5,438 matches
-
ruși. Chiar dacă ar fi trimis carele cu bucatele arvunite, bătălia totuna ar fi fost pierdută, așadar Constandinul Stancăi stă și așteaptă la Albești, după cum îi este felul... Aflase și de complot. Și când bătălia este pierdută și țarul și Cantemir zac încercuiți de ieniceri, ce face Constandinul Stancăi? Trimite împărătesei arvuna pe care o primise pentru hrana rușilor. Marelui vizir i-a spus că așa era cinstit. Mai trimite și un om, asta este, - pe cine l-a trimis? Un om
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
felul de lepădături și se ațin la drumul mare de-l jefuie pe creștin până-l lasă gol. Ba pe unii îi mai și opresc zălog și așteaptă aur de răscumpărare de pe la neamuri. Așa că dacă s-ar răspândi vorba că zac la pat de o boală care se ia, să spunem brâncă sau altceva, m-aș încumeta în straie de negustor strâmtorat să pornesc la drum. În aceeași seară, fiind senin și lună plină, fostul mare spătar Mihai Cantacuzino, cu toată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de straturi ca niște rozete, dar nu este semn bun, că prea e frig. Or fi ieșit acum și toate târâtoarele și gândacii care au iernat pe sub pietre și prin nămoluri, toate omizile din pământ, dar cine lasă copiii care zac cu fierbințeală să iasă afară și să sune din clopoței ca să gonească viermii și șerpii, gușterii și lăcustele, gândacii și omizile? „E semn rău”, hotărâră babele, ca molima asta care a răpus-o și pe doamna Stanca, fata lui vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Or să ajungă oare călărașii la timp la Stambul, la ctitoria din Galata, dar la Ismail? Or să ajungă pân’ s-o coboare în pământ pe doamna Stanca? Bat clopotele într-o dungă de două zile și două nopți! — A zăcut mult răposata? — Aș, de unde, a cuprins-o așa, deodată, o slăbiciune cu dureri în toate mădularele și fierbințeli... A murit duminica, duminica Mariei Egipțianca... Cu o săptămână înainte, de duminica Sfântului Ioan Scărarul, au văzut-o toți coborând de la sfânta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe Păuna logofătului Ștefan... Doamna, surorile și cumnata răposatei nu mai au lacrimi, le au secat ochii. Au tăcut clopotele. De ce? Au terminat slujba, au ridicat coliva? Și vodă unde e? Cum? Vorbește vlădica? În biserică, mai frumoasă ca oricând zăcea Stanca. Bocetele se stinseseră și litania monahilor încetase. Boierii au ridicat capetele mirați de liniștea ce lăsa să se audă sfârâitul lumânărilor din ceară curată strânse colăcel spiralat ca un melc. Fusese iubită doamna Stanca? Așa s-ar părea, judecând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Din viața lor jertfită, toate S-au renăscut În libertate. CÎntec: Imnul eroilor muzica L C. Brătianu Recitator 12: Destul sânge pământul setos a-nghițit Sătule sunt și brazde și văile-necate 87 Destule oseminte pământul a-nvelit Destule prin torente și ogoare zac uitate! Cor: Românul de Ciprian Porumbescu Recitator l: Ajută-1 Doamne, pe român, la-i tu povara grea din spate, Din veacuri lungi de suferinți La lin liman din nou Îl scoate. Recitator 2: Ajută-1 Doamne, că e bun Și Înțelept
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
a strecurat de sub ea și a privit în jur. Mama sa era moartă. În apropiere erau cadavrele a mai mult de douăsprezece femei, aflate într-o baie de sânge. Băiatul a auzit apoi plânsetul unui bebeluș; era sora lui, care zăcea printre corpurile neînsuflețite. Luând copilul în brațe, a pornit la drum. Bebelușul a plâns ore întregi, în timp ce băiețelul trecea peste dealuri și stânci împleticindu-se. În cele din urmă au ajuns într-un loc în care acesta din urmă știa
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
făcând fapte bune, vindecând oamenii prin puterea lui Dumnezeu și a omului, demonstrând că religia înseamnă dragoste. Respins de poporul său, el a fost torturat și țintuit de mâini și picioare pe o cruce, unde a și murit. El a zăcut în mormânt dar hienele nu s-au atins de dânsul, iar în a treia zi s-a ridicat din mormânt". (Jaroslav Pelikan, "A cui este Biblia?", Viking, New York, 2005, pp. 215) 258 Somini Sengupta, "Where the Land Is a Tinderbox
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
