39,065 matches
-
concursuri care se desfășoară în foarte multe orașe ale țării - Bucuresti, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj-Napoca, Baia-Mare, Pitești, Miercurea-Ciuc, Piatra-Neamț, Hunedoara etc. - concurenții se întrec pe diferite structuri ale solului cum ar fi asfalt și macadam (drum neasfaltat de țară, drumuri forestiere, etc.). În generel CNR (Campionatul Național de Raliuri) are în calendar în medie zece etape: cinci pe asfalt și cinci pe macadam. La startul fiecărei etape se alinează aproximativ 50-60 de echipaje care sunt împărțite în grupe - N,A și
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
zona de creștere a bovinelor și piețele de desfacere, ceea ce a dus la un comerț de succes cu vite și prima perioadă de extindere majoră a orașului. Mai târziu, între 1850 și 1950, a crescut ca urmare a devoltării industriei forestiere și sectorului agricol în statul Paraná. În anii 1850 valuri de imigranți din Europa au ajuns în Curitiba, în special germani, italieni, polonezi și ucraineni, care au contribuit la dezvoltarea economică și culturală a orașului. În prezent, sosesc numai un
Curitiba () [Corola-website/Science/305536_a_306865]
-
a rămas singura zonă veche a Burdujeniului. Se întinde în partea de nord a sa, de la fostul cinematograf până la pădurea de la Adâncata. Cuprinde peste 800 de case și 33% teren arabil, are un peisaj tipic rural, cu terenuri agricole și forestiere. Locuitorii din Burdujeni-Sat, care sunt de fapt cei mai vechi locuitori de pe aceste meleaguri, împărțeau cândva acest teritoriu în: După Revoluția Română din 1989, atât pe raza municipiului Suceava cât și în împrejurimi au fost construite case și vile private
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
de Sucursala Râu Mare a SC Hidroconstrucția SA și de fabrica de bere din Hațeg a grupului Brau Union. În afara acestora, mai există firme de îmbuteliat gaz lichefiat, construcții civile, confecționarea de tâmplărie din aluminiu și PVC, firme de exploatare forestieră. Capitalul străin este prezent printr-o fabrică franceză de prelucrare a melcilor și una italiană care se ocupă cu achiziționarea și prelucrarea ciupercilor Turismul cunoaște de asemenea o revigorare, mai ales în zona de vest a Țării Hațegului, în comunele
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Concordia”. Este asociatul băncii „Aurora” din orașul Năsăud. Scrie un volum de "Poesi" cu pseudonimul Publius. Ca biolog, a studiat flora din Munții Rodnei și a descoperit o plantă pe care a numit-o "Sinedra alexiana", flora din Dobrogea , specii forestiere. A făcut pentru prima dată referiri la raportul om-natură, la necesitatea ocrotirii și conservării naturii, la importanța împăduririi. A scris o carte despre plantele din zona izvoarelor din Sîngeorz-Băi. În calitate de cercetător științific a scris 22 lucrări, primind medalia "Bene Merente
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
adaptabile la temperaturi scăzute ( cartof, porumb ,varză, etc."Creșterea animalelor" are tradiții străvechi pe aceste meleaguri, iar deplasările transhumante se practicau în mod obișnuit. Pe lângă așezările permanente, în Munții Șureanu, sunt, de asemenea, o serie de "așezări temporare" ( stâne, cabane forestiere) majoritatea aflându-se pe culmile din partea centrală a muntelui (la peste 1500 de m.) "Activitatea industrială" s-a dezvoltat la bordura masivului, în așezările din depresiuni(Petrila, Petroșani, Sebeș, Orăștie, Hațeg, Pui, pe baza materiilor prime locale și a tradiției
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
devenit vestită atât în țară cât și în străinătate datorită izvoarelor sale sărate-carbogazoase. Mostrele de apă minerală au câștigat multe premii internaționale (1881 Frankfurt, 1883 Viena, 1889 Paris, 1894 Budapesta etc.). Rezervația Naturală Izvorul Alb - se află în aproprierea drumul forestier pe valea cu același nume. Este un petec de 45,5 ha suprafață de tise Taxus baccata seculare. Parcul dendrologic Hăghiac, Dofteana - este un parc înființat în anii 20' ce cuprinde 660 de specii de arboret exotic plantat pe o
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
