4,648 matches
-
ostașilor căzuți în apărarea hotarelor țării, ne-am închinat la altarele mănăstirilor, a căror zidire este învăluită în legendă. La mănăstirea Căpriana, candelele și lumânările nu se sting, semn al permanenței credincioșilor. Aici ni se povestește că mănăstirea a fost zidită pe timpul lui Alexandru cel Bun și a fost reconstruită de Ștefan cel Mare. Există documente că mănăstirea Căpriana a fost refăcută de Petru Rareș și împodobită de feciorii săi Ștefan și Alexandru Lăpușneanu, care au dăruit o evanghelie cu scoarțe
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
iar sunetul clopotelor străbate depărtările. Mănăstirea Hâncu se află așezată între dealuri împădurite, de sub care se ivesc izvoare cu apă tămăduitoare. Ca orice lăcaș din vechime, mănăstirea își are începuturile învăluite în legendă. Se povestește că marele stolnic Mihalcea Hâncu zidește un schit la cererea fiicei sale Paraschiva, care și-a închinat întreaga viață slujirii Domnului. Lăcașul a fost pustiit în 1956 și redeschis în 1990, iar în prezent este loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga Basarabie. Aici am întâlnit
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
totuși ești/ Iarba știe cum te cheamă,/ Steaua știe ce gândești.” - Făptura mamei ), cu iubirea absolută („Le-am chemat la mine/pe toate:/ pe Maria, pe Ana, / Pe Alexandra, pe Ioana.../ Care întâi va ajunge,/ Pe-aceea- n perete o voi zidi./ Dar din toate femeile/ A venit una singură:/ Mama./ Tu nu m-ai strigat,/ Fiule?” - Mică baladă), cu misterul Facerii ( Când m-am născut, pe frunte eu/ Aveam coroană-mpărătească:/ A mamei mână părinteasca,/ A mamei mână părinteasca” - Mâinile mamei), cu
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
făcut studiile la Berlin, apoi relatările, tot epistolare, (inclusiv însemnări în jurnal) ale lui Maiorescu, apoi Eminescu, Slavici, mai tîrziu Pârvan. Iată o imagine despre Heidelberg comunicată în 1835 de Kogălniceanu tatălui său: Pe un munte la poalele căruia îi zidit acest tîrg, să văd cele mai frumoase ruine a palatului palatinilor Bavariei. Aceste ziduri șunt acum stricate, dar tot încă mai minunează pe călătoriul cu mărimea și frumusețea palatului. În chivnita curtei este cea mai mare bute care să fie
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Armeniș, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Armeniș, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat de o filieră neagră. În partea superioară, în câmp zidit de argint, se află o boltă centrală roșie, în care se vede o cruce treflată aflată pe un soclu de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se află o crenguță verde cu trei mere roșii. Scutul este trimbrat
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dalboșeț, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Dalboșeț, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie dintr-un câmp zidit de argint. În partea superioară, pe fond roșu, se află o liră de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, se află trei ghinde înmănunchiate și două spice de grâu încrucișate, orientate dreapta - stânga, totul de aur. Scutul este trimbrat
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vărădia, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Vărădia, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie ondulată de azur. În partea superioară, în câmp zidit de argint, se află un plug negru așezat spre stânga. În partea de jos, în câmp roșu, se află trei albine de aur, așezate doi la unu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema orașului Oțelu Roșu, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În prima partiție, în câmp aurit, pe o terasă neagră, se află un coș industrial zidit din care ies flăcări orientate cu vârful spre dreapta, toate ro��ii. În a doua partiție, în câmp de argint, broșează o terasă verde, alcătuită din formațiuni deluroase. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri
HOTĂRÂRE nr. 408 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor oraşe din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167423_a_168752]
-
de credință, speranță și iubire creștină. Biserica locală reprezintă comunitatea credincioșilor născuți din nou, prin care Hristos se manifestă în fiecare generație și în fiecare loc și prin care Dumnezeu extinde harul Său în lume. Baptiștii cred că biserica se zidește numai într-un climat de dragoste și autenticitate și crește spiritual numai în dependență de Hristos și doar în măsura cultivării relațiilor interpersonale și a implicării credincioșilor în slujire. Baptiștii consideră că menirea fiecărei biserici locale este aceea de a
HOTĂRÂRE nr. 58 din 16 ianuarie 2008 privind recunoaşterea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194626_a_195955]
-
trecerea prin acoperiș, prin lăsarea unei distanțe de cel puțin 10 cm între fața exterioară a zidăriei coșului și elementele acoperișului, iar golul produs se închide cu un șorț de tablă; b) nu este permis ca în coșuri să fie zidite elemente combustibile ale acoperișului, planșeului etc.; ... c) coșurile se prelungesc deasupra acoperișului cu 0,5-0,8 m; ... d) coșurile de zid vor fi permanent întreținute fără crăpături și curățate. Este interzis a se folosi coșurile de zid netencuite; ... e) burlanele
REGULAMENT din 23 februarie 2007 de planificare, organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă prestate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185661_a_186990]
-
Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparații și reclădiri, renunțând la dreptul său, daca însă zidul comun nu ar sprijini vreo clădire a sa. Articolul 594 Fiecare coproprietar poate să zidească în contra unui zid comun și să bage grinzi sau legături în toată grosimea zidului, lăsând 54 milimetri despre vecin, fără prejudiciul dreptului ce are vecinul ca să scurteze acele grinzi până la jumatatea zidului, în caz când și el ar voi a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
Servituțile sunt aparente sau neaparente. Servituțile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apaducere**); servituțile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existența lor, precum spre exemplu, prohibițiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decât până la o în��lțime determinată. --------- *) Apeduct. **) Apeductele. Secțiunea ÎI Despre modul cu care se stabilesc servituțile Articolul 623 Servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apaducere**); servituțile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existența lor, precum spre exemplu, prohibițiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decât până la o în��lțime determinată. --------- *) Apeduct. **) Apeductele. Secțiunea ÎI Despre modul cu care se stabilesc servituțile Articolul 623 Servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani. (Cod civil 622, 1846 și urm., 1890
