent de tipul de personalitate căruia Îi aparține deținutul
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
omul nu se naște „rău“, el se formează În societate. Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. În această lucrare a fost aplicat orientativ testul arborelui Koch - Storra pentru a putea observa diferențele dintre personalitatea reală și cea aparentă. Pentru analiza datelor obținute
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
datelor obținute În urma aplicării testelor am utilizat testul Student Fisher care pune În evidență diferențele semnificative dintre cele două loturi. Pentru a putea afla care este profilul psihologic al tânărului delincvent, am utilizat analiza corelațiilor (coeficientul de corelație Pearson) dintre variabilele luate În studiu pe baza scalelor din ,,Inventarul de ostilitate”, ,,Personalității accentuate” și QI. În cadrul lotului studiat s-a constatat că 50% dintre subiecți provin din familii dezorganizate 65% din subiecți făceau parte din familii În care cel puțin unul
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
lotului studiat avem cazuri de excepție pe un nivel de ostilitate scăzut, aceasta datorându-se structurii psihice labile și a influențelor mediului dur al detenției aceștia sunt aceizișii ,,sclavi”. Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Asalt”, pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,,Asalt” Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Nestăpânire” (IV) , pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]