10,104 matches
-
limbajului. Hippias preda cu atenție teme privind sunetele, cantitatea silabelor, ritmuri și metrică. Știința gramaticii pare să fi fost core al curriculumului sofist. Dar nu cunoaștem în ce fel reușeau sofiștii să articuleze coerent un corpus de cunoștințe atât de vast și nici cum reușeau să parcurgă atât de repede acest curriculum polymatheic 21. 2.5. Curricula ezotericetc "2.5. Curricula ezoterice" O dimensiune permanentă a educației din toate timpurile a fost existența „învățăturilor secrete”. Le-au avut toate marile civilizații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Tarent, în sudul Italiei. A fost unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai pitagorismului târziu. S-a evidențiat însă și ca om politic. După Aristoxenos din Tarent, Archytas a fost ales de șapte ori strateg al cetății natale. Din vasta operă filosofică și matematică a lui Archytas nu au rămas decât fragmente (culese și publicate de Meiners în Histoire des sciences chez les Grecs et les anciens, vol. III, Paris). Acestea sunt însă suficiente pentru a înțelege destul de clar concepția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia versificației clasice și marile texte juridice și istorice 5. „Școala gramaticului” reușea să confere o vastă cultură generală, punând bazele formării paideutice 6. Tânărul absolvent urma, apoi, Școala retorului - o școală de nivel înalt, cu discipline neseparate prin granițe severe, dar focalizate pe înșiruirea tehnicii discursului -, care era înțeleasă larg și profund ca o artă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a personalității 7. S-au păstrat uimitoarele manuale ale acelor Rhetores latini minores 8 din secolul al V-lea care, în chip vădit, nu urmăreau doar asimilarea unor tehnici de argumentare și persuasiune, ci construirea acelei personalitas universalia, cu cunoștințe vaste și priceperi în toate domeniile culturii și activității practice, vizată și de paideia elină. Rhetores latini minores stabileau cum să înveți diversele topoi („locuri comune”), cum să construiești un dispositio („discurs”) de la exordium la peroratio și cum să-l redai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
du IVe et du Ve siècle, Dijon, 1908 (apud Riché, op. cit., p. 298). 5. Lambert - op. cit., pp. 225-226 - citează în acest sens lucrarea lui Aper în ediția H. Keil, Grammatici latini, vol. VII, p. 112 (De orthografia). 6. Despre această „vastă cultură generală” a adus dovezi convingătoare Marrou, în Istoria educației..., ed. cit., vol. II, pp. 62-82. El insistă asupra erudiției literare (mai puțin științifice) care se realiza în școala grammaticus. Quintilian (Ars Oratoria, I, 13) observa și el excesul de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să se risipească în detalii nesemnificative și fărâme peideutice fără rost. O îngrijorare stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările curriculare postmoderne, întreținând credința noastră în principiul suprem al educației - optimismul. Imperiul stăpânit actualmente de gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în anii ’80 în inima civilizației euroatlantice, pare să-și fi uitat originile și granițele, scrutând spre zări care se confundă cu limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au relativizat, pierzând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism halucinanttc " 15.1. Despre un realism halucinant" La originea tuturor acestor schimbări este același factor care a deschis, în Secolul Luminilor, epoca modernă: cunoașterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interpretărilor raționale, logico-matematice. Gândirea curriculară postmodernă a escaladat cutezător și fără scrupule aceste granițe fantomatice ale spiritului, creând premisele unei noi concepții despre formarea personalității umane și predestinarea omului prin educație și cultură. S-a creat, astfel, un imperiu pedagogic vast care, deocamdată, pare diform și fără orizonturi clar conturate. Dar este un proces aflat într-o expansiune accelerată. Abandonarea metodelor rigide ale curriculumului modern și adoptarea metodelor hermeneutice promit progrese și avantaje mai mari decât se anticipa în anii ’60-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chip evident, profitabilă, dar și foarte pretențioasă, solicitându-i cercetătorului calități excepționale: el nu poate apela la observații și experimente meticuloase; nici introspecția nu este eficientă; are nevoie de capacități empatice, de abilități analitice, de reflecție profundă și de cultură vastă. Nu oricine poate fi cercetător fenomenolog. Sesizând acest neajuns, van Manen (1984) a alcătuit un demers metodologic tetrafazic pentru conducerea cercetărilor fenomenologice; este, în opinia noastră, un nou „discurs asupra metodei”, de valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculum lăuntric” structurat riguros în jurul unui curriculumul formal (written) parcurs anterior și continuu în condiții definite de disciplină a instruirii. * „Geografia” curriculară descrisă de Leslie Owen Wilson nu este nici completă și nici suficient de detaliată. Dar este infinit mai vastă decât cea fixată prin curricula tradiționale și moderne. Definitivarea explorărilor în aceste teritorii paideutice încă nedefrișate corespunzător este una dintre condițiile sine qua non ale sintezei numite de noi curriculumul ultramodern. 15.4.3. Reîntemeierea rațională a curriculumuluitc "15.4