puternic specializată pe renumitele centuri - centura laptelui în nord.est, centura porumbului asociată cu cea a creșterii porcinelor în zona Marilor Lacuri, centura bumbacului precum și creșterea cornutelor mari în Sud. În nord-vest, creșterea animalelor este asociată cu cea a exploatării forestiere. La vest de Missouri începe centura grâului. Având ca punct de plecare agricultura, SUA a devenit prima putere economică axată pe comerț și export. Industria americană a urmat aceeași cale, fiind perfect adaptată cerințelor pieței. La cumpăna dintre secolele XIX
Economia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/306317_a_307646]
-
spre sud și a DN17 spre nord și ceva mai puțin pe cea a DN2. Masivul este circumscris: Traversarea rutieră a munților se poate face pe următoarele drumuri: O serie de drumuri interioare care combină accesul dintre platforme comunale și forestiere, pot realiza accesul auto între: Drumurile circumferențiale Drumurile transversale sunt în general cu probleme: Rețeaua feroviară este tributara magistralei 500. De la sud la nord sunt liniile: Aeroporturile cele mai apropiate sunt la Bacău și Suceava. Munții sunt bine populați, cu
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
pe acesta și apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. La câteva sute de metri în amonte de Piatră Pinului este situată o altă formațiune stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe cursul pârâului Cuiejdel la baza Culmii Munticelu. Este cel mai mare lac de baraj natural din țară
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de lac mai există patru lacuri mici. Aici s-a creat un microclimat specific și o vegetație caracteristică mediului lacustru. Se poate accesa cu mașina prin Crăcăoani sau pe jos peste cumpănă apelor, din valea Cuiejdiului prin comună Gârcina. Rezervatia forestiera Pângărați se află pe versantul stâng al pârâului Pângărați la o altitudine de 700 m, în partea nordică a satului Poiana, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru specii arboricole de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Horaița, Agapia) care stimulează fluxuri turistice importante, au capacități de cazare semnificative. Nu există acoperire prin servicii Salvamont. Cel mai apropiate sediu al Salvamont este la nivelul Masivului Ceahlău, în stațiunea Durau Există totuși un numar de cabane și cantoane forestiere. Sunt în partea de nord "comună Ostra și Mănăstirea Slatina (acces auto), precum și comunele Malini sau Borca", în partea centrală "Mănăstirea Neamțului (acces auto), Agapia și Mănăstirea Văratec (acces auto), precum și Târgu Neamț", iar de sud "municipiul Piatră Neamț (acces
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Ceahlău, Teleajen și Audia aparțin Cretacicului, cea de Tarcău și Vrancea - Paleogenului (respectiv perioadelor Eocen și Oligocen cea de Tarcău și Oligocenului cea de Vrancea). Din punct de vedere litologic: Vegetația Munților Tarcău este în proporție de 90 % de tip forestier, deosebindu-se două etaje: cel al molidului (Picea abies - Picea excelsa) și cel al fagului(Fagus sylvatica), asociate secundar cu vegetație ierboasă. Covorul vegetal este format în ansamblu din peste 1200 de specii, din care 1/3 sunt plante inferioare
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
DN2 respectiv DN12. Masivul este circumscris astfel: Centura de căi de acces modernizate care înconjoară munții se continuă - cu excepția părții de vest - cu drumuri în general modernizate în partea terminală a axialelor văilor pe distanțe variabile, continuate ulterior de drumuri forestiere accesibile în mare parte. Acestea parcurg în general văile până aproape de obârșie, în partea vestică oferind acces până pe cumpene orografice înalte Nu există drumuri publice (cu excepția unora forestiere) care să traverseze masivul dintr-un capăt în altul. Chiar și pentru
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
partea terminală a axialelor văilor pe distanțe variabile, continuate ulterior de drumuri forestiere accesibile în mare parte. Acestea parcurg în general văile până aproape de obârșie, în partea vestică oferind acces până pe cumpene orografice înalte Nu există drumuri publice (cu excepția unora forestiere) care să traverseze masivul dintr-un capăt în altul. Chiar și pentru cele modernizate, în ansamblu nu este foarte bună (cu excepția DN15 și a DN2G). În vest, continuitatea DJ127 A este încă (2012) întreruptă în mai multe locuri. Drumurile axiale
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
