54,187 matches
-
declarat, cu toată tăria, că viziunea lui Kierkegaard despre Socrate ca ironist este nejustă. În contrast cu aceasta, el a statornicit că Socrate este humorist; după Sibbern, o situație o excludea pe cealaltă. Și față de Kierkegaard Sibbern avea neîndoielnic dreptate, în această chestiune. Dealtminteri, Kierkegaard și-a îmbunătățit singur în special în Uvidenskabelig Efterskrift(x) concepția pe care o susține în lucrarea Om Begrebet Ironie med soerligt Hensyn til Sokrates (Despre conceptul de ironie cu specială privire la Socrate) (a se vedea mai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
față de teologia raționalistă, prin credința în "imaginile zeilor înlăuntrul său" (ca să folosim expresia lui Alcibiade). Socrate s-a comportat humoristic mai ales față de credința în nemurire, dacă putem crede în Apologia lui Platon. El lasă la o parte, ca indecisă, chestiunea dacă moartea este un somn sau o tranziție spre o altă viață, care s-ar duce în compania zeilor. Prima posibilitate i-a fost, în mod destul de clar, mai aproape 98. Dar o decizie dogmatică și o apreciere subliniată a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
la oamenii de acțiune, poate exista o opziție corespunzătoare și anume între partea vieții lor vizibilă în muncă, în acțiunea publică ori în activitatea lucrativă, și laturile vieții sufletești ce nu sînt antrenate de această activitate. S-ar putea privi chestiunea (cf. § 38) și din partea opusă și să socotim problematic faptul că viața psihică s-ar coagula într-o totalitate perfectă, deoarece devine astfel imposibilă unilateralitatea cerută de o muncă serioasă și o acțiune energică. Gustav Fröding a accentuat, într-o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
datoria mea să determin raportul dintre humor, ca sentiment vital, și sentimentul religios. În această privință, Kierkegaard, în strădania sa plină de zel de a afirma deosebiri nete, plasase humorul pe un loc situat jos. Capitolul în care tratez această chestiune, și anume cel despre tragic și humor, îl consider drept cel mai important din carte și totodată cea mai clară prezentare a sentimentului meu total față de viață. Metoda din această carte, ca și din cea pe care am scris-o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a-mi exprima admirația pentru două dintre cele mai mari figuri pe care le cunosc. Una aparține lumii ideilor, cealaltă lumii poeziei: Socrate și Shakespeare. Cred că în ultimul capitol al cărții Humorul și filosofia, am atras atenția asupra unei chestiuni foarte importante și anume relația dintre stările sufletești ale cercetătorului, în momentele în care este absorbit de munca intelectuală, și cele în care se mișcă în împrejurările vieții obișnuite. Nu se poate conchide fără nici o ezitare, pornind de la caracterul științific
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de accountability între stat și societatea civilă transnațională / 209 Capitolul 5 Concluzii: spațiul care nu există (încă...) / 219 Bibliografie / 225 Indice de nume / 253 Prefață Cum să consolidăm în timp "sentimentul" de a fi europeni? Această carte tratează aspectele unei chestiuni complexe și cruciale, în același timp, legată în mod inevitabil de desfășurarea procesului de integrare europeană: aceea a condiției existenței unui popor european. Există o anumită probabilitate ca mâine un european să se simtă european așa cum un elvețian se simte
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
prezentă în Europa și mult mai puțin în Statele Unite acordată dimensiunii sociale în procesele instituționale și de atenția față de rămânerile în urmă înregistrate de americani în privința drepturilor omului, atenție care se traduce în mod concret în accentul pus pe această chestiune în privința abolirii pedepsei cu moartea. Se spune că oamenii politici se orientează în funcție de sondaje. Uneori acest lucru se poate întâmpla, dar nu întotdeauna. Sondajele au demonstrat în diferite ocazii tendințele opiniei publice de a aproba reintroducerea pedepsei cu moartea în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
are consecințe asupra integrării europene și ne face să ajungem la concluzia că numai pe termen lung liberalismul moderat care inspiră Europa va fi perceput ca fiind întru totul pozitiv. Europa joacă și un rol politic. Spre exemplu, intervine în privința chestiunii resurselor nucleare din Iran. A intervenit în Kosovo. A intervenit în conflictul israeliano-palestinian. Desigur, are o pondere limitată și așa și este percepută de opinia publică. Dat fiind că nu are o forță militară prin care să acționeze în cadrul unei
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
pot fi împărtășite, în sensul respectării popoarelor și utilizării limitate a forței, rămâne totuși prea puțin vizibil. Statutul actual este cu siguranță o dimensiune de care Europa nu se simte mândră. Ne-am dat, de fapt, seama că era o chestiune de ordin ideologic și de oportunism în opoziția Franței față de Germania în privința poziției sale asupra războiului din Irak. Consolidarea identității europene presupune o creștere economică a Europei care să-i permită să dispună de o forță de prevenire a conflictelor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
