8,307 matches
-
dacă agora era mai degrabă un loc în care oamenii se păcăleau pe ei înșiși în mod deliberat, prin asumarea unei alte identități într-o formă carnavalescă, este greu de demonstrat. Potrivit specialiștilor în turism, relația pe care turistul sau vizitatorul o stabilește cu comunitatea pe care o vizitează este asemănătoare cu cea dintre "privitor" și "actorii distribuiți într-un spectacol"206. Vizitatorul, care-și asumă identități false, creează povești subiective, superficiale sau stereotipice pentru a-i interpreta pe oamenii pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
identități într-o formă carnavalescă, este greu de demonstrat. Potrivit specialiștilor în turism, relația pe care turistul sau vizitatorul o stabilește cu comunitatea pe care o vizitează este asemănătoare cu cea dintre "privitor" și "actorii distribuiți într-un spectacol"206. Vizitatorul, care-și asumă identități false, creează povești subiective, superficiale sau stereotipice pentru a-i interpreta pe oamenii pe care el însuși îi distribuie într-un spectacol reciproc 207. Se creează astfel o lume imaginară, diferită de cea reală, în care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care-și asumă identități false, creează povești subiective, superficiale sau stereotipice pentru a-i interpreta pe oamenii pe care el însuși îi distribuie într-un spectacol reciproc 207. Se creează astfel o lume imaginară, diferită de cea reală, în care vizitatorul și cel vizitat trăiesc cu adevărat și în care cel vizitat trebuie să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
el însuși îi distribuie într-un spectacol reciproc 207. Se creează astfel o lume imaginară, diferită de cea reală, în care vizitatorul și cel vizitat trăiesc cu adevărat și în care cel vizitat trebuie să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
creează astfel o lume imaginară, diferită de cea reală, în care vizitatorul și cel vizitat trăiesc cu adevărat și în care cel vizitat trebuie să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în ceea ce specialiștii numesc "balon ambiental" sau "balon turistic", creat de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în ceea ce specialiștii numesc "balon ambiental" sau "balon turistic", creat de vizitatorul însuși în încercarea de a evita frustrarea și "de a completa procesul de autoiluzionare", dar și ca rezultat al incapacității sale de a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în ceea ce specialiștii numesc "balon ambiental" sau "balon turistic", creat de vizitatorul însuși în încercarea de a evita frustrarea și "de a completa procesul de autoiluzionare", dar și ca rezultat al incapacității sale de a-i controla pe membrii comunității "distribuiți" în spectacol. Prin extrapolare, "balonul ambiental" devine orice "spațiu bine delimitat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a completa procesul de autoiluzionare", dar și ca rezultat al incapacității sale de a-i controla pe membrii comunității "distribuiți" în spectacol. Prin extrapolare, "balonul ambiental" devine orice "spațiu bine delimitat, care este sigur, controlat și mediatizat" și în care vizitatorul se simte protejat, deși se poate confrunta cu "natura falsă a spectacolului" și cu frustrările resimțite de pe urma subminării narațiunilor create de el însuși. "Balonul" devine astfel un spațiu de negociere în care vizitatorul poate alege selectiv "mostre" de experiențe predictibile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sigur, controlat și mediatizat" și în care vizitatorul se simte protejat, deși se poate confrunta cu "natura falsă a spectacolului" și cu frustrările resimțite de pe urma subminării narațiunilor create de el însuși. "Balonul" devine astfel un spațiu de negociere în care vizitatorul poate alege selectiv "mostre" de experiențe predictibile. Vizitatorul își poate schimba identitatea, rasa, sexul, vârsta, sau își poate imagina doar aceste schimbări, pentru a se conforma lumii false sau virtuale pe care s-a decis să o viziteze 208. Potrivit lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se simte protejat, deși se poate confrunta cu "natura falsă a spectacolului" și cu frustrările resimțite de pe urma subminării narațiunilor create de el însuși. "Balonul" devine astfel un spațiu de negociere în care vizitatorul poate alege selectiv "mostre" de experiențe predictibile. Vizitatorul își poate schimba identitatea, rasa, sexul, vârsta, sau își poate imagina doar aceste schimbări, pentru a se conforma lumii false sau virtuale pe care s-a decis să o viziteze 