39,256 matches
-
populației. În Irlanda de Nord, spre exemplu, s-a înregistrat o puternică reacție populară împotriva actelor cu caracter terorist. Aceasta a făcut ca ulterior, în acțiunile lor antibritanice, membrii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) să caute să fie mai selectivi în alegerea obiectivelor, atacând îndeosebi pe cele cu caracter militar. În ultimii ani, a fost remarcat faptul ca terorismul este tot mai mult adoptat ca metodă de acțiune și de către mișcările naționaliste, separatiste, precum și de organizații și grupări ce pretind a avea caracter religios
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
elementele de bază ale fostului imperiu sovietic; frontierele fizice și cele lingvistice, chiar dacă în cazul Basarabiei nimeni nu se gândește să le pună în pericol! Despre Pactul Ribbentrop-Molotov, ce să mai vorbim! Apostolii lașității din stânga și din dreapta Prutului, când totuși atacă acest subiect, o fac sotto-voce. Cei de la Chișinău par chiar loviți de o superamnezie și ignoră cu nonșalanță faptul că la Chișinău a fost organizată o Conferință internațională cu tematica: "Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale asupra Basarabiei" (Chișinău, 26-28 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și cu alte prilejuri frecvente, ocazionate de acțiuni protocolare, asigurări că viața lui Z.A. Bhutto va fi salvată. În martie 1978, tribunalul de la Lahore l-a condamnat la moarte pe Z.A. Bhutto. În ciuda faptului că sentința a fost atacată la Curtea Supremă, verdictul a rămas același, și a numeroaselor apeluri internaționale, inclusiv din partea României, fostul ministru de externe, președinte și apoi prim-ministru al Pakistanului, în anii 1974-1977, Z.A. Bhutto a fost spânzurat la 4 aprilie 1979, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a propunerii de prelungire a prezenței trupelor SUA pe teritoriul pakistanez poate fi interpretat, înainte de alegerile generale din 11 februarie 2008, ca un act de curaj și o încercare de a-și întări pozițiile, întrucât forțele de opoziție din Pakistan atacă conducerea pakistaneză pentru implicarea țării alături de SUA în acțiuni îndreptate împotriva forțelor musulmane din Pakistan și Afganistan. Confictul indo-pakistanez se referă și la folosirea energiei atomice pentru producerea de arme nucleare. Atât India, cât și Pakistanul au capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care se asigură participarea tuturor celor interesați (ex. Anglia) sau simplificată, caz în care nu există obligația audierii celor interesați (ex. Franța). De principiu, în toate sistemele penale soluția pronunțată de autoritatea competentă în fond este susceptibilă de a fi atacată, în fața unei instanțe superioare. Sistemele în care liberarea condiționată este acordată de o autoritate administrativă (ex. Franța, în ipoteza condamnărilor la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani) ori care nu asigură exercitarea unei căi de atac în fața unei instanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
periculoase despre chiar ceea ce înseamn] inclinații înn]scute, idei folosite pentru a justifica instituții că r]zboiul, rasismul și sclavia. Ins] acestea erau reprezent]ri ideologice eronate ale moștenirii umane. S-a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum este teoria tabula rasa. 2. În ceea ce privește sociobiologia, problema este de natur] terminologic]. Sociobiologii folosesc termenul egoist într-un sens excepțional, însemnând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]-i ia viața unei persoane doar pentru c] „s-a s]turat de figură acesteia”, aducându-i în cale un accident mortal. Ceilalți vor interveni în mic] m]sur] sau deloc pentru a salva victima. Odat], un leu a atacat în mod neobișnuit și repetat aceeași persoan] dintr-un grup de van]tori. Însoțitorii s]i au decis c] aceasta este influența lui N!adima și nu au s]riț în ajutorul lui. Cand au v]zut c] victima a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