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
plata prețului s-a făcut cu banii împrumutați. 3. Coerezii, asupra imobilelor succesiunii, pentru garanția împărțelii făcute între ei și a sumelor cu care a rămas dator unul către altul. 4. Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui, sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, cu condiția însă că prealabilmente să se fi încheiat un proces-verbal de către un expert numit de judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate edificiile, constatator stării și felului lucrărilor
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
prejudiciul coeredelui sau copărtașului creditor, asupra nici unui bun care se găsește cuprins în masă comună. (Cod civil 742 și urm., 1388, 1737). -------- A se vedea notele de la art. 1740. Articolul 1742 Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, și acei care au împrumutat, pentru a indemniza pe persoanele de mai sus, cu bani a caror întrebuințare se constă conform alineatului 5 de la articolul 1737, conserva privilegiul lor prin
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
orașului București - Capitală a Țării Românești: 1. Se recomandă Primăriei municipiului București să organizeze aniversarea evenimentului. 2. Senatul va organiza o ședință solemnă, în care vor fi prezentate comunicări legate de acest eveniment. 3. La biserica "Sfîntul Anton" (Buna Vestire), zidită de Mircea Ciobanul în 1559, cea mai veche biserică din București, se va oficia o slujbă religioasă, la care vor participa membri ai Senatului. 4. Se recomandă Ministerului Finanțelor să emită o medalie comemorativă a evenimentului. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU
HOTĂRÂRE nr. 25 din 19 septembrie 1990 privind aniversarea a 525 de ani de la declararea oraşului Bucureşti - Capitală a Ţării Româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197433_a_198762]
-
Băița se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp verde, se află 3 crenguțe de stejar cu ghindă, de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o intrare în mină, neagră, zidită cu cărămizi inegale, de argint, în care broșează două ciocane de miner încrucișate, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Intrarea în mină simbolizează ocupația de bază a locuitorilor
HOTĂRÂRE nr. 1.477 din 25 noiembrie 2009 privind aprobarea stemei comunei B��iţa, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217994_a_219323]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Zimnicea, județul Teleorman Descrierea stemei Stema orașului Zimnicea, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu garda în jos. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o ancoră de argint, flancată de 2 pești afrontați, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală
HOTĂRÂRE nr. 556 din 9 iunie 2010 privind aprobarea stemei oraşului Zimnicea, judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223947_a_225276]
-
gard se va folosi una dintre formulele consacrate din arhitectura tradițională sau mai recentă din Delta Dunării, în funcție de specificul local: ... a) soclu de gard din piatră cu asize orizontale, de maximum 60 cm înălțime, și gard din lemn; ... b) stâlpi zidiți din cărămidă, văruiți, și gard din lemn vopsit în albastru sau verde ori văruit; ... c) gard din plasă de sârmă dublat de vegetație - gard viu, plante agățătoare, viță-de-vie etc.; ... d) gard din stuf. ... (3) Se interzic gardurile opace, din zidărie
HOTĂRÂRE nr. 1.516 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205667_a_206996]
-
argint, albastru. În partea superioară, în câmp verde, se află un corn al abundenței, cu fructe, de aur. În partea superioară, în câmp albastru, se află un sfert de soare cu cinci raze, de aur. În partea inferioară, în câmp zidit de argint, se află o roată dințată neagră, ieșind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Cornul abundenței și câmpul verde împreună cu soarele sunt simboluri ale prosperității și
HOTĂRÂRE nr. 740 din 24 iunie 2009 privind aprobarea stemei oraşului Bragadiru, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213071_a_214400]
-
Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 594 Fiecare coproprietar poate să zidească în contra unui zid comun și să bage grinzi sau legături în toată grosimea zidului, lăsând 54 milimetri despre vecin, fără prejudiciul dreptului ce are vecinul ca să scurteze acele grinzi până la jumatatea zidului, în caz când și el ar voi a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
Servituțile sunt aparente sau neaparente. Servituțile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apaducere**); servituțile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existența lor, precum spre exemplu, prohibițiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decât până la o înălțime determinată.***) --------- *) Apeduct. **) Apeductele. ***) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apaducere**); servituțile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existența lor, precum spre exemplu, prohibițiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decât până la o înălțime determinată.***) --------- *) Apeduct. **) Apeductele. ***) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
plata prețului s-a făcut cu banii împrumutați. 3. Coerezii, asupra imobilelor succesiunii, pentru garanția împărțelii făcute între ei și a sumelor cu care a rămas dator unul către altul. 4. Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui, sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, cu condiția însă că prealabilmente să se fi încheiat un proces-verbal de către un expert numit de judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate edificiile, constatator stării și felului lucrărilor
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1742 Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, și acei care au împrumutat, pentru a indemniza pe persoanele de mai sus, cu bani a caror întrebuințare se constă conform alineatului 5 de la articolul 1737, conserva privilegiul lor prin
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]