39,065 matches
-
dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt foarte tinere, excepție făcînd doar fîșia de pădure din partea de nord - est a satului, numită “Flămînda”. Vegetația de pășune și pajiște favorizează creșterea animalelor, în special a ovinelor și caprinelor, mai puțin
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
populația satului simt lipsa apei potabile. Pe an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de 491 ha. Suprafața de pășuni este deasemeni foarte mică (8% din totalul teritoriului satului) și pe lîngă aceasta în mare măsură degradate
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de 491 ha. Suprafața de pășuni este deasemeni foarte mică (8% din totalul teritoriului satului) și pe lîngă aceasta în mare măsură degradate. Micșorarea suprafețelor ocupate de păduri, de vegetație naturală a determinat și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană pe
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
este o problemă existentă și la Carahasani, în afara de gunoiștile autorizate pe teritoriul comunei apar haotic gunoiși neautorizate, fapt care contribuie la crearea unor focare de infecție cu influență asupra sănătății locuitorii și cu grav impact asupra mediului înconjurător. Fondul forestier și fâșiile de protecție sunt în special afectate de tăierile ilicite ale fâșiilor forestiere și a pădurilor, pășunatul ilicit în fâșiile regenerate și de depozitarea ilegală a gunoiului la periferia satului. Anual administrația locală cu sprijinul populației, elevilor liceului din
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
apar haotic gunoiși neautorizate, fapt care contribuie la crearea unor focare de infecție cu influență asupra sănătății locuitorii și cu grav impact asupra mediului înconjurător. Fondul forestier și fâșiile de protecție sunt în special afectate de tăierile ilicite ale fâșiilor forestiere și a pădurilor, pășunatul ilicit în fâșiile regenerate și de depozitarea ilegală a gunoiului la periferia satului. Anual administrația locală cu sprijinul populației, elevilor liceului din localitate sădesc circa de arbori. Pădurile sădite pe terenuri degradate alcătuiesc 42,65 ha
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arțarul și altele. Este vorba de o rezervație peizajistică a cărei suprafață se întinde în jurul localității (nord-sud-est) și constituie aproximativ 80 ha. Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulți copaci din lipsă de combustibil necesar pentru încălzire. Faptul respectiv a provocat mici alunecări de teren la vest de sat. În afară de rîul Nistru, mai există și un pîrăiaș, izvorul căruia se găsește în
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
să se construiască case de locuit, astfel punându-se baza orașului. După al doilea război mondial Iargara capătă conturul unei localități industriale. Astfel în anul 1948 aici este organizată o stație de mașini și tractoare. Mai târziu se dezvoltă gospodăria forestieră mecanizată, asociația de producție agrară a industriei vinicole, elevatorul pentru cereale. Datorită amplasării sale reușite și existenței căilor de comunicație Iargara în prezent continuă să fie un nod industrial și de comunicare important în sud-vestul republicii. Orașul Iargara este amplasat
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
prin Alpi și Carpați, în zona subalpină și alpină, este rezistent la climatul de mare altitudine, cu geruri și variații termice extreme. Este pretențios față de lumină. Specie indigenă, se găsește insular, izolat sau în grupe la limita superioară a zonei forestiere în văi cu fenomene glaciare din munții Călimani, Rodnei, Făgăraș, Parâng și mai ales în Retezat, unde urcă la peste 2000 m.
Zâmbru () [Corola-website/Science/306063_a_307392]
-
satul Motol (Motyli, azi Motal') lângă Pinsk, în estul Poloniei, în Imperiul Rus - azi oe teritoriul Belorusiei că al treilea dintre 15 copii (12 rămași în viață) ai unei familii evreiești. Tatăl său, Ozer (1850 - 1911), se ocupă cu exploatarea forestiera și comerțul de lemne. Mama sa, Rahel Lea, născută Cĭmerinski, (1852 - 1939) era născută în Motal'. La nouă ani după decesul soțului ei, ea a emigrat în Palestina unde, la Haifa, a înființat un cămin de bătrâni. În casa familiei
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]
-
ovule,iar prezenta apei nu este o condiție necesară pentru că gameții masculini să ajungă la oosfere. Sunt răspândiți în Eurasia, din nordul Scoției până în Mongolia. Pinul silvestru sau comun este arborele cu cea mai mare amplitudine ecologică dintre toate speciile forestiere indigene. Pinul silvestru este o specie pioniera, iubitoare de lumină și foarte putin pretențioasa față de condițiile climatice și edafice, apare pe soluri cu regim hidrologic foarte diferit, de la cele nisipoase expuse uscăciunii excesive, până la cele din turbării.