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poziția postmodernă, de fapt, nu anulează, ci oferă, prin critici utile, constructive, noi surse de optimizare a demersurilor de macroși microproiectare pedagogică. Pentru a-și susține cât mai convingător pledoaria, B.G. Wilson a apelat la arme din „arsenalul” adversarilor. Cultura vastă și talentul literar i-au fost de mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început demonstrația cu satirizarea a ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoriei inteligenței multiple. 64. Cartea fundamentală a lui Paolo Freire, Pedagogy of the Oppressed (Seabury Press, New York, 1968), a avut parte de mai multe reeditări și este cea mai cunoscută lucrare a acestui critic al capitalismului. Dar opera sa e vastă. Pentru o mai bună înțelegere a ideilor lui Freire se pot consulta și: The Politics of Education: Culture, Power, and Liberation, Bergin & Garvey, South Hadley, 1985; P. Freire, I. Shor, A Pedagogy for Liberation: Dialogues for Transforming Education, Bergin & Garvey
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Japonia, Australia. Firește, nu era deloc ușor să ajungi profesor universitar; se cerea o bogată activitate științifică, originală, presupunând decenii de documentare, experimentare, investigații pe teren - conform cu specialitatea corespunzătoare. E adevărat, nu toți erau creatori remarcabili, dar toți aveau o vastă cultură profesională. „Pentru noi”, îmi spunea un fost student al acelor ani, „erau niște semizei”. În fapt, mulți erau cunoscuți și apreciați peste hotare. Diplomele obținute în țara noastră erau apreciate și în alte țări. Absolvenții erau, cu rare excepții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
țină cursurile de științe sociale în școli. Universitarii erau solicitați să învețe limba rusă și obligați să se aboneze la Scânteia. Au venit din „marea Uniune Sovietică” tot soiul de consilieri, specialiști în îndopare cu ideologie. S-a început o vastă operă de traducere din limba rusă a cărților și revistelor rusești. S-a creat Institutul de Studii Româno-Sovietice, care avea tocmai acest obiectiv. În fine s-a organizat unul dintre supliciile intelectualității: învățământul politic. La început a fost „Scurta istorie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ramificații internaționale întinse. Limbajul folosit era adesea aluziv, lăsându-se impresia că vina persoanelor incriminate este, de fapt, mult mai mare decât se putea dezvălui atunci. Mai mult implicit decât explicit, se dădea de înțeles că era vorba despre o vastă și perfidă acțiune de spionaj. Dușmanii siguranței statului au fost însă demascați, urmând să fie pedepsiți exemplar. Una dintre primele întrebări pe care anchetatorii mi le-au pus se referea la „mantra”, grupare de silabe fără sens pe care cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
diverse forme: închisoare, asasinat, domiciliu forțat, internarea în aziluri psihiatrice, dar și o marginalizare la nivel social a oponenților. Aproximativ un milion de persoane au trecut prin diversele forme de încarcerare (închisoare, deportare sau domiciliu forțat). Dimensiunile represiunii sunt mai vaste, întrucât și familiile acestora au suportat, la rândul lor, unele forme de represiune - interogatorii, percheziții, dificultăți în găsirea sau păstrarea unui loc de muncă, excluderea copiilor din școală sau facultate. Momentele represiunii din perspectiva memoriei foștilor deținuți politici Modul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în mai multe celule? N.I.: Această acțiune brutală se desfășura concomitent în mai multe camere și celule. Experimentul începuse cu un an în urmă: practic, toți deținuții din închisoarea Pitești au fost victimele acestui experiment. Închisoarea Pitești a fost un vast laborator experimental de psihologie umană. A.N.: Dar nu se știa... N.I.: Nu se știa nimic. Izolarea noastră a fost perfectă. Un an de zile nu am ieșit din Camera 1 subsol. Măcelul declanșat în camera noastră, dexteritatea cu care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
