39,491 matches
-
cam intrat democrația asta nouă în cap...! Groparul: Nu, părinte..., mie mi-a ieșit democrația din cap pentru totdeauna... Preotul: (mereu atent, încordat, să surprindă orice ironie) Da! Și de ce, mă rog?! Groparul: Păi, în primul rînd pentru că nu există... Preotul: Măi, măi, ce le mai știi tu pe toate! Groparul: Și-n al doilea rînd pentru că mie nu-mi place democrația... "...democrația începe acolo unde dispare meritul personal..." Aristotel. Octav: Vedeți, v-am spus eu că mereu dezgroapă?! Preotul: Tinere
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
există... Preotul: Măi, măi, ce le mai știi tu pe toate! Groparul: Și-n al doilea rînd pentru că mie nu-mi place democrația... "...democrația începe acolo unde dispare meritul personal..." Aristotel. Octav: Vedeți, v-am spus eu că mereu dezgroapă?! Preotul: Tinere dragă, matale... nu știu cum să-ți spun... ai, așa, un fel de a fi... Octav: Mă bucur... Eu credeam că am mai multe feluri de a fi... Preotul: Și vorbești mereu în doi peri... nu-nțelege omul nimic... Octav: Parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
meritul personal..." Aristotel. Octav: Vedeți, v-am spus eu că mereu dezgroapă?! Preotul: Tinere dragă, matale... nu știu cum să-ți spun... ai, așa, un fel de a fi... Octav: Mă bucur... Eu credeam că am mai multe feluri de a fi... Preotul: Și vorbești mereu în doi peri... nu-nțelege omul nimic... Octav: Parcă eu înțeleg ceva, părinte... Preotul: Grav, foarte grav, tinere... Ar trebui să te mărturisești... Octav: Dar eu mă mărturisesc tot timpul, părinte... I-am plictisit pe toți... pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să-ți spun... ai, așa, un fel de a fi... Octav: Mă bucur... Eu credeam că am mai multe feluri de a fi... Preotul: Și vorbești mereu în doi peri... nu-nțelege omul nimic... Octav: Parcă eu înțeleg ceva, părinte... Preotul: Grav, foarte grav, tinere... Ar trebui să te mărturisești... Octav: Dar eu mă mărturisesc tot timpul, părinte... I-am plictisit pe toți... pe oameni... pe preoți... și pe Dumnezeu cu mărturisirile mele... Preotul: De cînd ai deschis balamucul ăsta aici
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mereu în doi peri... nu-nțelege omul nimic... Octav: Parcă eu înțeleg ceva, părinte... Preotul: Grav, foarte grav, tinere... Ar trebui să te mărturisești... Octav: Dar eu mă mărturisesc tot timpul, părinte... I-am plictisit pe toți... pe oameni... pe preoți... și pe Dumnezeu cu mărturisirile mele... Preotul: De cînd ai deschis balamucul ăsta aici, ai tulburat liniștea mormintelor... a morților... Octav: Părinte, să mă iertați, dar dumneavoastră mai bine-ați avea grijă de liniștea celor vii... Preotul: Am... Octav: N-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nimic... Octav: Parcă eu înțeleg ceva, părinte... Preotul: Grav, foarte grav, tinere... Ar trebui să te mărturisești... Octav: Dar eu mă mărturisesc tot timpul, părinte... I-am plictisit pe toți... pe oameni... pe preoți... și pe Dumnezeu cu mărturisirile mele... Preotul: De cînd ai deschis balamucul ăsta aici, ai tulburat liniștea mormintelor... a morților... Octav: Părinte, să mă iertați, dar dumneavoastră mai bine-ați avea grijă de liniștea celor vii... Preotul: Am... Octav: N-aveți, părinte, n-aveți, că dac-ați
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pe oameni... pe preoți... și pe Dumnezeu cu mărturisirile mele... Preotul: De cînd ai deschis balamucul ăsta aici, ai tulburat liniștea mormintelor... a morților... Octav: Părinte, să mă iertați, dar dumneavoastră mai bine-ați avea grijă de liniștea celor vii... Preotul: Am... Octav: N-aveți, părinte, n-aveți, că dac-ați avea i-ați învăța... i-ați îndruma... ce să facă... ce să gîndească... De exemplu, i-ați învăța cu cine să voteze în alegeri... Preotul: (ca lovit) Ce??!... Biserica nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
grijă de liniștea celor vii... Preotul: Am... Octav: N-aveți, părinte, n-aveți, că dac-ați avea i-ați învăța... i-ați îndruma... ce să facă... ce să gîndească... De exemplu, i-ați învăța cu cine să voteze în alegeri... Preotul: (ca lovit) Ce??!... Biserica nu face politică! Octav: Vorbă să fie... Părinte, biserica a făcut întotdeauna politică... Și peste tot în lume... Nici nu se poate altfel, părinte... (se instalează o pauză plină de suspecte tăceri...) Dascălul: ...Așa e... cum
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
peste tot în lume... Nici nu se poate altfel, părinte... (se instalează o pauză plină de suspecte tăceri...) Dascălul: ...Așa e... cum... tace părintele... Octav: Părinte, e adevărat că, aproape jumătate de secol, comuniștii au tot dărîmat biserici, au omorît preoți, au dărîmat în noi credința, că l-au dărîmat pe însuși Dumnezeu? E adevărat? Preotul: ...E adevărat... Octav: Bun. Atunci de ce nu le spuneți oamenilor, în biserică, la slujbă, că nu-i normal, că nu-i creștinește să-i voteze
