45,986 matches
-
când am scris Supremația americană: un balon de săpun. Am argumentat că administrația Bush exploata atacul terorist de pe 11 septembrie pentru a băga frica în oameni, câștigând sprijin necondiționat pentru politicile care puneau în pericol societatea deschisă acasă și amenințau pacea și stabilitatea în lume. Am invocat teoria expansiune-recesiune pe care o construisem pentru piețele financiare ca să arăt că încercările deșarte și, în ultimă instanță, contraproductive de a menține supremația Americii ale adminsitrației Bush „au schimbat totul” și că atunci am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
și crimei, care i s-a arătat în totalitatea ei poporului american pe 11 septembrie 2001. Această strategie reflectă obligația noastră cea mai solemnă: protejarea siguranței poporului american. De asemenea, America are o ocazie fără precedent de a pune bazele păcii viitoare. Idealurile care au inspirat istoria noastră - libertatea, democrația și demnitatea umană - inspiră din ce în ce mai mult indivizi și națiuni din întreaga lume. Și, pentru că națiunile libere tind spre pace, promovarea libertății va face ca America să fie în mai mare siguranță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
De asemenea, America are o ocazie fără precedent de a pune bazele păcii viitoare. Idealurile care au inspirat istoria noastră - libertatea, democrația și demnitatea umană - inspiră din ce în ce mai mult indivizi și națiuni din întreaga lume. Și, pentru că națiunile libere tind spre pace, promovarea libertății va face ca America să fie în mai mare siguranță. Aceste priorități inseparabile - purtarea și câștigarea luptei contra terorii, precum și promovarea libertății ca alternativă pentru tiranie și disperare - ghidează politica americană de mai mult de patru ani. Am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
noastră nu se bazează doar pe forța armelor. Ea se bizuie și pe brantă și prosperitatea economică și pe o democrație vibrantă. Și se bazează pe alianțe, prietenii și instituții internaționale solide, care ne permit să promovăm libertatea, prosperitatea și pacea ca obiective comune ale tuturor. Strategia noastră de securitate națională se sprijină pe două lucruri. Primul este promovarea libertății, a dreptății și a demnității umane - puse în slujba înlăturării tiraniei, a promovării democrațiilor eficiente și a creșterii prosperității printr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
de dezvoltare înțelepte. Guvernele libere răspund de faptele lor în fața poporului, își administrează teritoriul în mod eficient și urmăresc direcții economice și politice care le aduc beneficii cetățenilor. Guvernele libere nu își oprimă poporul și nu atacă alte națiuni libere. Pacea și stabilitatea internațională sunt cel mai bine construite pe temelia libertății. Al doilea punct de prijin al strategiei noastre este confruntarea cu provocările vremurilor noastre acționând ca lideri ai unei comunități tot mai mari de democrații. Multe dintre problemele care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
din urmă este doar unul dintre numeroasele ingrediente necesare unei țări pentru a-și exercita influența asupra altora. Imperiile nu au rezistat doar prin forță militară. Chiar și Imperiul Otoman, întemeiat prin cuceriri, avea un sistem sofisticat de menținere a păcii și dreptății și s-a dezintegrat atunci când sistemul respectiv nu a mai funcționat. Statele Unite nu au devenit puterea dominantă pe cale militară. Victoria din al doilea război mondial a fost urmată de înființarea Organizației Națiunilor Unite și a instituțiilor de la Bretton
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
îndreaptă spre echilibru și nici nu sunt proiectate să asigure dreptate socială. Piețele libere sunt foarte eficiente în alocarea resurselor conform nevoilor private concurente sau, de când s-a răspândit consumerismul, conform dorințelor. însă există necesități colective, cum ar fi menținerea păcii sau a ordinii, protecția mediului înconjurător și menținerea mecanismului în sine al pieței, pe care forțele pieței nu le iau în calcul. Nevoile colective se pot transforma în forțe ale pieței prin crearea unor sancțiuni și stimuli adecvați, ceea ce presupune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
Alegerile libere pot ajuta la clarificarea lucrurilor chiar dacă aduc la putere pe cine nu trebuie. Nu m-am implicat îndeaproape în problemele Israelului, dar am vizitat odată această țară la invitația primului-ministru Ytzak Rabin chiar în perioada când tratativele de pace atinseseră punctul culminant. Rabin vorbea la telefon în timpul cinei cu Yasser Arafat și starea de spirit era euforică. L-am întrebat pe Rabin dacă Hamasul avea vreo șansă să fie inclus în acord. I-am povestit despre experiența mea din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