află în Poveste cu năluci (1941), istorie a unei iubiri tulburătoare, cu consecințe formative asupra autorului. În mod complementar, proza artistică, în cea mai mare parte cu substrat autobiografic, constituind o bogată mină de date pentru istoricul literar, are alături vastul jurnal publicat sub titlul În spațiu și timp (I-IV, 1970-1987). Lupta artistului cu el însuși, conflictul omului cu societatea, bucuria împlinirilor și mai ales continua îndoială privitoare la sensul existenței și la valoarea artei răzbat din aceste pagini emoționante
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
tracțiuni etc.); - dezvoltarea corespunzătoare a calităților motrice (forță, viteză, rezistență, îndemânare). Referindu‑se la psihomotricitate, A. De Meur (1981) a evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1986) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiție precisă, categorică și indiscutabilă, C. Păunescu a evidențiat că „psihologia demonstrează că actul motor stă la baza organizării cunoașterii și învățării, determinând, într‑o proporție considerabilă, organizarea mintală a persoanei” (Păunescu, 1990). Astfel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Evident că aceste exemplificări nu trebuie preluate ca un set de „rețete”, ci se pot selecta și adapta în funcție de tipul disciplinei și al lecției, precum și de nivelul de vârstă și de pregătire al elevilor. Lista metodelor și tehnicilor este foarte vastă și poate fi îmbogățită și cu alte variante, în funcție de imaginația și creativitatea educatorului. Toate aceste elemente au implicații directe sau indirecte asupra componentei afectiv‑motivaționale care influențează fundamental conduita elevului în cadrul activităților din clasă, atât față de educator (care este perceput
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spațiului în care se desfășoară activitățile terapeutice, tipul metodelor și mijloacelor folosite, componența echipei de intervenție, structura procedurilor de evaluare, natura obiectivelor stabilite și coerența planului de intervenție. 10.4.2. Meloterapia tc "10.4.2. Meloterapia " Se încadrează în vasta arie a psihoterapiei prin artă. Valoarea terapeutică a muzicii rezultă din multiplele influențe pe care le are asupra psihicului uman datorită complexității fenomenului muzical. Muzica dă posibilitatea de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într‑o manieră specifică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obișnuința prezentabilității mondene (Șerban Cioculescu și-l amintește ca pe un „tinerel firav, de 30 de ani, grijuliu de fizicul și de garderoba sa, dintre cele mai asortate cu costume de stofă englezească, cu cămăși de poplină și cu o vastă panoplie de cravate de mătase în toate culorile și desenele”, menționând și că „era călătorit și la curent cu scriitorii francezi la modă: Montherlant, Morand, Maurois, Mauriac, Giraudoux, Cocteau și prietenul acestuia, prea curând dispărutul Raymond Radiguet”), publicist priceput, dar
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
eliminarea sa din rețea, configurarea propriei stații cu setările stației B și obținerea informațiilor de pe stația A, ținta acestui atac, prin legăturile de încredere existente între stația A și stația B. Atacul fizic Atacul fizic asupra sistemului include o colecție vastă de metode de acces fizic la resursele stației-țintă. Pătrunderea în rețea se realizează printr-un set de parole ale utilizatorilor de drept sau prin utilizarea unor dischete specializate de acces în sistem, care înlocuiesc anumite parole sau activează anumite conturi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
găsi „pe sub mână” programe care pot fi folosite pentru generarea rapidă și ușoară de noi viruși. Cu un astfel de „set de utilitare” pentru crearea unui virus, un vandal aspirant își poate crea propriul virus VBS, fără să aibă cunoștințe vaste despre programarea scripturilor. Cel mai cunoscut dintre aceste programe de creare a virușilor este VBS Worm Generator 2, care a fost folosit pentru a crea virusul VBS/SST (AnnaKournikova), despre care vom discuta mai târziu în acest capitol. Programul Worm
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Exercițiul a fost benefic, P. a obținut astfel un statut important, care a făcut ca, imediat după terminarea studiilor, să fie cooptat redactor la „Steaua”, unde i s-a încredințat, de asemenea, cronica literară. A știut să își organizeze ulterior vastul material adunat în paginile revistei și a tipărit volumul Modalități lirice contemporane, receptat mai degrabă ca o sinteză decât ca o culegere de cronici și recenzii. Cu această carte criticul va fi recunoscut ca unul dintre cei mai pertinenți comentatori
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]