13, „Dreptul natural”). Este necesar s] mențion]m câteva dintre criticile contemporane ce se aduc, de obicei, eticii creștine. 1) Etică creștin] este intolerant] și alimenteaz] intoleranță. Exist] multe dovezi în sprijinul acestei acuzații. Toate tradițiile confesionale majore s-au atacat reciproc. Într-adev]r, doar la Conciliul Vatican ÎI (1962-1965) Biserică romano-catolic] a abandonat, în cele din urm], poziția conform c]reia „greșeală nu are drepturi”. Antisemitismul a fost o boal] major] a creștin]ț]ții (și nu numai). Ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Român de Apus a sucombat în fața invaziilor teutonice din nord, iar când Imperiul Român de R]s]riț, cu bazele la Bizanț, a reușit, în secolul al VI-lea, s] își reinstureze hegemonia în zona M]rii Mediterane, a fost atacat, la rândul s]u, în partea de est și de sud, de c]tre arabi. Printre multele daune produse de aceste invazii a fost și distrugerea sistemului educațional român, care, prin școlile localizate în cele mai importante orașe ale sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman] se poate realiza într-o varietate de forme și în stiluri la fel de diferite. Acest lucru nu este de condamnat, dar misiunea actual] a teoriei este aceea de a oferi o expunere plauzibil] a bunurilor umane și a implicațiilor lor, atacând în acest fel pluralismul facil al gândirii morale contemporane. Referințe Opere istorice d’Aquino, Toma: Despre Dumnezeu (Summa Theologiae) Aristotel: Fizică Etică nicomahic] Politică Cicero: De Legibus and De Re Publică, Loeb Classical Library 8London: Heinemann, 1928). Grotius, H: De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a considerat c] obligațiile morale își au sursă în ordinea natural] sau în cea divin]. Fiecare individ are un loc sau o functie determinate natural sau divin și care îi indic] datoriile morale. Pe m]sur] ce Iluminismul a atacat elemente variate ale acestor sisteme de etic] mai vechi, filosofii au recurs la teoriile contractului social pentru a umple golul. Unul dintre primele elemente atacate a fost doctrina dreptului divin ale regilor. Chiar și cei care erau de acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ins], aceast] afirmație - și anume, c] este mai bine ca drepturile s] fie v]zute ca fiind justificate independent fâț] de utilitate - este un lucru pe care utilitariștii l-ar accepta - în mod privat - pe baze utilitariste.) Drepturile au fost atacate și de c]tre marxiști, nu doar pentru c] drepturile indivizilor ar putea sta în calea progresului social, dar și pentru c] nu se încadreaz] în relativismul cultural și istoric care este un ingredient de bâz] a teoriei marxiste. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideea indivizilor cu anumite roluri sociale în cadru unei comunit]ți organice. O critic] general] a liberalismului occidental, în acest sens, a fost expus] recent de c]tre Alasdair MacIntyre. Deci, liberalismul individual c]ruia îi aparține teoria drepturilor este atacat și de stânga și de dreapta, și din interiorul și din afara democrațiilor liberale. Împotriva unor asemenea opoziții se poate spune c] o încercare de a formula o list] limitat] a libert]ților politice clasice cu sigurant] va fi criticat] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Exist] cu sigurant] multe persoane preocupate de s]r]cia mondial] care doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând nu doar dreptul de a nu fi atacați, ci și dreptul de a beneficia de condițiile necesare pentru o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi? Cu excepția cazului în care se consider] c] singurele drepturi pe care oamenii le au sunt aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie intenționat] de c]tre agent. Toma din Aquino, despre care se spune c] ar fi formulat PED, a aplicat distincția dintre consecințele direct intenționate și cele doar prev]zute asupra acțiunilor de auto-ap]rare. Dac] o persoan] este atacat] și își ucide agresorul, intenția s] este de a se ap]ra și nu de a-l omor] pe acestă (Summa Theologiae, ÎI, îi). S-au ridicat dou] întreb]ri cu privire la distincția intenție/prevedere: - Se poate face întotdeauna o distincție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acorde greutate egal] interesului fiec]ruia. Astfel percepute, culoarea și sexul pot reprezenta calific]ri cerute pentru ocuparea poziției. Deși acest lucru înseamn] c] principiile ignor]rii culorii și sexului nu sunt întotdeauna acceptabile, principiul egalit]ții