3,853 matches
-
dintre ele pot, odată contestate, să fie modificate, înlocuite, reconstruite la nivelul libertății mele. Celelalte limite sau determinații sunt imuabile, au caracter de fatalitate: sunt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea („tribul“), epoca sunt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
modific statutul social. Înainte de a alege, înainte de a tăia în stofa posibilului și de a da contur suitei de acte care alcătuiesc conținutul unei vieți, libertatea mea se manifestă ca atitudine față de hotarele primite, ca libertate care se întoarce asupra zestrei mele și o consideră în implacabilul sau în reformulabilul ei. Înainte de a-mi da formă sau de a da formă la tot ce mă înconjoară, pot să fiu - sau nu - în acord cu setul de limite primit și pot să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este liberă atunci când formează euri apte să se hotărască și nu doar să fie hotărâte. Orice societate așezată pe legi bune dă hotare fiecărui eu - îl „hotărăște“ -, pentru ca apoi, prin hotărârile sale, el să aibă ce depune „la mijloc“, în zestrea de libertate impersonală a unei societăți. Când acest dublu transfer de libertate se blochează, o societate își pierde libertatea. O societate este neliberă când cei care o alcătuiesc nu mai primesc și nu mai dau libertate. Cine dintre noi n-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dreptate la mai mult de 80% din români: țărănimea. România Unită (numită "România Mare") a debutat în noua viață cu o constituție democrată și votul universal 2. Deținînd resurse bogate, i se spunea "o frumoasă fată de măritat cu o zestre bogată". Ce altceva își mai putea dori o națiune? Din nefericire, tabloul acesta roz nu prea reflecta realitatea românească. Să ne amintim de aforismul lui Oscar Wilde despre vise, conform căruia există două feluri de tragedii: cînd nu se împlinesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
parte în mentalitatea popoarelor respective. Mai mult, aceste țări avuseseră la dispoziție mai mult timp pentru a parcurge perioada aceasta de tranziție. Felul în care se realizase industrializarea în România era inadmisibil. Capitalul străin este și el iritat. Nu primise "zestrea" "fetei bogate de măritat" cu care spera că se căsătorise la Versailles. Dar care era reacția oamenilor la această democrație? Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577; Petru Ursache, O carte adevărată despre întâmplări adevărate, CL, 2001, 11; Datcu, Dicț. etnolog., III, 83-85; Nicolae Constantinescu, „Folclorul. Ce facem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
un instrument ce poate fi uitat și Îndepărtat după Întrebuințare. Ea reprezintă și un blazon de genealogie socială, fiind “...hrisovul nostru cel dintâi, / Al robilor cu saricile pline / De osemintele vărsate-n mine.” În aceste oseminte se poate distinge metafora zestrei de durere și de revoltă surdă ce s-a transmis poetului din generație În generație. De aceea Își Îndeamnă fiul cu hotărâre: „Așeaz-o cu credință căpătâi”. Mesajul testamentar al poetului presupune așadar orgoliul unei origini umile, convertite Într-o noblețe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
posesia acestuia, Într-o vreme când singurul criteriu al valorii omului era proprietatea asupra pământului. Un fecior de țărani săraci, pe nume Ion Pop al Glanetașului, o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, țăran Înstărit, În scopul obținerii de zestre a pământului, o dată cu fata, pe care va fi nevoit să i-o dea de nevastă. După certuri Încrâncenate, Ion obține ceea ce și-a dorit atât de mult: pământul. Dar pentru Ana Începe o adevărată viață de calvar. Biata femeie este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
băiat Înstărit, țăranul ar fi găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul monografic al satului se completează și cu alte elemente, ca nașterea la câmp. Tot În acest sens sunt prezente informații despre obiceiurile la Înmormântare. La Înmormântarea Anei, la prohod, participă tot satul. Romancierul fixează și aici toate elementele esențiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom, În care toți joacă și câștigă la Întâmplare. Personaj balzacian este și Nae Gheorghidiu, Îmbogățit prin zestre, ahtiat de avere, un Stănică Rațiu ajuns În stadiul de a fi considerat „unul din cei mai deștepți și mai periculoși oameni din Țara Româneasca”. Împrejurările moștenirii i-o dezvăluie pentru prima data pe Ela Într-o altă lumină. Problema
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bâznaie... ?”(5) Chipul unui om desenează În mare și comportamentul acestuia, natura lucrează Într-un soi de paralelism. Oricâte speculații se pot face Între starea morală a individului și lumea care l-a creat, nu se poate face abstracție de zestrea aceea unică, să-i spunem genetică, venită nu se știe de unde, dar aflată și pe chip. Portretul fizic al lui Moromete nu poate fi rupt nici măcar parțial de comportamentul lui moral. Gesturile sunt unice, irepetabile, nimeni nu Încearcă măcar să-l
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nici Nicolae nu-i poate ține piept Întro asemene discuție și nici cei din jurul lui nu pot Înțelege pe deplin profunzimea gândirii lui. În mediul rustic, familia are o funcție mai specială decât În alte medii. Principala problemă o constituie zestrea oferită fiecărui membru. Dacă pornim de la statutul familiei Moromete, lucrurile se complică până la manifestările violente legate de această problemă. Moromete are șase copii și trebuie să Împartă pământul la fiecare din ei, revenindu-le câte un pogon (el are 7