alte părți ale lumii și victimele regimurilor represive și ale statelor eșuate rămân fără protecție. în aceasta rezidă ideea care ar putea impulsiona Uniunea Europeană: o societate deschisă globală al cărei prototip să fie chiar Uniunea. Ea are următoarea misiune: promovarea păcii, a libertății și a democrației. Nu departe de programul lui Bush, dar, să sperăm, mai bine fundamentată, Uniunea Europeană a avut mai mult succes în îndeplinirea misiunii sale decât realizează majotitatea oamenilor. Perspectiva aderării a constituit cel mai puternic instrument de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
deschise globale, Europa trebuie să fie deschisă imigrării și accesului la comunitate, însă nu fără restricții. Evoluția treptată este importantă. Este necesar să se rezolve problemele guvernării înainte de a se extinde, lucru care nu poate fi însă abandonat, în numele menținerii păcii în regiune. Problema se aplică în special în cazul Turciei. Negocierile trebuie să continue, dar, așa cum am precizat mai devreme, vor dura mult timp, ceea ce permite soluționarea chestiunilor legate de guvernare. Atât pot spune în baza principiilor generale ale societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
tras o palmă peste un obraz, ferește-l pe celălalt. * Unele fructe se pot bea; altele nu se pot mânca. * Nu toate acordurile sunt gramaticale. * Vorba dulce încleie uneori buzele. * Cu avionul, toate drumurile rele sunt acceptabile. * Pe timp de pace, soldații se pregătesc de război. * Totul este relativ; chiar și această afirmație. * Cuvintele nu redau cu fidelitate gândurile. * Greutatea creierului nu are nici o legătură cu cea corporală. * Vorba multă diluează conținutul. * Modestia stă bine spiritelor alese. * E foarte frumos la
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
avea și mai mulți dușmani. * Ungurilor le plac atât de mult depresiunile, încât au făcut depresie pentru Transilvania. * De-o vreme, America se cam dă de-a bușilea. * Îi dai nas lui Ivan, el intră-n Afganistan. * Lăsați războiul în pace. * Unii se luptă pe viața lor și pe moartea altora. * Unii fac Istoria, alții o trag. * Cel mai vizibil semn particular este prostia. * Bogatul nu risipește, săracul nu are ce economisi. * În lumina zilei, nu chiar toate sunt clare. * Nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
o curăță. * Pietrele crapă de ger, obrazul de rușine. * Oameni dezghețați poți întâlni și iarna. Iarna ninge cu fulgi și plouă cu datorii. * Sinuciderea e o salvare, dar nu și o soluție. Și invers. * Între două războaie, niciodată nu e pace. * Pământul e atâta cât îl putem cuprinde cu privirile. * Nu ne putem imagina infinitul, pentru că vedem doar lucrurile finite. * Unii oameni sunt frumoși, dar nefinisați. Iubirile se topesc mai lesne decât zăpezile. Există și iubiri polare, dar numai zăpezile sunt
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ușor să păstorești o turmă; un popor e mai greu. * Când începe să gândească, omul politic devine periculos. * La noi și stângacii sunt obligați să circule pe dreapta. * Unele țări se recunosc după poziția volanului. * Cine declară război, vânează o pace profitabilă. * Nu în toate războaiele beligeranții sunt dușmani. * Rușinoasă e doar fuga nesănătoasă. * În locul Soarelui, unii se mulțumesc și cu Luna. * Nimic nu se pierde, totul se rătăcește. * Portul este o staniște a vapoarelor. * Din pricina stelelor, americanii își confundă drapelul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
omului se ascut. * Nu toate căderile sunt dezastruoase; vezi căderea în ridicol. * Orice urcuș îi amețește pe cei nepregătiți. * Dacă înoți pe sub apă, nu înseamnă că ești submarin. * Toate curgerile duc către un sfârșit. * Ochii lunecoși sunt ca ferestrele mate. * Pacea este un război nedeclarat. În numele păcii, puternicii îi atacă pe slabi. Atunci când atacă, cel puternic invocă umanitarismul; când este atacat, acuză terorismul. * Terorismul este ultima invenție a celor cu musca pe căciulă. * Întotdeauna, toate rânduielile lumii au fost făcute de
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
sunt dezastruoase; vezi căderea în ridicol. * Orice urcuș îi amețește pe cei nepregătiți. * Dacă înoți pe sub apă, nu înseamnă că ești submarin. * Toate curgerile duc către un sfârșit. * Ochii lunecoși sunt ca ferestrele mate. * Pacea este un război nedeclarat. În numele păcii, puternicii îi atacă pe slabi. Atunci când atacă, cel puternic invocă umanitarismul; când este atacat, acuză terorismul. * Terorismul este ultima invenție a celor cu musca pe căciulă. * Întotdeauna, toate rânduielile lumii au fost făcute de cei puternici; cei slabi le-au
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