șanselor nu este atacat. Oamenii au dreptul s] fie evaluați pentru ocuparea pozițiilor strict pe baza calific]rilor pe care le dețin pentru aceste poziții. Ceea ce se neag] este faptul c] tratamentul preferențial încalc] cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legea accept] unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei dintâi au dorința de a inc]lca legea. Dar mulți cet]țeni care respect] legea nu au nici o dorinț] de a ucide, atacă sau fură. Prin urmare, în multe cazuri, legea nu impune limit]ri în ceea ce îi privește. Este îndoielnic faptul c] beneficiile și limit]rile sunt distribuite în mod egal. Circumstanțele sociale ale unor persoane le fac pe acestea s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre acel soldat în scopul autoap]r]rii poate fi justificat]. R]mane ins] valabil faptul c] num]rul țintelor legitime este mai mic pentru soldatul aflat în slujba unei cauze nedrepte (McMahan, 1991). Cerință discrimin]rii a fost atacat] din mai multe perspective. De exemplu, se afirm] uneori c] atunci când este declarat] starea de r]zboi, toate cerințele morale se suspend], cel puțin pentru acei combatanți a c]ror cauz] este dreapt]. (Aceasta este o varinat] radical] a ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu trebuie s] considere ins] c] problemă nevinov]ției este lipsit] de important]. Ei ar putea s] disting] între vinov]ție și nevinov]ție pe baza criteriului s]vârșirii unei acțiuni care ar]ta c] acea persoan] trebuie s] fie atacat]. Ei ar putea, de asemenea, s] cread] c], toate celelalte fiind egale, uciderea unui nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potențialii agresori de lipsă de sens a unui atac. (Presupunem c] este vorba de un atac nedrept.) Dac], pe de alt] parte, amenințarea unui atac este dat] de posibilitatea că adversarul s] loveasc] preventiv de teama de a nu fi atacat primul, atunci încercarea de a face descurajarea și mai conving]toare poate fi contraproductiv]. Propria poziție de descurajare poate fi problemă. De aceea, este necesar că potențialul adversar s] fie asigurat c] intențiile nu sunt agresive. (Admiterea faptului c] preg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descuraj]rii atacului. Descurajarea funcționeaz] prin creșterea costurilor pentru potențialul atacator. Cu cât este mai probabil ca un atac s] conduc] la un r]zboi costisitor pentru atacator, cu atat acesta va ezita mai mult (toate celelalte fiind egale) s] atace; cu cat aceste costuri sunt mai mici, cu atat opțiunea atacului va p]rea mai sigur] și mai rațional]. Trebuie precizat ins] că un stat nu poate crește costurile unei agresiuni f]r] a crește costurile pentru toate p]rțile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod normal legate de faptele fizice principale din care și rezult]. Trebuie totuși s] se r]spund] la întrebarea: cum pot fi identificate aceste fapte? Cred c] o poziție pe care a adoptat-o Ross, si pe care au atacat-o pe bun] dreptate criticii lui, face mai dificil r]spunsul la aceast] întrebare. El a acceptat p]rerea lui Hume potrivit c]reia percepțiile nu pot fi o surs] independent] a motivației. Hume a sustinut c] motivele noastre (rațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
una care urm]rea scopuri ce nu ținteau bun]starea familiei sale era o femeie care își pierdea acele calit]ți pentru care era stimat] și dorit]. Mai ales noțiunea de virtute diferențiat] pe genuri a lui Rousseau a fost atacat] de Mary Wollstonecraft în lucrarea să Vindication of the Rights of Woman [O revendicare a drepturilor femeii]. Ea a sustinut c] virtutea ar însemna același lucru pentru o femeie că și pentru un b]rbat, si a criticat aspru formele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c] materialismul istoric este adev]rât. Unele percepții morale (că și respectul minim pentru viețile și interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s] atace doctrina determinismului și presupusele sale implicații etice, argumentând c] exist] obstacole conceptuale în calea prezicerii acțiunii umane, care sunt f]r] egal în cazul evenimentelor fizice că uraganele și orbitele sateliților. Ei concluzioneaz] c] a sugera faptul c] deciziile și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]