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vorbind, de vreme ce Catrina i-a crescut de la vârste fragede. Cei trei copii din căsătoria cu Catrina, Tita, Ilinca și Nicolae sunt și ei frustrați de starea conflictuală continuă din familia lor. Cauza pornește de la ceea ce urmează să primească fiecare ca zestre din partea familiei și se pare că tocmai copiii din cea de a doua căsnicie sunt avantajați, pentru că ei pot moșteni și o parte din pământul tatălui lor, și pământul aflat În posesia mamei, În urma reformei agrare, În calitate de văduvă de război
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească a fost diagnosticată în chip unitar, pentru prima și, după unii, singura dată de către fondatorii sociologiei românești - generația pașoptistă, în programele revoluției de la 1848. La jumătatea secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
începutul mileniului III, în ciuda numeroaselor lor dezvoltări mai moderne. În orice caz, cam atâta aveau la dispoziție politicienii tranzițiilor postcomuniste în momentul în care și-au asumat sarcina de a construi capitalismul în fostele societăți socialiste. Și aceasta era și „zestrea” intelectuală pe care au adus-o ca fundament al politicilor tranzițiilor atât intelectualitatea instituționalizată occidentală, cât și cea a fostelor societăți socialiste. Aici s-au despărțit. Căci, în vreme ce instituțiile financiare internaționale și de integrare occidentală - strâns corelate între ele - au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socialismului într-o singură țară". Tito în Iugoslavia și mai târziu Ceaușescu în România au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a atins apogeul ideologic în interbelicul românesc s-a prefăcut după 1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cum rezultatul acelei strădanii nu ma mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei „Cântarea României“. Prin intermediul ei veți întâlni un om ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră, un ochi de proverb, o rază de doină. Un om ce a luat cunoștință
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
târziu și, mai ales, pe aspectul subliniat de editor, anume că actul din care s-a publicat pasajul citat a făcut parte din colecția de documente ce au aparținut lui Alecu Calimah, boier care a stăpânit o parte din Umbrărești, zestre după prima sa soție, Ileana, fiica lui Gavril Conachi, și el stăpân anterior la Umbrărești. Așezarea de pe apa Bârladului și a Siretului a parcurs un drum istoric ce a pornit de la comunitatea familială (casnică), devenită apoi obște teritorială, cu hotare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale, Catinca, în care se cuprind și „moșiile Torceștii și Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului”. f - Planul moșiilor Umbrăreștii de Sus [...] și Umbrăreștii de Jos din anul 1854, alcătuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Jos, Gavriliță Costache, cum am văzut că a fost cazul cu Mihăilă, vornicel de Umbrărești. 4. Stăpânirea boierilor Costăchești Încă în viață fiind, Gavriliță Costache „și-a așezat copiii și averea rămasă”, adică aceea care nu fuseseră dată drept zestre la căsătoria numeroșilor săi urmași, printr-o diată/testament din 20 iulie 1685, din care aflăm că „toate părțile sale din Umbrărești și viile de la Umbrărești” (deci părți nealese încă, iar cuvântul toate ne indică o mărime însemnată) sunt destinate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a lui Toma Cantacuzino a fost Anița Vorontar Prăjescu, [...] soră cu soția cronicarului Grigore Ureche și vară primară cu doamna Tudosca, soția lui Vasile Lupu”, prin care moștenise partea de sat fostă a lui Isac Balica. Apoi va fi trecut zestrea la fiica lor Nastasia, prima soție a vornicului Ion Racoviță. Cum acesta se va recăsători, după decesul timpuriu al Nastasiei, cu Safta Jora, ce primise de la mana sa, Costăchioaia, partea ce-i revenise din Boziești, fiind deja certă stăpânirea lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mic al vornicului Constantin Conachi, pe nume Gavril. Într-o însemnare din acest an, 1777 august 23, găsim menționate „vite ce am cumpărat pentru casă, după ce am dat vitele ce am avut fiilor mei, lui Manolache și lui Gavril”, ca zestre, se înțelege, la căsătoria ultimului. După un an de la căsătoria acestuia, în februarie 1778, se naște fiul lor mai mare, Ioan, iar în călugărie Ioanichie. De acum încolo, informațiile despre evoluția stăpânirii de aici și din împrejurimi devin tot mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a treia parte din averea răposatei fiicii mele, Nastasica, de pe învoiala ce am făcut”, peste 45.000 lei în total. Ileana, poate copilul mai mic al marelui vornic Gavril Conachi, s-a căsătorit în anul 1802, după cum arată izvodul de zestre din 2 octombrie al acestui an, luând ca soț pe aga Alecu Callimah, „om cu învățătură și i se zicea pentru aceasta Celebi”, notează undeva N. Iorga. Primește ca zestre, printre altele, o parte din moșia Umbrăreștilor, partea dinspre apus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]