bună (cu excepția DN15 și a DN2G). În vest, continuitatea DJ127 A este încă (2012) întreruptă în mai multe locuri. Drumurile axiale secundare, după o porțiune inițială modernizată de până în 10 - 15 km, devin pietruite, pentru a se continua cu drumuri forestiere relativ accesibile. Rețeaua feroviară este tributară magistralei principale 500. De la nord la sud se identifică astfel: Aeroporturile cele mai apropiate (în distanțe calculate de la Bicaz, Piatra Neamț, Moinești, Comănești) sunt la: Munții sunt slab populați, sub 10 loc./km. O densitate
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
modeste - petrolul, gazele naturale și șisturile bituminoase în zona de est, materialele de construcție (gresia) - în zona centrală a Tarcăului, precum și ape minerale (în general cu debite scăzute). Activitățile economice de bază în aria montană propriu-zisă sunt cele agro-zootehnice și forestiere asociate cu prelucrarea (meșteșugărească sau industrială) a lemnului. În unele zone mineritul (Asău) sau exploatarea petrolului (bazinele Tazlăului Sărat, Tazlăului și Asăului) au rol semnificativ. Industria lemnului se concentrează pe văi (Tarcău, Piatra Neamț). Datorită prezenței apelor minerale sau a unor
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
din lemn este înființat în anul 2000, fiind situat la aproximativ 25 km de comuna Tarcău pe valea Tărcuței (afluent de stânga al râului Tarcău). Are hramurile Sf. Daniil Sihastrul și Acoperământul Maicii Domnului. Accesul se face pe un drum forestier. "Mănăstirea Sihăstria Tarcăului" - Este mănăstire de călugări. Situată pe valea Tarcăului, are o biserică cu hramul Duminica Tuturor Sfinților din lemn de frasin pe o fundație de piatră, ce a fost construită de către meșteri locali în 1833, iar turnul-clopotniță din
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
locali în 1833, iar turnul-clopotniță din bârne de lemn în 1868. Cu excepția catapeteasmei, nu este pictată. "Schitul Sfântul Ilie - Brateș" - Este schit de călugări situat în zona fostei vămi ungurești, având hramul Sfântului Ilie Tezviteanul. Accesul se face pe drumul forestier axial al pârâului Brateș, fiind situat la 24 km de comuna Tarcău și 11 km est de satul Brateș. "Schitul Înălțarea Domnului - Brateș" - Este un schit de călugări înființat după 1989 și construit pe o colină în mijlocul satului Brateș. La
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
satului Brateș. La origini a fost o biserică parohială. "Schitul Bahrin" - Este schit de călugări, fiind un schit lipoveneasc de rit vechi cu hramul Sfântul Cuvios Paisie. Este situat la poalele vârfului Bahrin. Accesul se face din Piatra-Neamț pe drumul forestier axial al pârâului Doamna, continuat cu cel al afluentului de dreapta Bahrin.. "Mănăstirea Nechit" - Este mănăstire de călugări, fiind situată la capătul din amonte al satului Nechit din comuna Borlești. Biserica actuală este construită din 1864.. Hramul este Schimbarea la
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
un potential încă insuficient valorificat. Lipsesc în cea mai mare parte căile de acces modernizate care să pătrundă în inima masivului (cu excepția drului asfaltat de pe valea Tarcăului). Totuși centura de căi de acces care înconjoară munții se continuă cu drumuri forestiere, accesibile în mare parte și autoturismelor de teren. Pentru conformitate, este recomandabilă obținerea unor informații pertinente, direct de la nivel local, despre starea reală actuală a drumurilor. Traseele care pot fi urmate sunt destul de comode. Sunt de preferat excursiile în grup
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
preferat excursiile în grup cu durate de 2-3 zile, deși de la bazele de plecare se pot face și ture scurte de 1 zi, mai ales primăvara și toamna. În general o mare parte dintre trasee pot fi parcurse pe drumuri forestiere în lungul văilor principale și ale afluenților acestora. Urcușurile nu sunt prea accentuate și în general au o durată sub 1 oră. Traseele sunt - în general - accesibile și iarna dacă durata lor nu depășește 8-9 ore. Izvoarele și pâraiele cu
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii. Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu aproape natural. Este accesibilă din stațiunea Soveja și din satul Lepșa, pe DN
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx). Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Focșani-Tîrgu Secuiesc, la 71,5 km de Focșani, sau 2,5 km aval de centrul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]