39,065 matches
-
erupții au fost scurte, dar intense, cu 0.06 la 0.12 miles cubi (0.25 - 0.5 km A³) de lavă izbucnit peste câteva săptămâni. Erupțiilor mai proeminent istoric din Mauna Loa, cu fluxuri de lavă extinse în zonele forestiere și agricole, au fost în 1855, 1881, 1935, 1942 și 1950, în zona de nord-est ruptură, 1887, 1907, 1916, 1919, 1926, si 1950 privind ruptură zona de sud-vest, iar radial 1859 aerisire erupție. O erupție din 1935 să îndreptat spre
Mauna Loa () [Corola-website/Science/313486_a_314815]
-
U.S. Department of the Treasury) comanda picturi murale pentru înfrumusețarea oficiilor poștale și a altor clădiri publice, ceea ce a avut ca efect crearea unui nou curent artistic numit "New Deal Art". Una dintre aceste comenzi, care trebuia să ilustreze industria forestieră din statul Mississippi, a fost cea pentru oficiul poștal din localitatea Forest din statul Mississippi, cu o populație de aproximativ 5.000 locuitori. Tabloul lui Binford, în ulei pe pânză, terminat în aprilie 1941, reprezintă patru tăietori de lemne în
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
așezată la o distanță de aproximativ 3 km de comună, în apropierea pârâului „Valea Caselor” care străbate comună, în amonte. Ridicătura pe care este zidita purta numele „Curechiuri”, astăzi numindu-se „Lunca Mănăstirii”. Este posibil accesul cu autoturismul pe drumul forestier care pornește din „Capul Satului” Piatră de temelie pentru noua mănăstire s-a pus la 20 septembrie 2009, de către Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, în prezența a numeroși credincioși din comuna Turnu Roșu și împrejurimi.
Mănăstirea Turnu Roșu () [Corola-website/Science/313673_a_315002]
-
și Infrastructurii”. În Nota de Fundamentare a acestei Hotărâri se precizează clar că: O problemă reclamată de AZVI / Vimac și care a dus la întârzieri în predarea amplasamentului liber de sarcini către constructor a fost necesitatea scoaterii definitive din circuitul forestier (exproprierea) a unei suprafețe de 3499 mp aparținând proprietății publice a statului și administrată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Acest lucru s-a reglementat până la urmă prin Hotărârea de Guvern nr.1005 din 2 septembrie 2009. În septembrie 2009
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
-se cele mai înalte vârfuri - Iarovița (1574 m), Jupan (1488 m) și Dilul Negru (1452 m). Datorită condițiilor climatice dificile și a reliefului accidentat, nu pot fi dezvoltate aici decât puține ramuri economice. Principalele ramuri industriale din raion sunt industria forestieră, industria alimentară și industria ușoară. În domeniul agriculturii, aici funcționează 22 întreprinderi cu profil agricol, 12 cooperative țărănești de producție și 3 ferme agroindustriale. Locuitorii din acest raion montan se ocupă în principal cu creșterea animalelor (vite, oi, cai), aici
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
de pădure în zona Cenad și a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde de-a lungul Mureșului în aval de Arad până către comuna Semlac. Cele mai importante habitate de interes comunitar din Lunca Mureșului sunt cele forestiere și cele de zone umede. Dintre primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată. Speciile caracteristice zonei și
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: Cele mai importante activități turistice sunt:
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
anii 1921 - 1923 a fost statistician la la Institutul agricol din Bydgoszcz. În anul 1923 își ia doctoratul cu sibiectul "Argument și aplicații ale teoriei probabilităților la soluționarea problemelor din exeprimentul agricol", care a fost publicată în revista agricolă și forestieră din Polonia în vol. 10 al aceluaiși an. În anii 1923-1924 a fost asistent la Universitatea din Varșovia și concomitent a lucrat la Institutul pentru priobleme sociale M. Nensky și școala principală agricolă din Varșovia. După 1924 a avut un
Jerzy Neyman () [Corola-website/Science/313441_a_314770]
-
din cauza afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea excesivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, practicarea unor sporturi
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
nivel de ecosisteme terestre și acvatice specifice nordului Dobrogei. Parcul dispune de zece habitat naturale; astfel: "Păduri dobrogene de fag; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Stepe ponto-sarmatice; Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis". Fauna parcului este
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), milițea dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a broaștei țestoase dobrogeane de uscat ("Testudo graeca"), extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
și montan, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul "Pinus nigra ssp. banatica" și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Munților Retezat-Godeanu. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară - "Domogled - Valea
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Accesul în zonă se poate face din DN1 Alba Iulia - Aiud care se desprinde între Alba Iulia și Teiuș, intrând pe drumul județean DJ104 K, ce însoțește Valea Gâlzii până în satul Poiana Galdei. De aici se merge pe un drum forestier, paralel cu Valea Cetii (care a preluat traseul unui vechi drum de țară) până la sud-vest de satul Tecșești, iar apoi până la rezervație se urcă pe potecă de picior, pe versantul drept al Văii Cetii.