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de suspecte tăceri...) Dascălul: ...Așa e... cum... tace părintele... Octav: Părinte, e adevărat că, aproape jumătate de secol, comuniștii au tot dărîmat biserici, au omorît preoți, au dărîmat în noi credința, că l-au dărîmat pe însuși Dumnezeu? E adevărat? Preotul: ...E adevărat... Octav: Bun. Atunci de ce nu le spuneți oamenilor, în biserică, la slujbă, că nu-i normal, că nu-i creștinește să-i voteze tocmai pe cei care au fost împotriva lui Dumnezeu...?! De ce nu-i îndrumați..., de ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu le spuneți oamenilor, în biserică, la slujbă, că nu-i normal, că nu-i creștinește să-i voteze tocmai pe cei care au fost împotriva lui Dumnezeu...?! De ce nu-i îndrumați..., de ce nu purtați turma pe drumul cel bun...? Preotul: ...Nu-i voie... Octav: Dar să le urați în biserică sănătate și viață lungă celor care ni l-au luat pe Dumnezeu e voie? Părinte, părinte...! Preotul: (...nu mai are rost nici o tactică... nici religioasă... de nici un fel...) Măi dragă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dumnezeu...?! De ce nu-i îndrumați..., de ce nu purtați turma pe drumul cel bun...? Preotul: ...Nu-i voie... Octav: Dar să le urați în biserică sănătate și viață lungă celor care ni l-au luat pe Dumnezeu e voie? Părinte, părinte...! Preotul: (...nu mai are rost nici o tactică... nici religioasă... de nici un fel...) Măi dragă tinere... Ia vino puțin... Mă, tui ești un golan. Octav: Cred că da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Măi dragă tinere... Ia vino puțin... Mă, tui ești un golan. Octav: Cred că da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul: ...Dă Doamne... Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul: ...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul: ...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul: ...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la, la, la... (reiau de cîteva ori
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit, dezamăgit, dezolat, deznădăjduit, necăjit, zăpăcit (d) sătean învecinat/înrudit/înfrățit cu preotul (e)*copil dormit, *copil râs, *domn dansat. Cornilescu (2005: 102) formulează următoarea generalizare: Un participiu trecut al unui verb poate fi folosit ca adjectiv cu valoare predicativă numai pe lângă un nume care corespunde unui obiect direct (inițial) al unui verb
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
datează din secolul al IX-lea. Pentru a asigura supraviețuirea cântului gregorian, a împiedica devierile sau alterările și menținerea lui uniformă în întreg imperiul, din secolul al X-lea, au început să fie compilate manuscrise muzicale nu numai pentru uzul preoților, dar și pentru cântăreții profesioniști care alcătuiau schola cantorum. Codicele Einsiedeln 121, de exemplu, de dimensiuni foarte mici, nu folosea pentru execuția muzicală concretă, ci funcționa ca manuscris de arhivă la care se făcea referință, pentru a controla dacă s-
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
natura clericală a serviciului muzical. Se consolidează și se definește tot mai mult figura compozitorului care începe să-și semneze operele. Până în acest moment, a compune era opera anonimilor sau o „activitate colaterală, un otium față de serviciul zilnic practicat de preoți, capelani sau călugări; acum devine o activitate principală și atractivă, chiar dacă muzicienii continuă să fie preoți sau călugări, în mod normal cu origini sociale modeste, care trăiesc din resurse ecleziastice. Fiind plătit pentru a produce și preda muzica, artistul-compozitor nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
începe să-și semneze operele. Până în acest moment, a compune era opera anonimilor sau o „activitate colaterală, un otium față de serviciul zilnic practicat de preoți, capelani sau călugări; acum devine o activitate principală și atractivă, chiar dacă muzicienii continuă să fie preoți sau călugări, în mod normal cu origini sociale modeste, care trăiesc din resurse ecleziastice. Fiind plătit pentru a produce și preda muzica, artistul-compozitor nu mai este strâns legat de un anumit ambient, ci trece de la unul la celălalt, fie pentru că
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
căutate de cei care voiau să se afirme și de cei pasionați de muzică. Congregația Riturilor, în anul 1643, denunța abuzul că în „misele solemne sunt introduse execuții muzicale care nu se potrivesc actului liturgic; sunt așa de lungi, încât preoții, trebuind să aștepte prea mult, se plictisesc și își distrag atenția; cursul ceremoniilor este întrerupt, încât nu muzica este cea care slujește liturghia, ci liturghia este în serviciul muzicii”. Exhibiția și abuzurile muzicale în lăcașurile de cult nu au reușit
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a lui G. Verdi ..., pentru a le cita doar pe cele mai cunoscute. În fața acestei situații, cei prezenți la ceremoniile sacre nu puteau să rămână decât în silentium și să asculte în mod pasiv recitarea rugăciunilor în limba latină a preotului. Pentru a înțelege mai bine cum se desfășura o misă în secolele de care ne ocupăm, prezentăm o mărturie din timpul respectiv: Am fost la Bologna să ascult ceea ce este numită o misă solemnă in canto. Când am intrat în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cult, în special în bazilicile cele mai semnificative, în bisericile-catedrale, în seminarii și celelalte institute ecleziastice, unde mijloacele necesare, de obicei, nu lipsesc”. Documentul ia în considerație orice moment al celebrării: „Nu este permis, din cauza cântecului sau a sunetului, ca preotul să aștepte la altar mai mult decât necesită ceremonia liturgică (...). În general, este de condamnat, ca un abuz grav, dacă în funcțiunile religioase liturgia apare ca secundară și în serviciul muzicii; muzica este doar o parte din liturgie, în serviciul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
datini, amintiri; 6. Factorul juridic, obiceiurile juridice românești, păstrate veacuri de-a rândul; 7. Factorul moral, conștiința și solidaritatea națională; a lipsit timp îndelungat și s-a închegat „prin îndelungatul război al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]