208. Potrivit lui Michael Ostwald, atât lumile "reale" (carteziene), cât și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cum sunt mall-urile, târgurile ori parcurile tematice. Toate acestea repre-zintă spații ale turismului identitar, care permit schimbări de identitate în cadrul de siguranță relativă al baloanelor turistice proprii. Având în vedere că logica lumii imaginare provine din povestirile pe care vizitatorul le creează despre și pentru această lume, "balonul" ar corespunde oarecum ideii de simulacru așa cum este descris acest concept de Baudrillard în studiul său despre lumea postmodernă. Analizând semnele care simulează și disimulează, Baudrillard ajunge la concluzia că, atunci când semnificantul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al progresului material și al prejudecății rasiale, prin care se elabora utopia viitorului 225". Cele două lumi în opoziție, America și non-America alteritatea -, constau în modul de distribuire și expunere a artefactelor în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb și civilizat, vizitatorul se amuza copios în zona "mai puțin civilizată", în adevăratul spațiu de carnaval la care era expus. Următorul pas în combinarea realității cu imaginarul și a temei târgului internațional cu amuzamentul debordant
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care se elabora utopia viitorului 225". Cele două lumi în opoziție, America și non-America alteritatea -, constau în modul de distribuire și expunere a artefactelor în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb și civilizat, vizitatorul se amuza copios în zona "mai puțin civilizată", în adevăratul spațiu de carnaval la care era expus. Următorul pas în combinarea realității cu imaginarul și a temei târgului internațional cu amuzamentul debordant este parcul de distracții american, cu Coney Island
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
oamenilor pentru distracție și conștientizarea faptului că piața spectacolului era o sursă puternică de investire a capitalului. Parcul de pe Coney Island nu avea legătură prea mare cu târgul internațional, scopul lui principal fiind să găsească diverse modalități de distracție pentru vizitatori. Curse, montagne russe, surprize acvatice și diferite spectacole asigurau participarea din plin a vizitatorilor, într-o manieră mai apropiată de ideea de carnaval a lui Bahtin decât de tematica unui târg internațional. Toate acestea creau însă, și acesta este lucrul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
investire a capitalului. Parcul de pe Coney Island nu avea legătură prea mare cu târgul internațional, scopul lui principal fiind să găsească diverse modalități de distracție pentru vizitatori. Curse, montagne russe, surprize acvatice și diferite spectacole asigurau participarea din plin a vizitatorilor, într-o manieră mai apropiată de ideea de carnaval a lui Bahtin decât de tematica unui târg internațional. Toate acestea creau însă, și acesta este lucrul cel mai important, un spațiu al hiperrealității, primul de acest gen în secolul XX
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mai apropiată de ideea de carnaval a lui Bahtin decât de tematica unui târg internațional. Toate acestea creau însă, și acesta este lucrul cel mai important, un spațiu al hiperrealității, primul de acest gen în secolul XX. Deși delimitat spațial (vizitatorii "treceau un prag critic, intrând într-o lume diferită de cea obișnuită, cu structurile sociale și pozițiile ei dominante 226"), parcul de distracții Coney Island era de fapt un topos atemporal, care crea iluzia de distracție permanentă. După cum susține McGowan
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
1971, Disneyland a devenit nu numai simbolul culturii populare americane, dar și un adevărat loc de "pelerinaj" pentru tinerii arhitecți, așa cum erau înainte vizitele la monumentele europene 234. Regatul magic înlocuia astfel monumentele autentice europene, în afara porției de distracție oferite vizitatorilor săi. Arhitecții (de exemplu, Venturi, Ross și Adams) descriu Disneyland (și în general lumea Disney) ca "schiță a viitorului", un oraș utopic într-o "continuă stare de devenire 235", în vreme ce filozofii (Baudrillard, Eco) îl văd ca "o mașinărie menită să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
