38,427 matches
-
fornicatorii. Merită menționată separat de acest ciclu și bustul Floricăi Condrus (1902), influențat de Renașterea italiană, dar atașat secession-ului prin intermediul frizei decorative, care ornează partea superioară a decolteului rochiei, reprezentând o simbioză între cele două dimensiuni artistice. VI.2. Universul chimeric al lui Paciurea Himerele constituie centrul operei lui Paciurea (1873-1932), ca un vortex care atrage în raza sa orice altă creație a sculptorului. Totodată, această parte a operei paciuriene, cea mai avansată în concepție plastică în contextul României interbelice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe chipul pe care trăsăturile schițate abia-l disting de blocul de piatră neprelucrat. Acest cap are ceva din perfecțiunea și strălucirea aerodinamică a unui fuselaj, din grația unei lacrimi abia formate și pe cale de a se desprinde într-un univers străin, ai senzația că dacă l-ai atinge, chipul acesta s-ar încreți fin, precum oglinda unei ape. Cu această himeră, Paciurea se apropie foarte mult de viziunile esențializate brâncușiene, cu Domnișoara Pogany sau Pasărea măiastră. Sorin Alexandrescu face o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai exprimă o semnificație clară pentru aer, pământ și apă, ci refac ambiguitatea eternă a acestor elemente primordiale ale lumii noastre la momentul potrivit pentru noi"348. Există însă un referent textual, invocat prin sugestie, și anume poezia eminesciană a universului chimeric. Pentru aceasta stau mărturie schițele pentru un monument Eminescu, pe care sculptorul nu a ajuns să-l realizeze niciodată. Dacă acceptăm acest transfer semantic de la sculpturile care vizează monumentul Eminescu la cele care individualizează himerele, atunci putem discuta despre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Această privire este oarbă pentru ceea ce se află în jur, Sfinxul lui Paciurea este un simbol al replierii spre propria interioritate, chestionată în tăcere și solitudine. Această privire nu mai este ambiguizată sexual, ci deschide o cale inițiatică către un univers ideatic vast. Privirea sfinxului "înăuntru se deșteaptă", expresie a unei pure și indicibile interiorități. Sfinxul paciurian este intens spiritualizat, separat de forțele instinctului, atras de o forță ipsatorie. Petre Oprea sugera destul de riscat chiar o apropiere de David al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pe care stă așezată femeia. De o parte și de alta a acestui tron somptuos, ocupând circa o treime din aria tabloului și încadrând nudul feminin, se află două flori gigantice dintre care una este o splendidă orhidee. În universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și în aceasta constă mesajul revoluționar cu accente secesionist-utopice al manifestului. Se va putea vedea că artiștii ruși, precum Dobujinski, nu au rămas indiferenți la evenimentele din 1905, chiar dacă o bună parte din miriskusstnici, precum Konstantin Somov, se izolează în universul artei, reconstruind atmosfera feeric-frivolă a secolului XVIII, după care tânjea și Mateiu I. Caragiale. "Este o epocă furtunoasă cea în care noi pornim la drum. În jurul nostru bubuie furtuna dezlănțuită a vieții care se înnoiește. În vacarmul luptei, în mijlocul problemelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era asociat, mai degrabă, tendințelor moderniste în literatură și artă. Concomitent, criticul susținea ca o prioritate a noii direcții afirmarea individualismului în artă, dar și a unui "spirit național" care se acordă cu prelucrarea elementului folcloric și în special al universului feeric al bâlinelor, fapt care prezintă similitudini cu mișcarea secesionistă românească din jurul revistei Ileana. Acest fapt se află în deplină concordanță cu prezența marcată în ilustrația și reproducerile apărute în primele numere ale revistei a stilului "Modern", "noului stil". Totodată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de dezrobire, și a țigăncilor"516. În vara anului 1904, Cecilia Cuțescu-Storck are ocazia să vadă câteva desene de Rodin, cu siluetele dansatoarelor cambodgiene. Înainte de pictura de inspirație tahitiană a lui Gauguin, aceasta este principala sursă a atracției pictoriței către universul enigmatic al lumii orientale, în care ea deslușește un sens superior, descifrabil la nivelul liniei cu care Rodin prinde mișcarea. Da, cunoșteam și eu Baletul Regelui Siamului, adus la Paris pe timpul Expoziției Universale din anul 1900, și știam toată admirația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
enigmatic capodoperei lui Gauguin,: De unde venim? Cine suntem? Unde mergem?, tablou expus la Paris, în 1898. De asemenea, pictura Ceciliei Cuțescu-Storck este lipsită de dulcegăria sau pitorescul convențional cu care este tratată de obicei în pictura romantică sau academică, Orientala. Universul țigăncilor ei este orientalizat, fondul autohton este adesea dizolvat printr-o scenografie care păstrează datele minimale ale unui decor exotic, tulpinile pline de sevă ale arborilor sau frunzele de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal. Alteori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Blaga, însă niciodată speculat din prisma unei sensibilități decadente, poate și pentru faptul că întreaga construcție asociată unui monument real, de o mare frumusețe, mânăstirea Argeșului, are o utilitate publică, religioasă și nu reprezintă o construcție destinată locuirii. Relevant pentru universul decadent este acest complex habitațional prin care se realizează un transfer de personalitate, de substanță, între locuitor și locuință. Este ceea ce constată și Walter Pater pe filiera "filozofiei" spiritiste a lui Swedenborg, în capitolul " Două case curioase. Biserica din casa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
