39,985 matches
-
în turnul central o cameră de observare a incendiilor. Clădirea avea inițial o forma literei „L”, având în curte un grajd, remiza de pompieri și remiza de trăsuri. După instaurarea regimului comunist în România, în anul 1944, în clădirea fostei primării au fost instalate Consiliul Popular Județean Suceava, Comitetul Județean Suceava al PCR și Comitetul Județean Suceava al UTC. În anii '60 ai secolului al XX-lea, autoritățile județene au demolat construcțiile anexe din curte și au construit în stil baroc
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii. Comanda pentru realizarea statuii lui Ion Heliade-Rădulescu a fost primită de Ettore Ferrari de la Primăria Capitalei în 1879. A reușit să termine lucrarea în 1880, an în care a fost dezvelită. După ce s-a ridicat acest monument, Alexandru Vlahuță a scris în cinstea statuii o poezie în spiritul romantic al epocii și care se încheia
Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București () [Corola-website/Science/321836_a_323165]
-
al II-lea al României. În aceeași linie, a realizat și "Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial", ridicat în 1940 la Rădăuți. Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, turnat în bronz de Emil Becker în 1934, a fost amplasat în fața primăriei din Alexandria. În afară de aceste lucrări de artă monumentală, artistul a realizat peste 130 de lucrări, medalii și plachete pe teme istorice, culturale sau militare, fiind și membru al Societății Numismatice Române. Între altele, E.W.Becker, împreună cu gravorul Gh.Chirovici
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
care îmbogățeau peisajul aleilor. (O astfel de banchetă sculptată există și în curtea bisericii din Ghencea, de la capatul linei 41). Tot Emil Becker a făcut și sculpturile și lucrările ornamentale pentru Banca Marmorosch Blank și a contribuit și la fațada "Primăriei “de verde”" (azi Primăria sectorului 1), a clădirii Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (azi Primăria Capitalei), a Catedralei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, a Palatului de Justiție din Ploiești (în prezent Palatul Culturii din Ploiești. O altă lucrare memorabilă o
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
O astfel de banchetă sculptată există și în curtea bisericii din Ghencea, de la capatul linei 41). Tot Emil Becker a făcut și sculpturile și lucrările ornamentale pentru Banca Marmorosch Blank și a contribuit și la fațada "Primăriei “de verde”" (azi Primăria sectorului 1), a clădirii Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (azi Primăria Capitalei), a Catedralei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, a Palatului de Justiție din Ploiești (în prezent Palatul Culturii din Ploiești. O altă lucrare memorabilă o reprezintă grupul de patru
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
din Ghencea, de la capatul linei 41). Tot Emil Becker a făcut și sculpturile și lucrările ornamentale pentru Banca Marmorosch Blank și a contribuit și la fațada "Primăriei “de verde”" (azi Primăria sectorului 1), a clădirii Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (azi Primăria Capitalei), a Catedralei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, a Palatului de Justiție din Ploiești (în prezent Palatul Culturii din Ploiești. O altă lucrare memorabilă o reprezintă grupul de patru statui ce împodobesc fațada clădirii Palatului Universității din București, pentru
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
a primit totuși banii, abia în 1935, după ce liberalii au revenit la putere (Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)). Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol important în înființarea orașului, a fost amplasat în fața Primăriei Municipiului Alexandria în 1934. https://www.facebook.com/pages/Emil-Wilhelm-Becker/189944924546558
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol important în înființarea orașului, a fost amplasat în fața Primăriei Municipiului Alexandria în 1934. https://www.facebook.com/pages/Emil-Wilhelm-Becker/189944924546558
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
pentru fațada Teatrului Național București, distrus în cel de-al Doilea Război Mondial. Tot în acest muzeu este expusă Colecția Muzeală a Episcopiei Armeano - Gregoriene. Între timp, Muzeul Storck a fost retrocedat foștilor proprietari, în condiții dubioase, afirmă surse din primărie, până în 2003 nefiind clarificat încă statutul valoroasei colecții de artă Storck.. Clădirea ce adăpostește Muzeul Frederick și Cecilia Cuțescu Storck, construită în stil anglo-flamand, cu bârne aparente, cu zidurile colorate în roșu pompeian, care îmbină elementele arhitectonice, materialele folosite și