Poienile cu narcise de la Tecșești () [Corola-website/Science/313860_a_315189]
-
la recensământul din 1910. Ulterior, s-a constatat că circa 13% din aceștia erau evrei care s-au declarat germani. În Bucovina, coloniștii germani au venit valuri, nu numai dinafara Imperiului, dar și din interior, formând colonii pentru exploatări miniere, forestiere, fabricarea sticlei, agricultură, meșteșuguri, etc. Iată, cronologic, coloniile germane înființate în Bucovina: De asemena coloniști germani s-au așezat și în alte localități (Putna, Valea Moldovei-"Wallessaka", Vama-"Wama", Moldovița-"Russ Moldawitza", Ciudei-"Czudyn", Stănilești- "Kornoluncze"/"Stanilesti" etc.). Prin ultimatumul
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
zonă alpină din jurul Muntelui Charleston și a crestelor sale. Alte vârfuri importante sunt: piscul Bonanza, piscul McFarland, Muntele Mummy, piscul Griffith, Muntele Bridge, Muntele Wilson și Muntele Potosi. Cea mai mare parte a terenului acestor munți este deținut de către Serviciul Forestier al Statelor Unite și de către Biroul Administrativ al Terenurilor, fiind administrat sub denumirea de Zona Recreațională Spring Mountains și Zona de Conservare Națională Canionul Red Rock în interiorul Pădurii Naționale Humboldt-Toiyabe. Zona care înconjoară Muntele Charleston este protejată în programul Rezervația Naturală
Spring Mountains () [Corola-website/Science/313935_a_315264]
-
să încurajeze inițiativele private locale pentru construirea de linii secundare care să deservească principalele stații de pe liniile magistrale și care să ajute la dezvoltarea zonelor rurale, atât prin asigurarea transportului de călători, cât mai ales pentru transportul produsele agricole și forestiere. Așadar, beneficiind de suportul financiar al guvernului de la Budapesta, baronul Apor din Sighișoara decide să construiască o cale ferată care să lege Podișul Târnavelor de Podișul Hârtibaciului. Din cauza dificultății traseului dintre Sighișoara și Brădeni, care presupunea curbe foarte strănse și
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
circulație. Cele mai norocoase și-au găsit în continuare rost pentru încălzirea garniturilor de călători pe timp de iarnă, sau chiar pentru trenuri turistice în anii 1990, altele au fost trimise la topit sau transferate altor căi ferate, cu precădere forestiere. În 1994 noul muzeu al locomotivelor cu aburi de la Sibiu a preluat majoritatea celor trase pe linie moartă în depou, aici rămânând active doar 764.155 și 764.205, pentru tractarea trenurilor turistice. Deși consorțiul încearcă diferite modalități de a
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
specializărilor Inginerie economică în agricultură și Inginerie și management în alimentația publică și agroturism și reîncadrarea acestora în domeniul de studii universitare de licență cu denumirea- Inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală din cadrul (DII) Agronomie, Horticultură, Silvicultură, Inginerie forestieră. ^) Eliminarea specializării "Informatică aplicată în inginerie electrică" din domeniul de licență " Științe inginerești aplicate" și reîncadrarea acesteia în domeniul de licență "Inginerie electrică". ^) Schimbarea denumirii domeniilor de licență/ master/ doctorat "Inginerie electronică și telecomunicații" în "Inginerie electronică, telecomunicații și tehnologii
ANEXE din 15 iulie 2015 (*actualizate*) la Hotărârea Guvernului nr. 575/2015 (Anexele 1-7)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265315_a_266644]
-
a Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului și gazelor naturale și lucrărilor miniere de interes național pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare, lucrărilor pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru împădurirea terenurilor degradate, precum și, în situația în care nu există o altă soluție tehnică, lucrărilor de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și lucrărilor
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
a patinoarelor și echiparea cu instalațiile și echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003 , cu modificările și completările ulterioare; ... g) lucrările de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și lucrările de împădurire a terenurilor degradate. ... h) lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 920 din 17 decembrie 2014. b) Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Administrația Națională "Apele Române", pentru lucrările din domeniul gospodăririi apelor, și prin Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, pentru lucrările de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru toate lucrările de împădurire a terenurilor degradate; ... c) Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru toate lucrările de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, pentru lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
nr. 229 din 15 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 18 iulie 2013. Articolul 14 Scoaterea, definitivă ori temporară, a terenurilor necesare pentru obiectivele de interes național, județean și local din circuitul agricol și, respectiv, din fondul forestier național se exceptează de la plata taxelor prevăzute la art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a taxelor și a celorlalte sume datorate potrivit art. 33 alin. (2) lit. h
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
de sonde, construcții de schele, de instalații și conducte de transport, de depozitare și de distribuire a produselor petroliere și a gazelor naturale, precum și realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, îmbunătățirilor funciare, amenajărilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatărilor forestiere și altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare. Codul fiscal: c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
modificările ulterioare, și actelor normative date în aplicarea acesteia; - sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 - Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier, prin măsurile 112 - Instalarea tinerilor fermieri și 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență. - alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 23 ianuarie 2013. c) creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. ... (2) Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole. ... (3) Veniturile din silvicultură și piscicultură se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activități independente", venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]