stomacul e destul de îngăduitor pentru a suporta fără să se revolte felurile zdrobitoare și acre ale bucătăriei locale, pare că nu te afli prea departe de Paris. Dar când ieși și îți arunci privirile asupra mulțimii de maghernițe amărâte unde zac atâtea familii sărace, adăpostite prost, culcate pe pământul gol și decimate de febră; când mergi pe străzile acestea întortocheate unde dai la fiecare pas peste o râpă; când te lovești de grămezi de ziduri surpate, de zăplazuri care se dărâmă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mare, vehiculul trece peste om și animal, rupându-și osia. Calul e omorât pe loc; printr-o întâmplare providențială, surugiul, apărat de corpul calului, nu e decât mototolit și lovit. Ne repezim să-l ajutăm pe bietul om leșinat și zăcând la șase pași în urma vehiculului. Câteva frecții, câteva guri de coniac bătrân îl readuc la viață. Trecătorii contemplau scena; unul măcar nu ne dă ajutor; fug dacă îi chemăm; n-am fi crezut nicicând că există o astfel de lipsă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dragostea între ei începuse să se înfiripe. Dar acum erau noapte de noapte sâcâiți de alte probleme. Aproape de miezul nopții apărea o luminiță strălucitoare ce le da târcoale, levitând prin cameră, în timp ce patul le era ridicat până la tavan, iar ei zăcând pe acesta paralizați. Nu se puteau mișca, nu puteau vorbi. Acest fenomen se producea timp de jumătate de oră, în fiecare noapte, după care luminița se mistuia în beznă. Cosmin și Odet își puneau întrebări stupefiați: -Ce-o fi acest fenomen
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
invocat, fară să știi că faci asta. Sfințiile voastre și ceilalți urmați-mă. Au coborât în subsolul castelului și de acolo, au mai parcurs circa treisute de metri, dând peste o sută de schelete împrăștiate peste tot. Armele, scuturile, armurile zăceau alături. -Fantomele n-au făcut decât să repete teatrul de luptă care a început din curtea castelului. Cavalerii teutoni au năvălit, ioaniții le-au opus rezistență dovedindu-se invincibili. Ioaniții ca să-și salveze familiile i-au atras pe cruciați în
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
locurilor. În acea zi Mihail și Gabriel s-au deplasat la șantierul arheologic de la grota liliecilor. Ajunși la locația propusă, au găsit cei zece muncitori speriați și panicați plini de sânge pe față, pe mâini și pe gât. Pe jos zăceau o duzină de lilieci enormi, fără suflare. -Ce se întâmplă aici?-întrebară cei doi. -Măriile voastre-răspunse Daniel șeful echipei, am fost atacați de liliecii vampiri. Ne-am luptat cu ei cu hârlețele și târnacoapele. Ne-au mușcat pe toți. S-
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
dispărut. -Concluzia este următoarea:Au fost mâncați de lupi s-au nu erau morți ci numai amețiți de lovituri. Sunteți siguri totuși că muncitorii au exterminat duzina de lilieciîntrebă prințul Alexandru. -Da. I-am numărat erau doisprezece. Trupurile lor abjecte zăceau aici pe pământ-spuse Gabriel. -Evident. Și eu i-am numărat, întări Mihail spusele fratelui. -Vom intra în grotă. Trageți numai în capul liliecilor vampiri deoarece am niște bănuieli. Fiți prudenți. Noi vom intra în interiorul grotei. Ostașii vor sta la intrare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
care au fost arși, cenușa rezultată fiind îngropată adânc în pământ. Muncitorii de la șantier n-au venit în ziua aceia, nici în zilele următoare. După cercetări amănunțite în sat și în împrejurimi, s-a descoperit un adevărat masacru. Soțiile muncitorilor zăceau moarte. Cauza morții, mușcături violente în zona gâtului. -Au devenit vampiri. Liliecii le-a transmis gena. Suntem în pericol. Să-i căutăm peste tot. La castel, sat, pădure, peșteri. I-au găsit în cimitir. Băutorii de sânge aveau ochii injectați
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Tinerețe fără bătrânețe, viață fără de moarte. Sculat din sicriu, coborî din dric, îndreptându-se spre casa prințului gelos. Materializare spontană. Penetrând zidul intră în casă, devastând totul. Mobile, tablouri, haine. Prințul muri de groază. Adoua zi carul funerar în care zăcea magicianul, a fost găsit lângă castelul prințului. Tragedie și răzbunare. Dincolo de acestea, începe eternitatea. PAȘAPORT PENTRU SATAN Domnitorul trăia în pace și armonie cu familia sa și câțiva boieri apropiați dregători ai principatului, care știau de tot ce se mișcă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