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
Peluza Sud '97, cea mai veche grupare de ultrași craioveni, fondată în 1997) și CSU Craiova (Sezione Ultra, grupare formată în anul 2000 care face parte din peluza nordică). Sezione Ultra au fost criticați de suporterii FCU deoarece susțin echipa primăriei, rivala CSU . Lupii Galbeni reprezintă cea mai veche grupare susținătoare a echipei de fotbal Petrolul Ploiești, înființată în anul 1996 sub numele de Ultras Ploieștina . Pe parcurs au mai apărut și alte grupări, precum Peluza Latină sau Knot, ultima fiind
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
dupa Brigitte Bardot. In 1998, Casta e votată "Cea mai sexi femeie" de către revista Rolling Stone. În 2001, imaginea Laetitiei Casta a fost imortalizată în piatră și "transformată" în Marianne, simbolul Republicii Franceze, al cărei bust se găsește în toate primăriile din Franța. nu se încadrează în tiparele obișnuite ale manechinelor, voluptatea sa fiind redată de dimensiunile 90C-61-90. Din dorința de a ramâne cât mai naturală, Casta a refuzat orice propunere de modificare de look, în pofida presiunilor exercitate din exterior. În
Laetitia Casta () [Corola-website/Science/321918_a_323247]
-
din lipsa fondurilor. Din cauza faptului că șantierul era mai mult abandonat, vestigiile istorice au fost invadate de vegetație, iar în baraca părăsită a organizării de șantier s-au pripășit oameni lipsiți de adăpost și câini comunitari. În martie 2010, reprezentanții Primăriei Suceava au anunțat că s-au alocat 150.000 lei pentru împrejmuirea ruinelor Curții Domnești cu un gard nou. Acesta urma să fie construit din piatră și fier forjat pe partea dinspre Calea Unirii, iar pe celelalte laturi, din plasă
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
să asigure aspectul estetic pe latura dinspre bulevardul Ana Ipătescu. S-a demantelat brâul din piatră care limita perimetrul sitului și s-a ridicat, pe o fundație din beton armat, un gard din piatră înălțat cu plase din fier forjat. Primăria Suceava, Consiliul Județean și Muzeul Bucovinei s-au asociat pentru realizarea unui proiect ce prevede reabilitarea Curții Domnești și transformarea acesteia în șantier arheologic vizitabil. În martie 2011, Consiliul Local Suceava a aprobat asocierea cu firma spaniolă Arena Teatro SL
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
Administrare la aceeași universitate. În 2006 a devenit licențiat în drept, profilul Jurisprudență, specialitatea drept, la Universitatea de Studii Europene din Moldova. În perioada 1991-1993 a ocupat poziția de specialist la «Centrul pentru prevenirea și reabilitarea victimelor minore "Minor"», afiliat Primăriei municipiului Chișinău. A îndeplint funcția de economist la "Euro Est Hundel" Ltd Moldova, apoi a lucrat la "Voyage" Ltd Moldova. În intervalul anilor 1995-1998 a fondat Grupul Financiar Moldo-American "Angels", pe care l-a condus până în 2001. Între 2001-2010 a
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
activitatea în Germania Fedrală, primind sprijin logistic - documente false și arme - de la neonaziștii germani. Ulterior, șeful spionajului palestinian, Abu-Jihad, s-a servit de serviciile lui Pohl în cadrul unui plan de atac cu luare de ostateci civili germani asupra Catedralei și Primăriei din Colonia și din alte orașe germane. Spre finele lui octombrie 1972 Pohl a fost arestat la München, poliția găsind asupra lui arme grenade și alt echipament militar. Pohl mai deținea și o scrisoare de amenințare a grupării Septembrie Negru
Septembrie Negru () [Corola-website/Science/321412_a_322741]
-
ianuarie 1945, mandat întrerupt de către regimul național-legionar între noiembrie 1940 și februarie 1942. Al doilea mandat a fost încheiat de către comuniști în ianuarie 1945. A construit în cinci ani și jumătate aproape toate clădirile, podurile și monumentele publice, printre care Primăria, școala primară și băile publice. Construcțiile au fost realizate între 1937-1940. Toma T. Socolescu s-a implicat în amenajarea peisagistică a diferitelor spații, exemple în acest sens fiind parcul local numit ' Parcul cu castani' sau bulevardul cu castani care traversează
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Acestea au constat în: În perioada 1996-1997, a fost demolată o clădire anexă în care funcționau toaletele conacului. Conacul a fost consolidat în mod grosolan, fiind încorsetat în beton. În anul 2001, frații Ioan și Alexandru (Sandu) Sturdza au cerut Primăriei comunei Țibănești și Inspectoratului Școlar Județean Iași să le retrocedeze proprietățile deținute de mama lor, Elisabeta Sturdza (1874-1963) - fiica lui Petre P. Carp, care fuseseră confiscate de stat în martie 1949. Printre bunurile solicitate se aflau conacul, construcțiile anexe și