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
său este de o culoare cenușie-maro. Pinul negru este râspândit în sudul și, parțial, centrul Europei, peninsula Asia Mică și nordul Africii. Pinul negru este o specie exotică, cu areal mai restrâns decât pinul silvestru, fiind o componentă a regiunilor forestiere mediteraneene. Pinul negru este răspândit în sudul și, parțial, centrul Europei, peninsula Asia Mică și nordul Africii. În România, apare natural în insule izolate din Banat și Oltenia, în munții Cernei, Valea Dunării, munții Mehedinți - Domogled și Valea Runcului, unde
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
viteze mari (uneori 50 m/s) doborând copaci și dezvelind case. Vegetația din Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au permis existența unor originalități în vegetație. Zona muntoasă este ocupată în general de vegetația domeniului forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se întâlnesc păduri de amestec - fag, molid si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
demult, cum ar fi ursul de peșteră, hiena de peșteră și altele. În ultimul timp Munții Aninei încep să-și capete faima binemeritată în ceea ce privește practicarea turismului, fapt favorizat printre altele și de a anumită echipare turistică. Pe lîngă aceasta, drumuri forestiere carosabile favorizează apropierea de obiectivele turistice, unele constituind chiar trasee turistice. Potecile marcate, altele în curs de marcare, dau posibilitatea practicării conjugate a turismului auto cu drumeția. Întrucât de la elaborarea ghidului de față până în prezent pionierii au marcat și alte
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
obiectivele turistice, unele constituind chiar trasee turistice. Potecile marcate, altele în curs de marcare, dau posibilitatea practicării conjugate a turismului auto cu drumeția. Întrucât de la elaborarea ghidului de față până în prezent pionierii au marcat și alte poteci, iar noi drumuri forestiere au fost date în folosință, regretăm că ele nu au putut fi consemnate în text și figura pe hartă în timp util. Menționăm însă că nu în toate cazurile traseele, recent marcate, urmează pe cele descrise în lucrarea de față
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
util. Menționăm însă că nu în toate cazurile traseele, recent marcate, urmează pe cele descrise în lucrarea de față, remarcându-se mici diferențe. Dintre marcajele efectuate recent amintim: între Anina și Lacul Mărghitaș este marcat cu triuinghi albastru din drumul forestier până la Grota Buhui, apoi cu bandă roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului până la Lacul Mărghitaș; Lăpușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu bandă roșie; Lăpușnicu Mare - Podul Călugăra a fost marcat cu bandă galbenă. De asemenea, semnalăm construirea drumului forestier
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
forestier până la Grota Buhui, apoi cu bandă roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului până la Lacul Mărghitaș; Lăpușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu bandă roșie; Lăpușnicu Mare - Podul Călugăra a fost marcat cu bandă galbenă. De asemenea, semnalăm construirea drumului forestier între Podul Beu și cantonul silvic Valea Beului.
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
la . Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar lung de 12 km. Peștera este localizată la Nu se cunoaște data exactă când a fost descoperită peștera. Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
țelul și scopul măreț pe care-l urmărește să-l înfăptuiască în Patria noastră...”. Milea a dezvăluit într-o declarație din 20 iulie 1955 că a manifestat ura față de clasă burghezo-moșierească, deoarece în adolescență a muncit împreună cu familia că muncitor forestier în slujba unui moșier din Câmpulung Muscel: „În timpul cât am lucrat cu familia mea la lemne la acest moșier am văzut o serie de escrocherii pe care le făcea cu muncitorii. Acest lucru m-a facut să-l urăsc și
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
de către Farnesina, pentru eforturile și implicarea sa activă în apărarea, revitalizarea, conservarea și promovarea identității, culturii, istoriei și civilizației italiene în România. La sate se întâlnesc italieni în zone de câmpie sau de munte unde au lucrat ca agricultori, muncitori forestieri, mineri sau la exploatările de piatră, ca cioplitori în piatră. Azi mai pot fi găsiți la Cataloi, jud. Tulcea, urmașii lucrătorilor din carierele de piatră de la Iacobdeal și Turcoaia, apoi la Câmpulung Muscel, la Nucșoara și Albești. Modesto Gino Ferrarini
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000) de către Președintele României, Emil Constantinescu. IPS Pimen s-a remarcat în România de după Revoluția din 1989, prin două inițiative controversate inițiate de el: retrocedarea către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fondului forestier care aparținuse înainte de cel de-al doilea război mondial Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuți) și ridicarea Arhiepiscopiei de la Suceava la rang de Mitropolie a Bucovinei. Înalta față bisericească deține funcția de președinte al fundației private Fondul Bisericesc Ortodox Român
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Ajunși la guvernare, în cel mai scurt timp, au devenit mai comuniști decât comuniștii. Istorici și juriști de seamă au pus la dispoziția politicienilor documentele care atestă, fără putință de tăgadă drepturile noastre istorice asupra a 192.000 ha terenuri forestiere (diferența până la 240.000 ha a rămas la Ucraina). Lungi dezbateri în comisii de legiferare și instanțe de judecată au confirmat dreptul de proprietate al Fondului Bisericesc asupra celor 192.000 ha. În campania electorală din 2004, Guvernul Năstase, luând
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
intervenția Legiunii de jandarmi Bihor, să le părăsească. Soluționarea strămutării coloniștilor unguri a survenit prin repatrierea în Slovacia a populației slovace din satele Chioag, Fegernic, Sârbi, Șinteu, Huta, Nova Huta, Budoi etc., după ce minoritatea activase 250 de ani în exploatările forestiere bihorene. Cazării coloniștilor unguri i-au fost destinate castelul contelui Stubenberg din Săcuieni, vila sa din Diosig și imobilele abației romano-catolice de Molk (Voivozi-Popești). Autoritățile epocii urmăreau păstrarea unei anumite balanțe etnice în perspectiva deciziei finale ce urma sa fie
Atrocitățile Armatei Roșii () [Corola-website/Science/304849_a_306178]
-
cu durată mult prelungită, vânturile puternice și ciclurile anuale îngheț-dezgheț), fac ca în prezent procesele crionivale să constituie un însemnat factor de modelare a reliefului. Pe unii versanți mai înclinați se produc avalanșe ce pătrund pe alocuri și în etajul forestier, creând adevărate culoare cu înălțimi de câteva zeci de metri. se prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]