dezvăluia, chiar dacă acela îi spunea lucruri mușcătoare, de pildă în legătură cu nevastă-sa, căreia îi cam plăcea să bea și nici prea vrednică nu era, sau în legătură cu viitorul lui, nu prea sigur, după părerea lui frati-său. Dar și în Nilă zăcea un ins care știa să devină mușcător. "Taci că ai ajuns tu mare, mormăia el, ai tăiat Bucureștiul pe din două". Erau vorbele tatălui nostru, de o ironie pe care Ilie o suportase greu cât stătuse acasă. "Ilie al meu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Nilă reluă după o lungă tăcere. - Să taci din gură, nu mai vorbi de lucrurile astea... Și tăcu el însuși, gânditor și posomorât. Avea grijă de mine să nu vorbesc cu cineva. Tăcerea lui era liniștită și în adâncurile ei zăcea o neclintită convingere. - Cine face rău unora, n-o să facă și altora? murmură el. Anticarul meu îmi dădu un Război și Pace în două volume, pline de chenare și prinți desenați în câteva linii și prințese care semănau unele cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spună cuvinte scurte și memorabile, pe care apoi le repetam zile întregi... Viața e o fântână... Omul e soiul dracului... Norocul e chior... Felul cum le spunea, cu resemnare, sau cu dispreț amuzat, le încărca de un umor în care zăcea experiența lui de-o viață... nu-i părea rău, dar nici, privind în urmă, nu se entuziasma: un imens căscat pecetluia adesea acest trecut dominat de o singură patimă, fiindcă nici nevastă, nici copii nu avea. La bilanțuri și la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de ani în fața acelor mașini, nici o schimbare și hop, declinul... Intuisem atunci fulgerător de ce singurul lucru care putea aduce furtuni să miște această viață erau femeile... Cel exasperat putea da iama în ele, cu a doua sa forță vitală care zăcea în el (prima se consuma sub supravegherea unui domn Bosch) și să simtă că trăiește... Trădarea, gelozia, și chiar crima care ar surveni (și de care ziarele de senzație erau pline), fie că ar ucide el pe vreuna, soția care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dădeam seama că apăruse în sufletul celui care, tânăr fiind, simțise nevoia să-i ridice acolo: nepăsarea! Ceva fusese stricat și el nu mai vroia să dreagă acel lucru. Nu-i mai păsa.! De ce? Amintirile mai dramatice erau estompate. Cum zăceam de friguri și el discuta liniștit cu sanitarul dacă o să mor sau nu sub febră, uruitul mașinii și dialogul mamei cu vecinele: "... că ăsta îl lasă să moară și nu vrea să-l ducă la spital!" Dar eu înviasem și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai aproape de coteț, deschidem potbagajul să scoatem sacul cu purcelușul din el... Am rămas toți cu gura căscată, ca la dentist, când Îți scoate din greșeală o altă măsea, decât cea care te doare! Purcelul nostrum evadase din sac și zăcea În mijlocul portbagajului! Toate sticlele din dulăpior erau Împrăștiate, nu știam atunci din care se scursese lichid și, Împreună cu mizeria de la porc, portbagajul arăta ca o cocină. Eram Înmărmuriți și nu știam ce să facem. Parcă eram În jurul unui sicriu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
VĂZUSE ȘI AUZISE LUCRURI CARE NU FĂCEAU PARTE DIN VIAȚA LUI. BUIMĂCEALA SOMNULUI SE DESTRĂMA ÎNCETUL CU ÎNCETUL. NU SIMȚEA FRICĂ SAU NELINIȘTE ȘI NU ÎȘI AMINTEA CAUZELE CARE ÎL FĂCUSERĂ SĂ-ȘI PIARDĂ CUNOȘTINȚA. DESCHISE OCHII ȘI DESCOPERI CĂ ZĂCEA PE UN PAT DE CAMPANIE, ÎNTR-UN COLȚ AL CAMEREI ÎN CARE SE ÎNTÂLNISE CU SAVANTUL. NU ERA NICI URMĂ DE TRASK, CEEA CE ÎL FĂCU SĂ RESPIRE UȘURAT ÎNCHISE DIN NOU OCHII, SE ÎNTINSE, CĂSCĂ SOMNOROS ȘI ÎN CELE DIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
lui Wade Trask; un băiat conștiincios și timid, ale cărui temeri se transformau în idealuri ascunse, care la rândul lor generau o sete puternică de putere. Una din scene era foarte clar conturată. Stătea îngenuncheat lângă un pat pe care zăcea un muribund și avea senzația că totul nu era decât un experiment, îi spunea muribundului: \ TOT CE AI DE FĂCUT ESTE SĂ VORBEȘTI, IAR NOI VOM FACE CE SPUI. CEL ÎNTINS PE PAT ÎI ARUNCĂ O PRIVIRE PLINĂ DE URĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
operația reușise cu un pui de găină, de ce nu ar reuși cu o ființă umană? De ce nu ar trece impulsurile nervoase ale lui Trask în sistemul nervos al lui Marin? Și invers? CONDUCĂTORUL DE GRUP DAVID MARIN SE GÂNDI AMORȚIT: "ZAC AICI, CU AMINTIRILE MELE, DAR CORPUL ESTE AL LUI WADE TRASK. IAR EL A PLECAT CU AMINTIRILE ȘI MOBILURILE LUI, DAR CU ÎNFĂȚIȘAREA MEA. PENTRU TOT RESTUL LUMII EL ESTE... EU. DACĂ ARE DESTUL CURAJ, POATE FACE ORICE, POATE CHIAR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]