oficială, la care participă persoane pe care le cunoaștem de puțină vreme. Ne-am așezat deja la masă și am început să facem conversație. Pe neașteptate, primim un telefon: un coleg ne roagă să plecăm de la cină ca să rezolvăm o chestiune de serviciu. Înainte de a răspunde, ne "definim" în minte situația, o identificăm ca pe un caz al unei categorii mai ample de "situații sociale" care sunt reglementate de norme de comportament foarte precise. Opțiunea de a rămâne așezați la masă
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
totul excepționale; b) la cinele oficiale se încearcă să se respecte regulile cât mai mult posibil. Așadar, spațiul posibilităților noastre se restrânge în mod drastic la... o singură acțiune posibilă: să rămânem așezați la locul nostru și să amânăm soluționarea chestiunii de serviciu. Spațiul posibilelor acțiuni în interiorul căruia prind contur posibilitățile și obligațiile de acțiune prefigurează și tipul de justificare pe care suntem dispuși să o acordăm în caz că ne întreabă cineva de ce am hotărât să rămânem la cină și să amânăm
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
arhetipului ancestral de "piață", agora străvechii Atene din secolul al V-lea î.Hr. (Detienne, 2001). Agora era locul în care nu numai că toți cetățenii puteau să pătrundă, să vorbească, să acționeze împreună, dar și locul în care trebuiau discutate chestiunile polis-ului. În clasicism, relația dintre spațiul public și legitimitatea hotărârilor colective este o relație biunivocă: este legitim, așadar, ceea ce se decide într-un spațiu public (Lichtenstein, 2001). Dimpotrivă, până când exercitarea puterii ajunge să fie legitimată, trebuie ca aceasta să
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
democratizare au discutat și explorat pe larg în plan empiric relevanța legitimării și efectele consolidării regimurilor democratice (Morlino, 1980). În general, dacă și până în ce punct necesită un regim democratic, pentru a rezista în timp, să fie legitim este o chestiune care îi va împărți pe cercetători, unii susținând că legitimitatea regimului nu este necesară pentru a se menține, alții, în schimb, acceptând ipoteza că mecanismele de legitimare sunt parte integrantă din procesele cauzale care determină consolidarea democratică (Morlino, 2002). Răspunsul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
o cauză greșită. Pot să arbitrez perfect o partidă, dar să las ca jucătorii să-și orienteze activitatea spre scopuri inacceptabile, chiar dacă urmează regulile fair play-ului. Dacă i se cere unui regim să fie democratic și în privința alcătuirii sale, chestiunea legitimității devine mai importantă, nu numai prin metodă, dar și prin meritul în baza căruia au loc procesele decizionale. Definiția conceptului de legitimare a devenit mai articulată prin extinderea dimensiunilor democrației de care teoria democratică ține seama. Dacă se acceptă
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și economice prin consensul majorității 35. Extinderea practicilor democratice poate fi văzută și drept un mod de a pune în pericol instituțiile menite să limiteze expansiunea puterii politice. Introducerea democrației în interiorul constituționalismului a adus, așadar, cu sine o serie de chestiuni cu caracter teoretic și practic. Pe plan teoretic, a fost vorba de conceperea unui model de guvern constituțional care să țină cont de legitimitatea principiului democratic, în conformitate cu care este legitim ceea ce este acceptat în mod liber și voluntar de totalitatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
tip transnațional. Discursul asupra legitimității politice a Uniunii Europene apare, așadar, ca rezultat al diferitelor tematici: coerența cu principiile constituționalismului, corectitudinea procedurilor decizionale, consensul inter-guvernativ asupra Tratatelor, corespondența între input-ul și output-ul procesului de policy. După cum am spus, chestiunea legitimității bazate pe valorile comune apare în agenda Uniunii în paralel cu "aprofundarea" integrării politice, în special în acele sectoare de policy unde efectele redistributive pun în chestiune neutralitatea politicilor de reglementare europene față de efectele conflictelor socioeconomice și diferendele teritoriale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
între input-ul și output-ul procesului de policy. După cum am spus, chestiunea legitimității bazate pe valorile comune apare în agenda Uniunii în paralel cu "aprofundarea" integrării politice, în special în acele sectoare de policy unde efectele redistributive pun în chestiune neutralitatea politicilor de reglementare europene față de efectele conflictelor socioeconomice și diferendele teritoriale: politica regională și politica socială. În ambele cazuri, de fapt, efectul redistributiv al policy (Bieler, 2003) face cunoscută problema legitimității, problemă generată de lipsa în acest caz foarte
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