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 ha. Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic (datorită multitudinii speciilor plantate aici) și făcea parte din domeniul public, Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire pentru cele 1,5 hectare ale parcului dendrologic
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire pentru cele 1,5 hectare ale parcului dendrologic. Șerban Sturdza, urmașul lui Ioan Sturdza, decedat la 25 august 2005, a formulat o plângere în justiție prin care solicita anularea dispozițiilor Primăriei Țibănești. Încă din 2004, arhitectul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, afirma că dorește să realizeze în sat ateliere de manufactură destinate salvării patrimoniului. În iunie 2009, Ordinul Arhitecților din România, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale din Franța și
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
din România, afirma că dorește să realizeze în sat ateliere de manufactură destinate salvării patrimoniului. În iunie 2009, Ordinul Arhitecților din România, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale din Franța și România, Școala "Petre P. Carp" din Țibănești, Consiliul Local și Primăria Țibănești, a organizat la conacul din localitate un "Atelier de forjat fier", unde să se învețe tehnicile tradiționale și moderne a fierului forjat ornamental pentru restaurarea monumentelor istorice. În prezent, se află în proces de restaurare. a fost construit pe
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
societății Moldova Tricotaje. Ca urmare a Legii 213/1998 privind proprietatea publică, Casa de cultură a fost inclusă în domeniul public al orașului. În septembrie 2001, printr-o hotărâre a Consiliului Local Hârlău clădirea a trecut din domeniul public al Primăriei în cel privat. Tot atunci Consiliul Local a hotărât ca până la amenajarea unui nou sediu pentru Casa de cultură, vechea clădire nu putea fi vândută, concesionată sau închiriată. Cu toate acestea, după numai o lună, Consiliu Local Hârlău a aprobat
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
noiembrie 2001 Prefectura Iași a atacat hotărârea în contencios administrativ. Primul termen al procesului a fost stabilit pentru mijlocul lunii ianuarie 2002, dar cu o lună înainte, prefectul Corneliu Rusu-Banu a decis renunțarea la acțiunea judecătorească. Deși Ministerul Culturii și Primăria orașului Hârlău le-au propus moștenitorilor să o răscumpere, proprietarii au avut pretenții considerate exagerate.. În martie 2005, noul prefect al județului Iași, Radu Prisăcaru, declara că procedura de vânzare a fost ilegală, deoarece s-a vândut clădirea înainte de amenajarea
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
Jaques François” Tourettes sur Loup, Franța; Internațional de Artă Digitală, Slovenia; din Slobozia, Muzeul de Artă Vizuală din Galați; Madrid, Spania; Palatul Parlamentului București; Galeria Căminul Artei, etaj București; Sală Palatului, în cadrul Festivalului “George Enescu”, București; Sediul CEC din Sibiu; Primăria din Mediaș; Național al Agriculturii Slobozia, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Județean Râmnicu Vâlcea, Galeria Frezia, Dej. Muzeul de Artă Oradea; Această lume a naturii transpusa geometric o regăsim și în grafică pe computer a Viorelei Mihăescu: o vegetație mirifica
Viorela Mihăescu () [Corola-website/Science/316456_a_317785]
-
Tapiserie, expoziție de grup la Institutul Cultural Român din Madrid, Spania; din Slobozia, Muzeul de Artă Vizuală din Galați; Madrid, Spania; Palatul Parlamentului București; Galeria Căminul Artei, etaj București; Sală Palatului, în cadrul Festivalului “George Enescu”, București; Sediul CEC din Sibiu; Primăria din Mediaș; Național al Agriculturii Slobozia, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Județean Râmnicu Vâlcea, Galeria Frezia, Dej; Muzeul de Artă Oradea;
Vintilă Mihăescu () [Corola-website/Science/316453_a_317782]
-
bronz de către sculptorul ieșean Gavril Nichitean (n. 1932), costurile pentru realizarea lucrării, în valoare de 20 de milioane de lei vechi, fiind suportate de către Ana Pânzaru, soția profesorului . Adus la Rădăuți de către profesor, bustul a zăcut câțiva ani prin beciurile Primăriei din Rădăuți, ca urmare a faptului că administrația municipală nu a găsit fonduri pentru amplasarea bustului, din cauza bugetului auster și a altor priorități . Auzind de această inițiativă și ținând cont de faptul că Gheorghe Flondor a fost parlamentar PNL în
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]