piesă, așa cum o subliniază și Séverine Jouve: Această locuință se prezintă ca un teatru, un spațiu unde distincția între adevărat și fals este depășită, unde criteriile de autentic și apocrif nu mai sunt decât miza secundară a unei reprezentări permanente. Univers al spectacolului al cărui decor, făcând să dispară viața sub aparență, este scrupulos pus în scenă. Casa fin de siècle este o scenă, o piesă imposibilă compusă din trei pereți și deschisă asupra unui spațiu vid cel al spectatorului. Estetul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Teoria și istoria artei (monografii, studii critice) Alexandrescu, Sorin: Figurative Art. Begining and End of the 20th century in Romania, Amsterdam, 1998. Arghezi, Tudor : Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962. Arghezi, Tudor: Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003. Arghezi, Tudor: Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Editura pentru Literatură, București, 1962. Arghezi, Tudor: Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003. Arghezi, Tudor: Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003. Bachelin, L.: Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, Steinberg Editeur, Bucarest, 1903. Baconsky, A.E.: Boticelli, Minerva, București, 1975. Bade, Patrick: Edward
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
145), 6 iunie 1964, p. 10. 263 "Costin Petrescu", apărut în "Seara", An IV, nr. 1581, 14 iunie 1914, p. 2, nr. 1586, 19 iunie 1914, p. 2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, Ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 244. 264 Adriana Șotropa, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă, Editura Compania, București, 2009, p. 80. 265 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și se îmbucă unul cu altul", în "Costin Petrescu", apărut în "Seara", An. IV, nr. 1581, 14 iunie 1914, p. 2; nr. 1586, 19 iunie 1914, p. 2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 244. 321 "Dar poate că această supremă decădere, ridicarea domnului Filip Marin față de izgonirea lui Brâncuși, să fie în ordinea lucrurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974, p. 84. 411 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" I, apărut în "Facla", An. III, nr. 16, 21 aprilie 1912, p. 315-316, semnat T., Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat în Tudor Arghezi, Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, pp. 780-781. 414 Linia dreaptă, An. I, nr. 2, 1 mai 1904, pp. 18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
martie 1922. 531 Tudor Arghezi, Scrieri, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 234. 532 Rampa, Anul I, nr. 86, vineri, 3 februarie 1912. 533 Gustave Flaubert, Trei povestiri, traducere de Ana Boldur, ediție ilustrată de Marcela Cordescu, Editura Univers, București, 1973, p. 132. 534 Jules Laforgue, Moralités Légendaires. Hamlet, ou les suites de la piété filiale, Le miracle de roses Lohengrin, Fils de Parsifal, Salomé, Pan et le Syrinx, Persée et Andromede, Les deux pigeons, Paris, Mercure de France. 535
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
An I, nr. 11, sâmbătă 29 octombrie 1911. 602 Ibidem, p. 1. 603 "Expoziția Emilian Lăzărescu" apărut în "Seara", an. IV, nr. 1380, 17 noiembrie 1913, p.2. (Cronica artistică) Semnat: T.A. în Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, Ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p.1277. 604 Ibidem, p. 1278. 605 Adevărul literar și artistic, An II, nr. 27, duminică, 29 mai 1921, p. 3. 606
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În lucrarea “Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum”, Gilles Lypovetsky (2007, p. 5) aprecia cî Începând cu ultimele două decenii un nou seism a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului modern. S-a instaurat o noua fază a capitalismului de consum: societatea de hiperconsum. Autorul citat avansează două aprecieri demne de reținut și luat În considerare. Una se referă la faptul că simultan cu dezvoltarea unei Înțelegeri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că practicile sale excesive pot dezechilibra ecosfera. A doua idee ce decurge din prima este că o societate bazată pe hiperconsum corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Acestei noi ordini economice În care consumatorul se impune ca stăpân al universului, atenționează G. Lypovetsky (2007, p. 7), Îi corespunde o revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist: „De la consumatorul supus constrângerilor poziției sale sociale s-a trecut la un hiperconsumator avid de experiențe emoționale și de un trai mereu mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
elaborarea unor comportamente adaptative adecvate”. D. Cristea subliniază că fundamentul activității de construire a realității sociale este determinat de limbaj, un operator care prin particularitățile sale socio-culturale și individuale marchează „În mod fundamental sistemul de categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
negative. Atitudinea comportă și o componentă perceptivă. Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ia Întotdeauna față de o anumită persoană, obiect sau situație ce are caracter de stimul. Înțelegerea atitudinii depinde și de obiectul ei. Termenul de obiect apare aproape În toate definițiile ca element esențial. Se pare că tot ceea ce se găsește În universul psihosociologic al omului poate deveni obiect al atitudinii. Obiect al atitudinii pot fi: persoane, grupuri, obiecte, activități procese, instituții valori, norme etc. Cunoașterea conținutului obiectului care provoacă o atitudine are o marea importanță, deoarece obiectul este cel care definește conținutul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Elaborarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]