relativ simplu al fiecărui hotel-cazinou, ascuns în spatele diferitelor teme care doar dau impresia de unicitate. Designul corespunde foarte bine descrierii fizionomice imaginate de Benjamin și aplicate metropolei din secolul al XIX-lea. Este un caz clasic de aparențe înșelătoare. Dacă vizitatorul folosește intrarea principală, trece de obicei prin sala de jocuri, care este punctul principal din hol, înspre culoarul cu restaurante, spre magazine și apoi spre recepția propriu-zisă a hotelului. Recepția hotelului nu se află niciodată la intrare, fiind de obicei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
recepția propriu-zisă a hotelului. Recepția hotelului nu se află niciodată la intrare, fiind de obicei ascunsă undeva după zona cu jocuri de noroc și în apropierea sau în mijlocul unei oaze artificiale. Ordinea de mai sus reface o narațiune la care vizitatorul răspunde, doar dacă nu folosește ușa din spate, ceea ce ar perturba intenția secvenței narative. Holul o imensă sală de jocuri, prevăzută cu sute de aparate și mese este puțin luminat și construit ca un labirint cu tavanul jos. Astfel, funcționează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Combinația de întuneric și limitare a sălii de jocuri împreună cu spațiile din interiorul acesteia creează sentimentul de intimitate, protecție, concentrare și control. Labirintul complicat, cu ta-vanul jos, nu are legătură cu lumina naturală sau cu spațiul de afară. Asta dezorientează vizitatorul în spațiu și timp. Se pierde noțiunea de spațiu și timp. Timpul este infinit pentru că lumina prânzului și cea de la miezul nopții sunt identice. Spațiul este nelimitat pentru că lumina artificială mai mult ascunde decât definește limitele"246. Spre deosebire de alte clădiri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
imaginație. Într-un spațiu în care totul este combinat, așa cum este Orașul Imaginar, în care distracția se combină cu orice, se presupune că există oferta unui amuzament continuu. Singurul impediment în calea distracției permanente ar fi bagajul cultural diferit al vizitatorului, în funcție de care pot exista interpretări multiple ale parcului tematic. Văzut prin grila europeană, spațiul parcului tematic este de obicei amendat ca fiind "kitsch"; privit ca un mijloc de distracție hibrid, creolizat, spațiul tematic poate revela conotații nebănuite și poate deveni
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de idei notate pe un poster. Posterele se expun pe pereții clasei, transformați astfel Într-o veritabilă galerie ( expozițională Ă. La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi. Comentariile și observațiile “vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat. După ce se Încheie “turul galeriei”, grupurile revin la poziția inițială și fiecare echipă Își reexaminează produsul muncii lor comparativ cu ale celorlalți și discută observațiile și comentariile notate de colegi pe propriul poster. Evaluarea se
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
muncii grupului, alături de un poster pe care s-au notat etapele de executare, se expun pe pereți, transformați astfel Într-o veritabilă galerie, -grupurile trec pe rând pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi, -comentariile și observațiile „vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat, -după ce se Încheie turul, fiecare echipă Își reexaminează produsul muncii, conform comentariilor făcute de colegi. DOCUMENTARE TIMP 1 Schița produsului 2 minute 2 Descrierea produsului Bluza este un produs care se susține pe umeri
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
arătând drame, destine distruse, ceva se va mișca. Mă interesa ca filmul să servească acelor oameni, nu festivalurilor. Acum găsesc refugiu într-un alt fel de filme, eseu, poem, cum ar fi cel văzut la un festival: cineastul așteaptă ca vizitatorii unui muzeu să plece și să se stingă lumina. Apoi, cu o lanternă într-o mână și cu aparatul în alta, pornește să filmeze exponatele. Statuile au alt volum, picturile apar altfel. Era un exercițiu care îmi dădea sentimentul de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
funie, astfel încât pluta să urce și să coboare după nivelul apelor”. Până în anul 1930, plaja Bistriței a continuat să fie dată în concesiune diferiților investitori privați. Aceștia erau obligați, prin intermediul stipulațiilor contractuale semnate cu Primăria Bacău, să pună la dispoziția vizitatorilor condiții minimale de găzduire. În plan concret, de cele mai multe ori, investițiile antreprenorilor s-au rezumat la revopsirea și „peticirea” gheretelor-băi. Odată cu înființarea Direcțiunii Plăjii Bistriței (1930), locul de agrement situat pe malul drept al râului a cunoscut un amplu proces
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]