europene (Christiansen, Jørgensen, Wiener, 2001). Din această perspectivă, consensul asupra principiilor constitutive ale ordinii politice, oricare ar fi acestea, a fost gândit ca un efect al proceselor politice. Discuția asupra legitimității politice a Uniunii s-a despărțit, așadar, în trei chestiuni: 1) fundamentele constituționale sau pseudo-constituționale; 2) participarea la politicile europene; 3) capacitatea Uniunii de a crea procesele de includere și de integrare a diversităților existente pe teritoriul său. În consecință, legitimitatea Uniunii Europene este definită nu numai în relație cu
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în privința țărilor terțe. De fapt, Uniunea Europeană s-a definit în mod treptat pe planul politicii externe ca un actor al democratizării, cunoscut pentru voința de promovare a valorilor și principiile care îl disting de alți actori prezenți în arena internațională. Chestiunea identității Uniunii Europene trebuie, așadar, exploatată, ținându-se seama de politica de construire a unui model de democrație care se dorește a fi "european", fondat pe valorile europene (pe construcția identității europene Cerutti, Enno, 2001). Relația care apare între identitatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
din anii '80, metoda comunitară își vede consolidată propria importanță politică în legătură cu urmărirea obiectivelor și a scopurilor transversale ale statelor membre. Totuși, în Uniunea Europeană s-a început discuția despre democrația "în manieră europeană" abia la începutul anilor '90. Introducerea acestei chestiuni (issue) în discursul politic coincide cu anumite evenimente istorice care au modificat scena geopolitică mondială și cărora le-a corespuns identificarea din procesul de integrare al Uniunii Europene: căderea zidului Berlinului și, în consecință, încetarea Războiului Rece; realizarea pieței unice
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Ambele subliniază importanța controlului din partea cetățeanului în privința exercitării puterii. Totuși, Tratatul însuși deschide perspectiva unei cetățenii sociale, introducând în termenii legii dimensiunea justiției sociale și a dezvoltării sustenabile. În cursul anilor '90, discursul asupra cetățeniei este destinat extinderii, cuprinzând și chestiunea construirii identității europene prin participare. Pentru a realiza această trecere, trebuie să se deplaseze accentul din discursul politic de la cetățenia de tip liberal la cetățenia de tip neo-republican (Hamlin, Pettit, 1989)71. Chestiunea cetățeniei ca efect al participării la governance
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
asupra cetățeniei este destinat extinderii, cuprinzând și chestiunea construirii identității europene prin participare. Pentru a realiza această trecere, trebuie să se deplaseze accentul din discursul politic de la cetățenia de tip liberal la cetățenia de tip neo-republican (Hamlin, Pettit, 1989)71. Chestiunea cetățeniei ca efect al participării la governance se deschide prin această trecere conceptuală. 2.5. Universal sau particular: discursul asupra cetățeniei La începutul anilor '90, sursele de legitimitate despre care se vorbește în modelul de democrație europeană sunt de patru
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
există o interacțiune corectă între egalitate și solidaritate. Politica de coeziune este văzută ca un instrument pentru garantarea egalității de acces la șansele oferite de integrarea economică, grație redistribuirii resurselor în avantajul regiunilor mai puțin dezvoltate. La sfârșitul anilor '90 chestiunea includerii proceselor economice a fost integrată în discursul asupra politicii angajării forței de muncă. Tratatul de la Amsterdam îndeplinește o trecere fundamentală de la un concept de egalitate formală la unul de egalitate de acces la șanse, stabilindu-și drept obiectiv politic
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
crearea unei Europe capabile să aibă o voce mai puternică în lume; o agendă socială și economică nouă; o mai bună calitate a vieții 85. Extinderea conceptului de "cetățenie europeană", care ajunge până la includerea drepturilor civile, politice și sociale, deschide chestiunea independenței față de cetățenia națională, în special în favoarea instituțiilor menite să apere drepturile. Acestea din urmă pot, de fapt, să fie acționate și împotriva administrațiilor naționale, făcând apel la o jurisdicție supraordinară, aceea europeană. Ne aflăm în fața unui constituționalism care se
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
posibile pentru cetățenie. Spațiul acțiunilor și argumentațiilor considerate legitime de Uniunea Europeană se configurează ca multidimensional. Ancorele sunt reprezentate de respectarea rule of law, good governance și a drepturilor omului consfințite de convențiile internaționale (UDHR, ECHR și ESC). Referitor la aceste chestiuni de fond care se înțeleg de la sine, valoarea adăugată a Uniunii Europene constă în capacitatea promovării unei forme de democrație în care puterea politică se exercită legitim deasupra și dincolo de statele naționale. Această legitimitate poate fi folosită pentru justificarea acțiunilor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]