incinerat, mulțumindu-se doar să-și exprime omagiul față de acesta. Se specifica însă că datorită meritelor sale Consiliul de Administrație a Societății Cenușa urma să ridice un monument de piatră în memoria sa. Evocarea figurii sale se încheia cu formula "pace cenușei sale"93, deși, după cum am arătat, arhimandritul fusese înhumat, iar nu incinerat. Calinic I. Popp Șerboianu, cremaționistul Îmi pare că este dificil a da o explicație exactă a opțiunii pro cremațiune adoptată, în ultima perioadă a vieții, de către Calinic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
omul "cel rău" și cu "nebunul". Mergând mai departe, vom spune că Biblia pomenește de "îngropare" pentru prima dată, în Cap. XV v. 15 din Geneză, când "Cuvântul Domnului" a vorbit lui Avram "într-o vedenie". "Tu vei merge-n pace la părinții tăi: vei fi îngropat după o bătrânețe fericită". De aici înainte la fiecare pas întâlnim expresiunea " Cutare... a murit și a fost îngropat în mormântul lui, cu părinții lui etc...". Aceasta nu înseamnează însă, că Dumnezeu arată expres
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sentimentelor, a zis: "Foc am venit să arunc pe pământ. Si ce vreau să fie aprins chiar acum!?" (Luca XII 49). Aprinză-se deci, de acum înainte, în mintea și inima întregii lumi, focul sacru al iubirii, de oameni, al păcii universale și al nădejdii spre mai bine, ca toți să priceapă rostul Învierii Mântuitorului și fiecare să poată striga cu glas de bucurie: "Christos a înviat!" (Flacăra Sacră, III, 4 1936, p. 1) "Veniți de primiți lumină" E noaptea sfântă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
atunci 1905 ani! Omenirea nu și-a găsit busola vieții, e încă dezorientată și fără ideal fixat; fiara instinctelor sălbatice din om stăpânește încă și azi cu putere-nfricoșată, căci Evanghelia lui Iisus este disprețuită și chiar necunoscută multora, iar pacea și înfrățirea dintre oameni propovăduite de El, sunt ocolite cu dibăcie și socotite utopii ridicole. Și să nu uităm că chiar creștinii noștri desăvârșesc asemenea fapte, ba încă merg până acolo că unii tăgăduiesc învierea morților, alții se-ndoiesc de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu trecerea fiecărei zile așteaptă îmblânzirea soartei lor și realizarea diverselor dorințe pământești. Reprezentanții diferitelor confesiuni și religii trimit în această zi credincioșilor lor, "pastorale" și "enciclici" cu sfaturi și îndemnuri spre o viață mai ideală, în care să troneze pacea, iubirea de oameni și practicarea celor mai nobile virtuți. Conducătorii de popoare și diplomații fac schimb de telegrame în care-și urează reciproc fericirea și izbânda popoarelor lor, iar cei ce nu au unde să-și plece capul, ori cărora
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
au pus speranța numai în tina acestui pământ, în vârful săbiilor, în cuceririle nedrepte, în bogății nemuncite ori în vrajba dintre frați, ci de acei săraci și bogați credincioși pentru care Dumnezeu și iubirea de oameni este totul: pentru care pacea este puntea sigura ce duce spre eterna cetate a lui Dumnezeu; pentru care zisa și fapta nu se contrariază niciodată, ci se împletesc armonios spre satisfacția divină și spre câștigarea propriei și adevăratei lor fericiri. Orice săvârșim pe acest pământ
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lasă averea urmașilor săi, pe care le însuși le-o împarte la sfârșitul vieții sale, ca să nu se certe între ei; altul își lasă averea pentru opere de caritate; altul nu are avere, dar dă sfaturi de bună gospodărire; de pace și iubire; sfaturi politice ori de îndrumare în cutare meserie, iar alții și aceștia sunt mai mulți, neavând nici un fel de avere materială decât corpul lor pe care trebuie să-l dea morții, își formulează și ei dorința ultimă în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Bocet solar, 3, 1995, p. 21); „Albastră, zăpada scrâșnea fumegând / Și timpul zadarnic trudea la corvoadă, / Corvoada aceea numită zăpadă... / Mi-e dor. Și mă frige tot frigul de vânt. // Tăcere... Preacurgeri domoale de ploi / Ce molcome sfâșie calea cu pace... Mocnită lumină. Lumină ce tace... / Mi-e frig. Și mă doare tot dorul în noi. // Stejarii sunt palizi în stingerea lor / Și-n vaietul lunii e foșnet de ape... / Atâta durere cât nu mai încape. Mi-e dor. Și mă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
chiar dacă nu s-a întors primul, va fi făcut ocolul pământului în cel mai scurt timp. 20: La 18 august 1850 a murit Balzac. Critica literară de mult nu mai numără anii scurși de la acel atac. S-o lăsăm în pace. Precum Balzac, nu vom putea renunța la personaj decât riscând să renunțăm la noi înșine. Persoana a treia, dacă nu e amăgire, dacă nu e fum, e o stratagemă pentru a aduce vorba tiptil, în șoaptă, despre mine - cel ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]